Ultimele subiecte
» Logica deductiei și inducție cu băieții extratereștri Scris de Vizitator Astazi la 06:29
» Memoria și tendințele adictive
Scris de Bordan Ieri la 17:32
» URME ALE EXTRATERESTRILOR PE PAMANT. DESCOPERIRI INEXPLICABILE SI FENOMENE OZN 1
Scris de CAdi Ieri la 12:04
» Basarabia, Bucovina - pământ românesc
Scris de CAdi Ieri la 11:41
» Globalizarea
Scris de eugen Mier 27 Mar 2024, 17:10
» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de virgil_48 Mier 27 Mar 2024, 10:34
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 13:49
» Fenomene Electromagnetice
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 12:18
» Despre elicele complementare
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 12:00
» Dragi Extraterestri
Scris de CAdi Lun 25 Mar 2024, 12:29
» Ce este FOIP?
Scris de virgil_48 Lun 25 Mar 2024, 09:24
» Pendulul
Scris de eugen Dum 24 Mar 2024, 11:22
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Vin 22 Mar 2024, 18:12
» Cum a reusit India sa trimita un rover pe Luna la pret de 2 km de autostrada in Romania !
Scris de virgil Vin 22 Mar 2024, 17:34
» Matematica și fizica
Scris de CAdi Joi 21 Mar 2024, 13:19
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de CAdi Mier 20 Mar 2024, 19:35
» Fizica si Matematica
Scris de CAdi Mier 20 Mar 2024, 12:04
» Viitorul si pacea inca e in miinile noastre
Scris de Vizitator Lun 18 Mar 2024, 21:32
» E miscarea rectilinie uniforma identica cu repausul ?
Scris de curiosul Lun 18 Mar 2024, 15:31
» Daci nemuritori
Scris de CAdi Lun 18 Mar 2024, 08:47
» Orbitarea - o miscare compusa
Scris de virgil_48 Dum 17 Mar 2024, 10:20
» Dialogul cu ChatGPT
Scris de Bordan Dum 17 Mar 2024, 07:47
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Sam 16 Mar 2024, 10:10
» Un dicționar incipient de termeni ai Fizicii elicoidale
Scris de Abel Cavaşi Vin 15 Mar 2024, 07:06
» Marea teorema a lui Fermat.
Scris de curiosul Joi 14 Mar 2024, 19:35
» Deplasarea spre rosu a galaxiilor
Scris de CAdi Lun 11 Mar 2024, 12:30
» Geometria numerelor prime
Scris de curiosul Dum 10 Mar 2024, 13:50
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de eugen Sam 09 Mar 2024, 12:57
» Unde se regaseste energia consumata pentru schimbarea directiei unei nave cosmice ?
Scris de virgil_48 Joi 07 Mar 2024, 12:53
» Pompele de caldura- instalatii energetice ale viitorului ?
Scris de virgil Mar 05 Mar 2024, 18:41
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la CAdi în TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT... ( 2 )
» Mesaj de la virgil_48 în Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
( 1 )
» Mesaj de la eugen în Despre elicele complementare
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Scrierea dacilor
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Daci nemuritori
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12129) | ||||
CAdi (11781) | ||||
virgil_48 (11133) | ||||
Abel Cavaşi (7942) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6509) | ||||
Razvan (6162) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3757) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil_48 | ||||
CAdi | ||||
virgil | ||||
curiosul | ||||
eugen | ||||
Bordan | ||||
Abel Cavaşi | ||||
Razvan | ||||
Forever_Man |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 21 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 21 Vizitatori Nici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Despre darbuzori
3 participanți
Pagina 1 din 1
Despre darbuzori
Voi vorbi aici, în acest topic, pe înțelesul vostru, despre darbuzori. Se pare că a venit vremea să fiu și aici la fel de explicit precum sunt pe blogul meu de matematică, deoarece se pare că nimeni nu înțelege mai nimic dacă vorbesc numai pe înțelesul meu.
