De ce au corpurile culori diferite ?

Rezumarea primului mesaj :

Ar fi trebuit, probabil, să încadrez subiectul în altă secțiune, pentru că mai devreme sau mai târziu se va ajunge, din punctul meu de vedere, la concluzia că nu există materie. Materia există pentru că noi înșine suntem materie.

De ce au corpurile culori diferite ?
Explicația pare să fie una bazată pe electromagnetism.
Dacă fotonul este particula responsabilă în fenomenele electromagnetice, ce culoare are un foton, spre exemplu ?
Dar ce culoare are un proton, un electron, un lepton etc ?

Probabil că ar trebui să bazăm răspunsurile pe modul în care ajungem să stabilim că există culori.
Acestea par să fie generate doar de creierul nostru, nu proprietăți intrinseci ale materiei.
Materia nu are culoare, deși vedem numai culori peste tot în jurul nostru.
Pentru că noaptea, spre exemplu, nu mai distingem nicio culoare, ci doar forma corpurilor.
Ce se întâmplă în întuneric, corpurile nu mai au culoare, sau nu o putem distinge noi ?

Cum explicăm culoarea diferită a corpurilor ?
Să fie aceasta doar produsul minții ?
Cel mai probabil !!!
Ca de altfel, tot ceea ce considerăm ca fiind o proprietate intrinsecă a unui corp material.
Eu sunt de părere că nu există materie, văd lucrurile într-un fel anume în capul meu, dar nu știu cum să le explic.
Realitatea este doar un produs al minții umane.
Deocamdată nu sunt sigur dacă există totuși o diferență între nu există materie și nu există nimic.
Pentru că la fel de bine, s-ar putea să existe doar interacții electromagnetice, fără niciun suport fizic-material, iar creierul nostru este doar un simplu dispozitiv care citește variații electromagnetice.

Dar să revenim la discuții despre subiectul topicului, voi ce credeți, de ce au corpurile culori diferite ?
Au corpurile culori diferite ?
Particulele elementare au culoare ?
Fotonul are culoare ?

Să-ţi spun cum văd eu lucrurile. Lumina cu frecvenţa ei loveşte bastonaşele de pe retină şi le determină pe acestea să preceseze. Precesia bastonaşelor se transformă în impuls nervos care ajunge la creier şi devine culoare.

Ceva asemănător se petrece şi cu mustăţile mari ale animalelor care folosesc frecvenţa vârtejurilor create în mediu.

Sigur n-ai omis nimic în explicație?
Sigur, sigur ?

Pentru că ai spus doar devin culori.
Gen spațiul se contractă, timpul se dilată.
Fără cum, fără alte explicații, doar atât, devin culori.

Păi, asemenea explicaţii nu pot fi niciodată exhaustive. Căci nu cunoaştem legătura dintre lumea înconjurătoare şi conştiinţă.

Abel Cavaşi a scris:Păi, asemenea explicaţii nu pot fi niciodată exhaustive. Căci nu cunoaştem legătura dintre lumea înconjurătoare şi conştiinţă.

OK, am înțeles.

curiosul a scris:Numai asta :



Ce-s ele până la urmă, de ce vedem culori niște frecvențe ?
Și nu de ce, ci cum ?
Pentru că ele-s frecvențe, nu culori.

Frecventele sunt niste notiuni si interpretari umane deci pana la urma subiective.
Materia lucreaza cu fenomene reale obiective astfel ca in final constiinta cu
ajutorul  organele specializate ale corpului uman ,creierul,nervul optic, ochiul care
convertesc fotonii in impulsuri electrice de anumite frecvente...sesizeaza culoarea.
Cam asa stau lucrurile si cu pixelii de pe ecranul electronicelor de tot felul.

Omul copiaza natura.
Cred ca ti-ai dat seama ca in spatele pupitrului sta de fapt altcineva.... 

