Ultimele subiecte
» Logica deductiei și inducție cu băieții extratereștri Scris de CAdi Ieri la 23:44
» Memoria și tendințele adictive
Scris de Bordan Ieri la 17:32
» URME ALE EXTRATERESTRILOR PE PAMANT. DESCOPERIRI INEXPLICABILE SI FENOMENE OZN 1
Scris de CAdi Ieri la 12:04
» Basarabia, Bucovina - pământ românesc
Scris de CAdi Ieri la 11:41
» Globalizarea
Scris de eugen Mier 27 Mar 2024, 17:10
» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de virgil_48 Mier 27 Mar 2024, 10:34
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 13:49
» Fenomene Electromagnetice
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 12:18
» Despre elicele complementare
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 12:00
» Dragi Extraterestri
Scris de CAdi Lun 25 Mar 2024, 12:29
» Ce este FOIP?
Scris de virgil_48 Lun 25 Mar 2024, 09:24
» Pendulul
Scris de eugen Dum 24 Mar 2024, 11:22
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Vin 22 Mar 2024, 18:12
» Cum a reusit India sa trimita un rover pe Luna la pret de 2 km de autostrada in Romania !
Scris de virgil Vin 22 Mar 2024, 17:34
» Matematica și fizica
Scris de CAdi Joi 21 Mar 2024, 13:19
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de CAdi Mier 20 Mar 2024, 19:35
» Fizica si Matematica
Scris de CAdi Mier 20 Mar 2024, 12:04
» Viitorul si pacea inca e in miinile noastre
Scris de Vizitator Lun 18 Mar 2024, 21:32
» E miscarea rectilinie uniforma identica cu repausul ?
Scris de curiosul Lun 18 Mar 2024, 15:31
» Daci nemuritori
Scris de CAdi Lun 18 Mar 2024, 08:47
» Orbitarea - o miscare compusa
Scris de virgil_48 Dum 17 Mar 2024, 10:20
» Dialogul cu ChatGPT
Scris de Bordan Dum 17 Mar 2024, 07:47
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Sam 16 Mar 2024, 10:10
» Un dicționar incipient de termeni ai Fizicii elicoidale
Scris de Abel Cavaşi Vin 15 Mar 2024, 07:06
» Marea teorema a lui Fermat.
Scris de curiosul Joi 14 Mar 2024, 19:35
» Deplasarea spre rosu a galaxiilor
Scris de CAdi Lun 11 Mar 2024, 12:30
» Geometria numerelor prime
Scris de curiosul Dum 10 Mar 2024, 13:50
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de eugen Sam 09 Mar 2024, 12:57
» Unde se regaseste energia consumata pentru schimbarea directiei unei nave cosmice ?
Scris de virgil_48 Joi 07 Mar 2024, 12:53
» Pompele de caldura- instalatii energetice ale viitorului ?
Scris de virgil Mar 05 Mar 2024, 18:41
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la CAdi în TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT... ( 2 )
» Mesaj de la Razvan în E miscarea rectilinie uniforma identica cu repausul ?
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Deplasarea spre rosu a galaxiilor
( 1 )
» Mesaj de la virgil în Daci nemuritori
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Ce este FOIP?
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12129) | ||||
CAdi (11781) | ||||
virgil_48 (11133) | ||||
Abel Cavaşi (7942) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6509) | ||||
Razvan (6162) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3757) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil_48 | ||||
CAdi | ||||
virgil | ||||
curiosul | ||||
eugen | ||||
Bordan | ||||
Abel Cavaşi | ||||
Razvan | ||||
Forever_Man |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 28 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 28 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Haideți să studiem turbulența
3 participanți
Pagina 1 din 1
Haideți să studiem turbulența
Turbulența este un fenomen cunoscut doar din experimente. Nu există o explicație pentru el. Știm din experimente că fenomenul turbulent este guvernat de așa-numitul „număr al lui Reynolds”. Pentru valori aproximativ mai mici de 2000 ale acestui număr curgerea fluidelor este laminară (adică neturbulentă), iar pentru valori aproximativ de peste 4000 curgerea devine turbulentă.
În plus, există o diagramă Moody construită strict pe baze experimentale (deci fără explicație teoretică cunoscută) care ne arată dependența factorului de fricțiune cu acest număr. În domeniul laminar, factorul de fricțiune este invers proporțional cu numărul lui Reynolds, iar în domeniul foarte turbulent (numere Reynolds foarte mari) factorul de fricțiune rămâne aproape constant.