Matematicianul francez Jean Frédéric Frenet a descoperit că, în orice moment al mișcării sale prin spațiul tridimensional, un corp (sistem) este însoțit de trei vectori foarte speciali, reciproc perpendiculari, de modul egal cu unitatea (vectori care se numesc, din acest motiv, versori). Cei trei versori sunt tangenta, normala și binormala și se pot defini în mod unic, fără niciun echivoc.
Astfel, tangenta este unicul versor mereu paralel cu traiectoria. Normala este unul dintre infinitatea posibilă de versori perpendiculari pe traiectorie (deci și pe tangentă), dar este singurul versor perpendicular pe traiectorie și, în același timp, coliniar cu derivata tangentei. Iar binormala este un versor care este, de asemenea, perpendicular pe traiectorie (deci și pe tangentă), doar că binormala este perpendiculară și pe normală. Mai exact, binormala este produsul vectorial dintre tangentă și normală.
Mulțimea acestor trei versori se numește „triedrul lui Frenet”, căci Frenet a fost primul matematician care a scos în evidență existența și unicitatea acestor trei versori.
Frenet nu a scos în evidență doar cei trei versori, ci ne-a dat și o legătură remarcabilă între ei, legătură numită „formulele lui Frenet”. În cuvinte, formulele lui Frenet ne spun că atât derivata tangentei, cât și derivata binormalei, sunt ambele coliniare cu normala. Vă dați seama ce interesant?! Ambele derivate sunt coliniare cu unul și același versor, normala!
Haideți să vedem cum arată efectiv aceste formule ale lui Frenet. Avem un set de trei formule, câte una pentru fiecare versor al triedrului lui Frenet, adică pentru derivata fiecăruia:
Derivarea se face în raport cu parametrul canonic, adică în raport cu distanța parcursă de corp de-a lungul traiectoriei, dar, dacă vreți, voi puteți folosi derivata (mai simplă) în raport cu timpul, numai că atunci va trebui să țineți seama de viteza cu care se deplasează corpul pe traiectorie (deci va apărea și viteza în formulele lui Frenet).
Cei doi coeficienți de proporționalitate care apar în formulele lui Frenet se numesc „curbură” și, respectiv, „torsiune”.
Cam în vremea în care Frenet făcea descoperirile sale ce i-au adus nemurirea se năștea un alt mare gigant al matematicii: Jean Gaston Darboux. Printre multele sale realizări, Darboux ne-a mai dăruit un vector important, alături de versorii lui Frenet, vector numit ulterior tocmai „vectorul lui Darboux”. Acesta nu mai este un versor, căci nu mai are modulul egal cu unitatea. Mai exact, vectorul lui Darboux este dat de expresia
Observați dintru început că acest vector al lui Darboux se află în planul format de tangentă și binormală. Asta mai înseamnă că vectorul lui Darboux este perpendicular pe normală. Faptul că vectorul lui Darboux este perpendicular pe normală ne sugerează (cel puțin, mie mi-a sugerat) existența unui nou versor pe care să-l analizăm: versorul vectorului lui Darboux. Notăm acest nou versor cu . Avem, deci
Și, din moment ce versorul vectorului lui Darboux este perpendicular pe normală, nu cumva am putea construi un nou triedru, format cu acest versor și normală și versorul perpendicular atât pe , cât și pe normală? Ei bine, răspunsul este afirmativ!
Și, mai ales, nu numai că putem construi un nou triedru interesant, diferit de triedrul lui Frenet, ci în mișcarea acestui nou triedru putem regăsi, din nou, formulele lui Frenet! Mai exact, dacă vă veți apuca să derivați versorul, veți găsi că derivata lui este coliniară cu un alt versor și, mai mult, derivata normalei este și ea coliniară cu unul și același versor cu care este coliniară derivata lui . Totul se petrece întocmai cum s-a petrecut mai sus cu derivata versorilor și despre care am văzut că au derivatele coliniare cu normala (formulele lui Frenet).
Este o descoperire uriașă! Ar trebui să urlu de bucurie! Aș vrea să mă înțelegeți, măcar până aici.