Nu mai știu cum să mă mai exprim.
Ideea este că ceea ce percepem nu este exact ceea ce primim din exterior.
Informațiile primite din exterior sunt convertite cumva.
Ideea era ce sunt culorile și se pare că sunt fotoni cu frecvențe diferite.
Dar noi nu vedem fotoni, ci vedem culori.
Deci acești fotoni sunt covertiți cumva, undeva, în culori.
Deci ceea ce vedem, ceea ce percepem că vedem, este de fapt alceva.
Realitatea propriu-zisă și percepția ei din prisma conșiinței umane sunt două lucruri complet diferite.
Nu știu ce se înțelege din ce vreau să spun, dar în fine.
Probabil că în momentul în care voi înțelege mai bine ce gândesc și cum văd lucrurile, le voi putea și explica mai bine.
Este valabil și cu distanța dintre corpuri pe care o percepem.
Aberațiile de genul fotonul accelerează, au apărut încercându-mi să-mi explic cum percepem, de fapt de ce percepem, distațele dintre corpuri.
Dacă fotonii care ajung în ochi nu se diferențiază decât prin frecvența lor, atuni ar trebui să vedem corpurile doar de culoare diferită, nu și depărtate.
Faptul că acel cristalin se dilata și se contractă, nu este suficient pentru a explica de ce percepem corpurile ca fiind mai depărtate sau mai apropiate.
Și m-am gândit că trebuie să fie tot ceva legat de fotonii pe care-i primim în ochii, dar fotoni care nu au frecvența modificată, pentru că nu se modifică culorile obiectelor. Și m-am gândit că ar fi posibil ca acești fotoni să bombardeze retina cu viteze diferite, iar impulsurile pe care le produc datorită vitezei lor diferite vor fi diferite și produc alte minunății în creier care sunt interpretate ca și distanțe diferite de către creier.
Dar dacă ei ajung cu viteze diferite pe retină (ipotetic vorbind) plecând de la corpuri aflate la distanțe diferite de retină, ar însemna că acei fotoni accelerează, pentru că este mai pțin probabil ca ei să fie reflectați sau emanați de corpuri cu viteze diferite. Pentru că altfel nu am mai percepe distanțe diferite, ci aceeași distanță între corpuri pe direcția în care privim.
Dar trebuie să mai studez un pic de optică, să înțeleg exact cum mărește sau cum micșoreaă o lupă.

Incearca sa vezi un obiect sau tablou doar in lumina difuza monocromatica.
Tot vei avea perspectiva elicoidala. E legat de geometria liniilor elicoidale de fuga elicoidala.  Astfel vei vedea pana in centrul Galaxiei elicoidale.
Uita-te intre doua oglinzi paralele. Infinite imagini reflectate din una in alta tot mai mici.

Spune-mi , ai privit vreodata un fluviu drept in ochi ?   

Deci culorile sunt de fapt fotoni care înaintează pe o anumită frecvență.

Cum trebuie să interpretăm această frecvență ?

Oare cumva această frecvență este de fapt un fel de dans al fotonului ?
Adică se duce uniform și constant când în jos, când în sus, când în jos când în sus ?
Iar distanța jos-sus reprezintă frecvența fotonului ?
Dar de ce trebuie să aibă frecvență ?
Cum explicăm frecvența fotonului ?

Ce îl face să-și schimbe brusc direcția, iar dacă la un moment dat se deplasa într-o direcție, în jos să spunem, la un moment dat își schimbă direcția și se duce în sus ?

Cum explicăm asta ?
Dar cum a reieșit acest aspect ondulatoriu al fotonului ?
Prin ce experimente ?

Pentru mine este destul de important pentru că am impresia că iar avem o problemă gravă de logică și de interpretare .

Cum explicăm faptul că fotonul se deplasează ondulatoriu, pe frecvențe diferite ?

Am înțeles că n-are masă - n-are inerție.
Dar ce-l determină se se miște în halul ăsta ?

Măi fraților, ia fiți atenți aici !!!
Și vă rog să treceți asta în bezna minții !

Zice-ți voi că eu-s nebun !!!
Fiți atenți !

Plecăm de la presupunerea că fotonul are frecvențe diferite, deși el are viteză constantă c.