Ce ar trebui făcut ca să explicăm fenomenul pe baze teoretice?
În plus, există o diagramă Moody construită strict pe baze experimentale (deci fără explicație teoretică cunoscută) care ne arată dependența factorului de fricțiune cu acest număr. În domeniul laminar, factorul de fricțiune este invers proporțional cu numărul lui Reynolds, iar în domeniul foarte turbulent (numere Reynolds foarte mari) factorul de fricțiune rămâne aproape constant.
Ce ar trebui făcut ca să explicăm fenomenul pe baze teoretice?
Re: Haideți să studiem turbulența
Abel, pune te rog vreun link să mă familiarizez și eu cu termenii.
De preferat cu poze
De preferat cu poze
curiosul- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6509
Puncte : 40031
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Haideți să studiem turbulența
Sa dezvolti teoria frecarii fluidelor in miscare. Consideri un element volum de fluid,"dv" care este in contact cu un element de suprafata rugoasa "ds". Mai departe calculezi forta de frecare in functie de viteza fluidului, densitatea lui, tensiunea superficiala de contact dintre fluid si suprafata rugoasa, si acceleratia gravitationala. In continuare tine de ingeniozitatea teoreticianului.Abel Cavaşi a scris:Turbulența este un fenomen cunoscut doar din experimente. Nu există o explicație pentru el. Știm din experimente că fenomenul turbulent este guvernat de așa-numitul „număr al lui Reynolds”. Pentru valori aproximativ mai mici de 2000 ale acestui număr curgerea fluidelor este laminară (adică neturbulentă), iar pentru valori aproximativ de peste 4000 curgerea devine turbulentă.
În plus, există o diagramă Moody construită strict pe baze experimentale (deci fără explicație teoretică cunoscută) care ne arată dependența factorului de fricțiune cu acest număr. În domeniul laminar, factorul de fricțiune este invers proporțional cu numărul lui Reynolds, iar în domeniul foarte turbulent (numere Reynolds foarte mari) factorul de fricțiune rămâne aproape constant.
Ce ar trebui făcut ca să explicăm fenomenul pe baze teoretice?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Haideți să studiem turbulența
@curiosul
Găsești detalii în pdf-ul: http://udel.edu/~inamdar/EGTE215/Laminar_turbulent.pdf
@Virgil
Ce crezi că lipsește din dezvoltarea actuală a teoriei frecării fluidelor?
Găsești detalii în pdf-ul: http://udel.edu/~inamdar/EGTE215/Laminar_turbulent.pdf
@Virgil
Ce crezi că lipsește din dezvoltarea actuală a teoriei frecării fluidelor?
Re: Haideți să studiem turbulența
Abel Cavaşi a scris:@curiosul
Găsești detalii în pdf-ul: http://udel.edu/~inamdar/EGTE215/Laminar_turbulent.pdf
Mulțumesc Abel !
L-am răsfoit un pic și pare să fie ideal pentru mine să înțeleg turbulența.
Mă refer la poze.
Așa funcționează gândirea mea.
Că dacă o las singură interpretează în felul ei la nivel de imaginație situația.
Așa, cu poze, îmi reduce interpretările doar la modul obiectiv al situației.
curiosul- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6509
Puncte : 40031
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Haideți să studiem turbulența
[quote="Abel Cavaşi"
@Virgil
Ce crezi că lipsește din dezvoltarea actuală a teoriei frecării fluidelor?[/quote]
Cu foarte multi ani in urma cand eram student, aveam un profesor care studia hidrodinamica, si voia sa demonstreze natura ondulatorie a scurgerii lichidelor. Una din experientele simple si convingatoare era; dadea drumul la canal la un firisor continuu si laminar de apa, apoi punea degetul sub acest fir de apa si-l apropia incet de robinet. La o distanta de cca. un cm de gura robinetului, firul de apa se ondula, adica suprafata lui se incretea, ceia ce punea in valoare prezenta unei unde stationare.
In ce priveste teoria lui, nu stiu ce a facut intrucat problema nu m-a interesat mai ales la varsta aia.