Matematicianul francez Jean Frédéric Frenet a descoperit că, în orice moment al mișcării sale prin spațiul tridimensional, un corp (sistem) este însoțit de trei vectori foarte speciali, reciproc perpendiculari, de modul egal cu unitatea (vectori care se numesc, din acest motiv, versori). Cei trei versori sunt tangenta, normala și binormala și se pot defini în mod unic, fără niciun echivoc.
Astfel, tangenta este unicul versor mereu paralel cu traiectoria. Normala este unul dintre infinitatea posibilă de versori perpendiculari pe traiectorie (deci și pe tangentă), dar este singurul versor perpendicular pe traiectorie și, în același timp, coliniar cu derivata tangentei. Iar binormala este un versor care este, de asemenea, perpendicular pe traiectorie (deci și pe tangentă), doar că binormala este perpendiculară și pe normală. Mai exact, binormala este produsul vectorial dintre tangentă și normală.
Mulțimea acestor trei versori se numește „triedrul lui Frenet”, căci Frenet a fost primul matematician care a scos în evidență existența și unicitatea acestor trei versori.
Frenet nu a scos în evidență doar cei trei versori, ci ne-a dat și o legătură remarcabilă între ei, legătură numită „formulele lui Frenet”. În cuvinte, formulele lui Frenet ne spun că atât derivata tangentei, cât și derivata binormalei, sunt ambele coliniare cu normala. Vă dați seama ce interesant?! Ambele derivate sunt coliniare cu unul și același versor, normala!
Haideți să vedem cum arată efectiv aceste formule ale lui Frenet. Avem un set de trei formule, câte una pentru fiecare versor al triedrului lui Frenet, adică pentru derivata fiecăruia:
Derivarea se face în raport cu parametrul canonic, adică în raport cu distanța parcursă de corp de-a lungul traiectoriei, dar, dacă vreți, voi puteți folosi derivata (mai simplă) în raport cu timpul, numai că atunci va trebui să țineți seama de viteza cu care se deplasează corpul pe traiectorie (deci va apărea și viteza în formulele lui Frenet).
Cei doi coeficienți de proporționalitate care apar în formulele lui Frenet se numesc „curbură” și, respectiv, „torsiune”.
Cam în vremea în care Frenet făcea descoperirile sale ce i-au adus nemurirea se năștea un alt mare gigant al matematicii: Jean Gaston Darboux. Printre multele sale realizări, Darboux ne-a mai dăruit un vector important, alături de versorii lui Frenet, vector numit ulterior tocmai „vectorul lui Darboux”. Acesta nu mai este un versor, căci nu mai are modulul egal cu unitatea. Mai exact, vectorul lui Darboux este dat de expresia
Observați dintru început că acest vector al lui Darboux se află în planul format de tangentă și binormală. Asta mai înseamnă că vectorul lui Darboux este perpendicular pe normală. Faptul că vectorul lui Darboux este perpendicular pe normală ne sugerează (cel puțin, mie mi-a sugerat) existența unui nou versor pe care să-l analizăm: versorul vectorului lui Darboux. Notăm acest nou versor cu . Avem, deci
Și, din moment ce versorul vectorului lui Darboux este perpendicular pe normală, nu cumva am putea construi un nou triedru, format cu acest versor și normală și versorul perpendicular atât pe , cât și pe normală? Ei bine, răspunsul este afirmativ!
Și, mai ales, nu numai că putem construi un nou triedru interesant, diferit de triedrul lui Frenet, ci în mișcarea acestui nou triedru putem regăsi, din nou, formulele lui Frenet! Mai exact, dacă vă veți apuca să derivați versorul, veți găsi că derivata lui este coliniară cu un alt versor și, mai mult, derivata normalei este și ea coliniară cu unul și același versor cu care este coliniară derivata lui . Totul se petrece întocmai cum s-a petrecut mai sus cu derivata versorilor și despre care am văzut că au derivatele coliniare cu normala (formulele lui Frenet).
Este o descoperire uriașă! Ar trebui să urlu de bucurie! Aș vrea să mă înțelegeți, măcar până aici.