Prin frecvențe diferite înțelegem o traiectorie ondulatorie a fotonului diferită.
Frecvența reprezintă de fapt distanța sus-jos a fotonului.
Dacă aceasta este mai mare atunci înseamnă că el trebuie să urmeze o traiectorie mai lungă, deși viteza lui în sensul de înaintare este întotdeauna c.
Dar apare o compunere vectorială a vitezelor de unde rezultă că viteza pe linia traiectoriei fotonului este obligatoriu diferită de c.
Zice-ți voi că eu sunt nebun !!!

Dar asta pentru mine explică de minune de ce vedem corpurile la distanțe diferite !
Așa cum am anticipat, de altfel !
Fotonii bombardează retina cu viteze diferite !

Este adevărat că dacă fotonii au frecvență, atunci pe linia traiectoriei, fotonii au viteză diferită de c, dacă c este viteza de deplasare constantă pe direcția de înaintare a fotonului ?

Oare iar sunt nebun și aberant ?

Și îmi cer scuze m-am înșelat, fotonii nu accelerează, ci sunt lansați exact pe principiul factorizării numerelor.
Îmi pare rău că nu mai am în calculator schemele pe care le făcusem la un moment dat.
Dar mai meditez un pic, iar dacă ajung la concluzia că este cea mai plauzibilă explicație o să atașez și niște scheme de distribuție matematică a numerelor ce respectă principiile factorizării.

Nu știu de ce am impresia că natura respectă un tipar al numerelor.
Așa cum eram convins la un moment dat.

curiosul a scris:Măi fraților, ia fiți atenți aici !!!

Fiți atenți !


Prin frecvențe diferite înțelegem o traiectorie ondulatorie a fotonului diferită.

Prin frecventa fotonului se intelege rotatia in jurul axei proprii
(frecventa spinului ca sa zic asa in mod impropriu) daca este tratat ca particula.
Problema este ca fotonul are si camp electromagnetic propriu si se deplaseaza ca o unda.
Ei bine, repetitia campului electric si magnetic (acele sinusoide)
care sunt perpendiculare una pe alta determina frecventa .
Traiectoria fotonilor este dreapta si nu are de a face cu frecventa cum spui tu.
(Asa zisele raze de lumina se propaga in linie dreapta)

OK, fie, perpendicularitatea câmpului electric și magnetic determină frecvența.
Dar dacă frecvența este diferită, cum se perpendicularizează aceste câmpuri ?
Cum explicăm frecvența diferită prin perpendicularitatea câmpurilor electrice și magnetice, CAdi ?

Datorita lungimii de unda ,,lambda"care este diferita de la foton la foton.
f=c/ l unde l= lambda

Explică-mi și mie fizic cum stă treaba cu lambada, mai întâi.
Ce-i lambada asta ?
Ce-i frecvența fotonilor ?
În cuvinte dacă se poate, te rog !
Dacă nu, abține-te, te rog!

Eu ti-am explicat clar ce-i cu frecventa asta !
Alternanta dintre 2 bucle de sinusoida a campului magnetic si electric ! la rotatia in jurul axei a
fotonului datorita spinului...
,,Lambada'' = lungimea de unda este distanta dintre doua bucle a sinusoidei campului electric sau magnetic de aceeasi parte a axei.

OK, am înțeles ce vrei să spui, dar tot acolo se ajunge.
Dacă ne-am imagina o sinusoidă, atunci lungimea de undă este cumva lungimea dintre două linii paralele ale sinusoidei aflate pe direcția pe care calculăm lungimea de undă.
Dar frecvența tot înălțimea sus-jos sau distanța stânga-dreapta rămâne dacă privim axial pe direcția de deplasare, nu ?
Iar dacă frecvența este mai mare, atunci aceste înălțimi sau distanțe sunt mai mari, nu ?

Dar dacă fotonul este un corpuscul, o particulă, atunci nu se poate deplasa simultan în două direcții diferite, deci trebuie să alegem fie înălțimea sus-jos, fie distanța dreapta-stânga.
Tu pe care vrei s-o alegem ?