Ce cred ca lipseste din dezvoltarea actuala a teoriei? lipseste o ecuatie din care sa rezulte trecerea de la curgerea liniara la cea turbulenta, atunci cand introducem valorile parametrilor (viteza, densitate, presiune atmosferica, diametrul jetului, rugozitatea suprafetei de contact cu apa). Aparent presiunea atmosferica nu are nici un rol, si totusi am vazut uneori ca suprafata apei pe Dunare care este in permanenta cu valuri, inainte de a se schimba vremea (furtuna, ploaie), valurile aproape dispar si suprafata apei devine ca o oglinda putin valurita, de te poti vedea in ea.
@Virgil
Ce crezi că lipsește din dezvoltarea actuală a teoriei frecării fluidelor?[/quote]
Cu foarte multi ani in urma cand eram student, aveam un profesor care studia hidrodinamica, si voia sa demonstreze natura ondulatorie a scurgerii lichidelor. Una din experientele simple si convingatoare era; dadea drumul la canal la un firisor continuu si laminar de apa, apoi punea degetul sub acest fir de apa si-l apropia incet de robinet. La o distanta de cca. un cm de gura robinetului, firul de apa se ondula, adica suprafata lui se incretea, ceia ce punea in valoare prezenta unei unde stationare.
In ce priveste teoria lui, nu stiu ce a facut intrucat problema nu m-a interesat mai ales la varsta aia.
Ce cred ca lipseste din dezvoltarea actuala a teoriei? lipseste o ecuatie din care sa rezulte trecerea de la curgerea liniara la cea turbulenta, atunci cand introducem valorile parametrilor (viteza, densitate, presiune atmosferica, diametrul jetului, rugozitatea suprafetei de contact cu apa). Aparent presiunea atmosferica nu are nici un rol, si totusi am vazut uneori ca suprafata apei pe Dunare care este in permanenta cu valuri, inainte de a se schimba vremea (furtuna, ploaie), valurile aproape dispar si suprafata apei devine ca o oglinda putin valurita, de te poti vedea in ea.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Haideți să studiem turbulența
Am răsfoit un pic pdf-ul, repet, este ideal pentru mine că nu are nici o matematică superioară folosită și am constatat un aspect.
Că dheee...eu sunt capabil să-mi dau cu părerea peste tot, chiar dacă nu studiez amănunțit.
Pe nicăieri nu apare temperatura.
Ori temperatura și vibrația moleculară sunt legate una de alta, iar curgerea, la nivel molecular, cred că trebuie să țină cont și de vibrația moleculară, de mișcarea intrinsecă a moleculelor, nu-i așa ?
Că dheee...eu sunt capabil să-mi dau cu părerea peste tot, chiar dacă nu studiez amănunțit.
Pe nicăieri nu apare temperatura.
Ori temperatura și vibrația moleculară sunt legate una de alta, iar curgerea, la nivel molecular, cred că trebuie să țină cont și de vibrația moleculară, de mișcarea intrinsecă a moleculelor, nu-i așa ?
curiosul- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6509
Puncte : 40031
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Haideți să studiem turbulența
Mi-am format o oarecare părere citind pdf-ul.
Evident, trebuie studiat fenomenul mai în profunzime.
Așa la prima vedere, cred că trebuie luat în calcul mecanismul care se produce la nivel molecular.
Acolo nu mai există o fricțiune între molecule, ci mai degrabă o interacție între câmpuri.
Dacă tot virgil e de pe lângă Dunăre, el poate observa mai ușor.
Într-un șuvoi de apă, între porțiunea din apă care se mișcă mai repede și restul apei, nu este o frecare propriu-zisă între moleculele de apă, ci mai degrabă, prin forțele care țin legate moleculele, o antrenare diferită a mișcării lor, eventual și imprimarea unei rotații a moleculelor ce se transmite prin acele forțe de la una la alta etc.
Zic și eu, dar mai trebuie studiat.
Oricum, nu apare temperatura prin ecuații, deși la un moment dat, în exemple, se menționează glicerină la 25C, probabil că se referă la C de la grade celsius etc, ori asta înseamnă că trebuie cumva introdusă în ecuații și temperatura, ca și factor de care depinde curgerea turbulentă sau laminară, pe lângă celelalte variabile, densitatea, presiunea, lungimea tubului etc.
Evident, trebuie studiat fenomenul mai în profunzime.
Așa la prima vedere, cred că trebuie luat în calcul mecanismul care se produce la nivel molecular.
Acolo nu mai există o fricțiune între molecule, ci mai degrabă o interacție între câmpuri.