Re: Despre darbuzori
Am atasat acest desen pentru a intelege mai bine ce spui. Eu am inteles ca vectorul Darboux desenat cu galben se afla in planul orizontal determinat de tangenta si binormala. Am inteles bine? Evident ca torsiune si curbura determina marimea si pozitia lui in plan.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Despre darbuzori
Sa inteleg ca noul triedru este format din Normala verde, T2 rosu si N2 violet.
Am inteles bine?
Am inteles bine?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Despre darbuzori
Mulțumesc, Virgil! Da, așa e, vectorul lui Darboux ar fi cel galben. Eventual, orientat puțin oblic, nu chiar la 45 de grade față de tangentă și eventual puțin mai lung sau mai scurt.
Și, da, noul triedru este exact cel desenat de tine! Yupppiiiii!
Și, da, noul triedru este exact cel desenat de tine! Yupppiiiii!
Re: Despre darbuzori
Abel Cavaşi a scris:Mulțumesc, Virgil! Da, așa e, vectorul lui Darboux ar fi cel galben. Eventual, orientat puțin oblic, nu chiar la 45 de grade față de tangentă și eventual puțin mai lung sau mai scurt.
Și, da, noul triedru este exact cel desenat de tine! Yupppiiiii!
La noul triedru, daca aplicam din nou formula lui Darboux, vom obtine un nou Darbuzian de ordinul 2, pe baza caruia putem atasa un nou triedru, si tot asa, ne putem invarti cu ajutorul triedrelor in jurul normalei, care este de sine statatoare in punctul considerat. Asa este?
Ultima editare efectuata de catre virgil in Dum 14 Dec 2014, 13:05, editata de 1 ori
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Despre darbuzori
Excelent! Exact!virgil a scris:La noul triedru, daca aplicam din nou formula lui Darboux, vom obtine un nou Darbuzian de ordinul 2, pe baza caruia putem atasa un nou triedru, si tot asa,
Nu. Nu normala este importantă, ci vectorii lui Darboux (pe care îi numesc darbuzori, ca să nu folosesc trei cuvinte pentru a vorbi de ei).ne putem invarti cu ajutorul triedrelor in jurul normalei, care este de sine statatoare in punctul considerat. Asa este?
Re: Despre darbuzori
Mai asteptam noutati.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Despre darbuzori
Bun. Acum, dacă ai înțeles ce sunt darbuzorii, spune-mi ce se întâmplă în cazul unei elice circulare.
Re: Despre darbuzori
Mai ai putin si vei putea demonstra cu darbuzorii acestia ca la
parcurgerea unei curbe are loc o deplasare laterala la fiecare pas.
Curba poate fi si spatiala, nu ma deranjaza.
am sters ineptiile fara relevanta stiintifica. la urmatoarea provocare iei ban. omuldinluna
parcurgerea unei curbe are loc o deplasare laterala la fiecare pas.
Curba poate fi si spatiala, nu ma deranjaza.
am sters ineptiile fara relevanta stiintifica. la urmatoarea provocare iei ban. omuldinluna
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43666
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Despre darbuzori
Pentru a vedea ce se intampla cu darbuzianul cand un corp se misca pe o elice. este necesar sa dam niste valori exacte parametrilor elicei si vitezei corpului. Spre exemplu un corp cu masa de un Kg, se misca cu viteza de 1 m/s, pe o traiectorie elicoidala cu raza de 10m si pasul elicei de 2m. tatonand din aproape in aproape vom vedea ce se intampla cu darbuzianul.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Despre darbuzori
[Offtopic]{
Nici nu stiu ce ai sters, sa-ti fie de bine. Mi-a placut relevanta
stiintifica din acest
raspuns al tau. Tu crezi ca ai primit butoanele acelea ca sa te
stie cineva de frica? Vezi ca daca stergi acest raspuns, nu
mai ai motiv sa ma blochezi.
I-am propus lui Abel o formula de mentinere a decentei pe
forum fara moderator. Daca ma blochezi, i-o expediez pe
mail, detaliata, ca sa o posteze el.