La frecventa nu este vorba de inaltimi ,ci este vorba de cate bucle de sinusoide intra pe unitatea de timp.
De exemplu intr-o secunda.(Hz)

Măi CAdi, vorbim de un foton care se deplasează pe o buclă, că-i particulă ce are frecvență, ce Dumnezeu !
E corect până aici ?

Fotonul nu se deplaseaza pe bucla . Ce nu intelegi ?
Fotonul are camp magnetic si electric variabil adica de o parte
si de alta a axei.
Repetitia a doua bucle de aceeasi parte
a sinusoidei in unitatea de timp da frecventa.
E clar acum ?

Deci fotonul este o particulă care se deplasează în linie dreaptă, dar are frecvență.
Ce este această frecvență a fotonului ?
Simplu !
Fără ecuații !

Dragii mei ( ca Florin Piersic) cum explicăm frecvența fotonilor ?
Ce înseamnă că fotonii au frecvență ?
Fără ecuații, doar așa logic, ca pentru unul mai prostuț și necunoscător ca mine.

Ce înseamnă frecvența fotonilor ?
Cum o explicăm ?

Dacă nu, vă rog să treceți la bezna minții și faptul că vorbiți de ceva ce nu puteți explica, nu numai ceea ce vi se pare absurd, deși nu puteți nici măcar să stabiliți de ce este absurd până în cele mai mici detalii.
Dacă totuși puteți explica, atunci fotonii trebuie să aibă viteze diferite.
Dacă fotonii au viteze diferite, cum rămâne cu constanța vitezei luminii ?
Dacă da, cum rămâne cu TRR, sau TRG, sau TRY ,sau TRZ, sau TRX ?
Că acestea se bazează pe constanța vitezei luminii totuși, nu ?
Dacă mă înșel, îmi cer scuze, știți deja, v-am și spus-o, că eu habar nu am ce vorbesc pe aici, n-am prea multă școală și le afirm doar așa...din inerția asta care caracterizează masa corpurilor.

1. Iei o sursa de lumina.

2. Treci lumina de la sursa printr-o prisma.

3. Privesti lumina care iese din prisma printr-un ocular gradat.

Ce o sa observi o sa fie descompunerea spectrala a luminii de la sursa, adica vei vedea lumina de diverse culori la diverse gradatii. Daca ocularul este etalonat in unitati de lungime, numarul de la fiecare gradatie se numeste lungimea de unda a culorii respective. Deci, fiecarei culori ii poti asocia in acest fel un numar unic.

Frecventa unei culori este prin definitie raportul dintre viteza luminii in vid si lungimea de unda a acelei culori.

Știi că te apreciez mult V0id !
Ai spus ceea ce observăm !
Ce observăm ?
Există vreo diferență între ceea ce observăm și ceea ce se întâmplă în realitate ?
Sau realitatea este exact ceea ce observăm ?

Hai, realitatea ca realitatea, dar explică-mi ce-i lungimea de undă, în cunvinte.
Ce-i lungimea de undă ?
O linie dreaptă, o lungime ?

Fotonul este cea mai mica expresie a energiei. Fiind atat de mica, nu poate fi studiata individual ca forma sau ca mod de vibratie. Tot ce stim despre foton se regaseste in fizica, si important este ca putem percepe fotonul prin efectul care il produce asupra noastra. Sunt fiinte.care datorita mediului intunecat in care traiesc si-au pierdut simtul vazului, dar si-au pastrat simtul perceperii caldurii, deci percep efectele altor catgorii de fotoni. Te intrbi cum oscileaza fotonii, dar nu specifici ce intelegi prin notiunea de foton. Mai intai defineste exact ce intelegi prin foton, si apoi intraba cum oscileaza el. S-a dezbatut mult acest lucru pe un topic special despre vortex, apoi despre ce este fotonul. Acolo sunt sugerate mai multe idei despre foton, care iti poate clarifica intrebarile tale.

Da, mulțumesc virgil.
Probabil că am deraiat iar !
Ideea era că am raționat presupunând că fotonul este o particulă, un corpuscul, pentru că așa susține fizica.
Lumina pare să fie atât undă, cât și particulă.
Ori eu am luat în calcul acest aspect corpuscular al luminii.