Dacă tot virgil e de pe lângă Dunăre, el poate observa mai ușor.
Într-un șuvoi de apă, între porțiunea din apă care se mișcă mai repede și restul apei, nu este o frecare propriu-zisă între moleculele de apă, ci mai degrabă, prin forțele care țin legate moleculele, o antrenare diferită a mișcării lor, eventual și imprimarea unei rotații a moleculelor ce se transmite prin acele forțe de la una la alta etc.
Zic și eu, dar mai trebuie studiat.
Oricum, nu apare temperatura prin ecuații, deși la un moment dat, în exemple, se menționează glicerină la 25C, probabil că se referă la C de la grade celsius etc, ori asta înseamnă că trebuie cumva introdusă în ecuații și temperatura, ca și factor de care depinde curgerea turbulentă sau laminară, pe lângă celelalte variabile, densitatea, presiunea, lungimea tubului etc.
curiosul- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6509
Puncte : 40031
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Haideți să studiem turbulența
Viteza de curgere a apei la mijlocul Dunarii este de cca 10 km/h, pe cand aproape de mal este de sub un km/h. Insa si aceasta viteza este variabila deoarece dealungul Dunarii se inregistreaza viituri de apa, ca niste valuri lungi de zeci de km, mai ales in timpul ploilor, primavara la topirea zapezilor. Daca ascultati la radio cotele apelor Dunarii, veti vedea ca intr-o localitate cotele pot fi in scadere in timp ce in aval cotele pot fi in crestere. Sigur acest lucru depinde si de afluientii Dunarii si de zonele in care au plouat.ntr-un șuvoi de apă, între porțiunea din apă care se mișcă mai repede și restul apei, nu este o frecare propriu-zisă între moleculele de apă, ci mai degrabă, prin forțele care țin legate moleculele, o antrenare diferită a mișcării lor, eventual și imprimarea unei rotații a moleculelor ce se transmite prin acele forțe de la una la alta etc.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Haideți să studiem turbulența
Așa virgile, dacă stai să iei problema la bani mărunți, turbulența poate fi descrisă matematic, dar cu o matematică pe care o înțelege doar...omul din lună.
Dacă nu mai privești fluidul ca pe ceva compact, curgerea turbulentă o poți înțelege matematic descriind componentele în mișcare ale fluidului.
Dacă scrii ecuația de mișcare a fiecărei molecule pe porțiunea de drum pe care curgere este turbulentă, luând în calcul toate forțele și factorii care intervin în mișcare fiecărei molecule pe aceea porțiune de drum turbulent, înțelegi și explici exact de ce curgerea este turbulentă.
Dar cum am spus, trebuie să fii...din lună ca să faci acel aparat matematic.
Turbulența apare tocmai pentru că privim fluidul și curgerea acestuia la suprafață și nu ce se întâmplă în interiorul fluidului.
Dacă nu mai privești fluidul ca pe ceva compact, curgerea turbulentă o poți înțelege matematic descriind componentele în mișcare ale fluidului.
Dacă scrii ecuația de mișcare a fiecărei molecule pe porțiunea de drum pe care curgere este turbulentă, luând în calcul toate forțele și factorii care intervin în mișcare fiecărei molecule pe aceea porțiune de drum turbulent, înțelegi și explici exact de ce curgerea este turbulentă.
Dar cum am spus, trebuie să fii...din lună ca să faci acel aparat matematic.
Turbulența apare tocmai pentru că privim fluidul și curgerea acestuia la suprafață și nu ce se întâmplă în interiorul fluidului.
curiosul- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6509
Puncte : 40031
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Haideți să studiem turbulența
Dar în cazul fierberii putem vorbi de turbulență ?
Ar putea fi turbulența de mai multe tipuri și să aibă cauze diferite ?
Ar putea fi turbulența de mai multe tipuri și să aibă cauze diferite ?
curiosul- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6509
Puncte : 40031
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Haideți să studiem turbulența
Întrebări grele. Nu știu să răspund fără echivoc la ele. Mai studiez și eu în dramul de timp ce-mi rămâne.
Re: Haideți să studiem turbulența
Diferenta dintre curgerea laminara si curgerea turbulenta, este la fel ca diferenta dintre un cantec de leagan si un zgomot de motocicleta. Ambele sunt vibratii, dar forma lor difera fundamental.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55243
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|