Nu ti-ar prinde rau sa-ti reevaluezi prioritatile si criteriile, fiindca
ai intrat intr-un derapaj sinistru.}[/Offtopic]
am sters ineptiile fara relevanta stiintifica. la urmatoarea provocare iei ban. omuldinluna
Nici nu stiu ce ai sters, sa-ti fie de bine. Mi-a placut relevanta
stiintifica din acest
raspuns al tau. Tu crezi ca ai primit butoanele acelea ca sa te
stie cineva de frica? Vezi ca daca stergi acest raspuns, nu
mai ai motiv sa ma blochezi.
I-am propus lui Abel o formula de mentinere a decentei pe
forum fara moderator. Daca ma blochezi, i-o expediez pe
mail, detaliata, ca sa o posteze el.
Nu ti-ar prinde rau sa-ti reevaluezi prioritatile si criteriile, fiindca
ai intrat intr-un derapaj sinistru.}[/Offtopic]
Ultima editare efectuata de catre Abel Cavaşi in Dum 14 Dec 2014, 17:12, editata de 1 ori (Motiv : Am marcat offtopicul.)
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43666
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Despre darbuzori
Hai să mai clarificăm ceva. Una este darbuzorul, alta este darbuzianul, alta este lancretianul. Darbuzorul este un vector, ceilalți sunt niște scalari. Darbuzianul este modulul darbuzorului, iar lancretianul este raportul dintre curbură și torsiune. Le-am dat câte un nume pentru că apar prea des în discuții și să nu folosim prea multe cuvinte pentru o noțiune.
Deci, pentru elicea circulară (și pentru orice elice) darbuzorul (de fapt, toți darbuzorii, de orice ordin) sunt paraleli cu axa și păstrează aceeași direcție în spațiu.
Deci, pentru elicea circulară (și pentru orice elice) darbuzorul (de fapt, toți darbuzorii, de orice ordin) sunt paraleli cu axa și păstrează aceeași direcție în spațiu.
Re: Despre darbuzori
Abel Cavaşi a scris:Hai să mai clarificăm ceva. Una este darbuzorul, alta este darbuzianul, alta este lancretianul. Darbuzorul este un vector, ceilalți sunt niște scalari. Darbuzianul este modulul darbuzorului, iar lancretianul este raportul dintre curbură și torsiune. Le-am dat câte un nume pentru că apar prea des în discuții și să nu folosim prea multe cuvinte pentru o noțiune.
Deci, pentru elicea circulară (și pentru orice elice) darbuzorul (de fapt, toți darbuzorii, de orice ordin) sunt paraleli cu axa și păstrează aceeași direcție în spațiu.
Daca toti darbuzorii sunt paraleli cu axa, Inseamna ca se suprapun peste binormala, ce alte informatii aflam de la ei, deoarece ai spus ca sunt foarte importanti.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Despre darbuzori
De ce s-ar suprapune peste binormală? Se suprapun peste binormală doar atunci când torsiunea este nulă, deci pentru curbe plane. Dar pentru curbele spațiale, precum este elicea, ei nu se suprapun niciodată pe binormală.
Re: Despre darbuzori
Abel Cavaşi a scris:De ce s-ar suprapune peste binormală? Se suprapun peste binormală doar atunci când torsiunea este nulă, deci pentru curbe plane. Dar pentru curbele spațiale, precum este elicea, ei nu se suprapun niciodată pe binormală.
Da, ai dreptate, nu se suprapun, dar desenul meu m-a dus in eroare. Daca toti darbuzienii sunt paraleli cu axa elicei, si binormala are mereu aceiasi orientare la o elice circulara uniforma, inseamna ca unghiul intre darbuzian si binormala este totdeauna constant. Asa este?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Despre darbuzori
Unghiul dintre DARBUZOR și binormală, da, este constant. Iar asta este valabil pentru orice elice, nu doar pentru elicea circulară. Cu toate acestea, binormala nu are mereu aceeași orientare, ci doar atât: face un unghi constant cu darbuzorul (precesează în jurul darbuzorului).