Dacă fotonul este o particulă ce are frecvență, atunci ce este această frecvență ?
Oare nu cumva exact aceea traiectorie ondulatorie, sinusoidală ?
Dacă este așa, iar fotonul ca și particulă nu se deplasează în linie dreaptă, ci pe o traiectorie ondulatorie, sinusoidală, atunci această viteză c a fotonului este viteza în sensul de înaintare sau viteza pe aceea traiectorie sinusoidală ?

Oricum, dacă pe una calculăm ca deplasându-se cu c, atunci pe cealaltă, fotonul are obligatoriu viteză diferită de c.

Deci în concluzie, dacă fotonul are frecvență și am interpretat corect această frecvență, din punct de vedere logic, trebuie să admitem că fotonul nu are viteză c pe una din direcții, fie pe cea de înaintare, fie pe linia traiectoriei sinusoidale ce determinată de frecvența lui.

Dar poate că n-am interpretat eu cum trebuie frecvența.
V0id spune de lungime de undă .
Dar lungimea de undă ce este ?
Oare lungimea de undă nu este cumva distanța pe direcția de înaintare dintre două spire ale sinusoidei, să le numim așa ?

În fine, eu mi-am spus doar câteva păreri .

Sunt multe moduri de vibratie, de aceia ti-am recomandat sa -ti alegi modelul de foton care sa intruneasca toate insusirile atribuite acestuia, apoi sa te gandesti cum vibreaza, in ce consta vibratia campului electromagnetic, spinul fotonului, si energia acestuia. Fotonul este o entitate ce contine doar camp electromagnetic, si poate vibra ca un vortex inelar, sau ca un snec, sau poate chiar ca un balon de sapun, a carui vibratie reprezinta doar abarerea de la sfericitate. Toate aspectele sunt importante, de aceia fizica se fereste sa elaboreze un model al fotonului care ar putea sa nu fie complet.

Alege tu un anumit tip de vibrație, pe care-l dorești și explică-mi cum apar culorile, dacă fotonul nu are frecvență, oscilație, vibrație fizică, ca și particulă.

Sau înainte de a dezvolta vreun răspuns, este fotonul o particulă sau nu ?
Dacă-l considerăm o particulă materială, indiferent că are sau nu masă, cum vibrează acesta ?

Indiferent cum ar vibra, ar oscila șamd, dacă are frecvență situația se schimbă ușor din anumite puncte de vedere. Viteza fotonului ca și particulă poate fi diferită de c, tocmai prin vibrația acestuia, datorită oscilației sale raportată la axa de deplasare.

Dar cum s-a stabilit faptul că vibrează ?
Pentru că dacă el vibrează în timpul deplasării sale, atunci el lovește particulele din unghiuri diferite, nu ca și cum s-ar deplasa în linie dreaptă.
Iar poate că asta are totuși o anumită importanță.

Asta dacă vorbim de foton ca și corpuscul, ca și particulă materială.
Când este undă, deja este altceva.

Este mult de comentat aici, totul incepe cu optica, cu polarizarea luminii, cu interferenta, cu inelele lui newton, descompunerea luminii la trecerea printr-o prisma, etc. etc.

curiosul a scris:

Sau înainte de a dezvolta vreun răspuns, este fotonul o particulă sau nu ?

Fotonul este o bucata (cuanta) dintr-o unda energetica (radiatie electromagnetica).
Este energia pura, fara masa .
Poate fi tratat ca si cuanta dar ca si unda deoarece reprezinta o parte f.f. mica din acea
radiatie (unda) electromagnetica.

CAdi, sa nu crezi ca am ceva cu tine, dar daca tot mi-ai raspuns tu, fireste ca tot la tine tip si tot tie iti spun nedumeririle si incoerentele pe care le vad.

Deci fotonul este energie pura, fara masa, in timp ce avem o celebra si foarte populara formula, care leaga masa de energie, de unde s-ar intelege cumva, in sens invers, ca energia inseamna masa.

Daca logica este corecta, atunci fotonul nu ar trebui sa aiba masa, pentru ca are si este energie ?