Re: Despre darbuzori
Abel Cavaşi a scris:Unghiul dintre DARBUZOR și binormală, da, este constant. Iar asta este valabil pentru orice elice, nu doar pentru elicea circulară. Cu toate acestea, binormala nu are mereu aceeași orientare, ci doar atât: face un unghi constant cu darbuzorul (precesează în jurul darbuzorului).
Da asa este pentru ca punctul se roteste in jurul axei elicei, in timp ce se deplaseaza. Insa nu stiu cum ai ajuns la ideia ca Darbuzorul este totdeauna paralel cu axa elicei, desi cred ca asa este.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Despre darbuzori
Dacă vei calcula derivata darbuzorului în cazul elicei, vei constata că aceasta se anulează. Asta înseamnă că darbuzorul este constant, deci păstrează o direcție fixă în spațiu.
Re: Despre darbuzori
Abel Cavaşi a scris:Dacă vei calcula derivata darbuzorului în cazul elicei, vei constata că aceasta se anulează. Asta înseamnă că darbuzorul este constant, deci păstrează o direcție fixă în spațiu.
Pai singura directie fixa in cazul elicei trebuie sa fie paralel cu axa acesteia. Daca darbuzorul ne da directia de deplasare (axa elicei), trebuie sa fie si un vector perpendicular pe darbuzor, care sa reprezinte viteza de rotatie pe elice. Astfel vom avea un vector pe tangenta care reprezinta viteza luminii, darbuzorul care reprezinta viteza de deplasare axiala, si vectorul perpendicular care reprezinta viteza de rotatie pe cilindrul pe care se infasoara elicea. In acest fel putem explica dilatarea timpului din relatiile de relativitate, la fel cum am determinat eu cresterea masei relativiste.
Dupa cum am mai spus cu alte ocazii, si cum sustii si tu, ori ce punct al unui corp se deplaseaza cu viteza luminii, dar nu in linie dreapta, ci pe o elice. Aceasta viteza se descompune o data pe directia darbuzorului si ne da viteza reala de deplasare a punctului in linie dreapta, si o viteza de rotatie a punctului in jurul axei elicei, care fiind o miscare periodica ne va da informatii despre timp. Cu cat viteza axiala pe directia darbuzorului este mai mare si se apropie de viteza luminii, cu atat punctul maaterial face mai putine rotatii, elicea fiind mai intinsa, deci timpul parcurs va fi mai mic. La vitezze mici punctul material va descrie o elice cu multe spire, ceia ce va face ca timpul parcurs sa fie mult mai mare. Cum un corp contine o cantitate incomensurabila de astfel de puncte, acestea nu pot fi puse in evidenta, dar fiecare atom si fiecare particula nu reprezinta decat un pachet de unde, care la randul lor contin o infinitate de puncte care se deplaseaza cu viteza luminii pe elicii proprii, respectand principiul relativitatii.
Ultima editare efectuata de catre virgil in Lun 15 Dec 2014, 10:26, editata de 1 ori
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Despre darbuzori
Mă bucur că vrei deja să faci legătura între această teorie și practică. Dar eu zic să mai așteptăm puțin și să înțelegem bine de tot teoria.
După ce vom înțelege bine teoria, vom obține mai multe rezultate teoretice. Printre aceste rezultate teoretice vom putea observa proprietăți ce apar și în lumea reală și atunci vom putea să identificăm noțiunile teoretice cu noțiunile experimentale.
După ce vom înțelege bine teoria, vom obține mai multe rezultate teoretice. Printre aceste rezultate teoretice vom putea observa proprietăți ce apar și în lumea reală și atunci vom putea să identificăm noțiunile teoretice cu noțiunile experimentale.
Subiecte similare
» Despre plăcerea sadică de a vorbi despre „pseudoștiință”
» Despre unii şi despre alţii
» Despre falsificabilitate
» Despre unii şi despre alţii
» Despre falsificabilitate
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|