Ultimele subiecte
» Logica deductiei și inducție cu băieții extratereștri Scris de CAdi Ieri la 23:44
» Memoria și tendințele adictive
Scris de Bordan Ieri la 17:32
» URME ALE EXTRATERESTRILOR PE PAMANT. DESCOPERIRI INEXPLICABILE SI FENOMENE OZN 1
Scris de CAdi Ieri la 12:04
» Basarabia, Bucovina - pământ românesc
Scris de CAdi Ieri la 11:41
» Globalizarea
Scris de eugen Mier 27 Mar 2024, 17:10
» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de virgil_48 Mier 27 Mar 2024, 10:34
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 13:49
» Fenomene Electromagnetice
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 12:18
» Despre elicele complementare
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 12:00
» Dragi Extraterestri
Scris de CAdi Lun 25 Mar 2024, 12:29
» Ce este FOIP?
Scris de virgil_48 Lun 25 Mar 2024, 09:24
» Pendulul
Scris de eugen Dum 24 Mar 2024, 11:22
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Vin 22 Mar 2024, 18:12
» Cum a reusit India sa trimita un rover pe Luna la pret de 2 km de autostrada in Romania !
Scris de virgil Vin 22 Mar 2024, 17:34
» Matematica și fizica
Scris de CAdi Joi 21 Mar 2024, 13:19
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de CAdi Mier 20 Mar 2024, 19:35
» Fizica si Matematica
Scris de CAdi Mier 20 Mar 2024, 12:04
» Viitorul si pacea inca e in miinile noastre
Scris de Vizitator Lun 18 Mar 2024, 21:32
» E miscarea rectilinie uniforma identica cu repausul ?
Scris de curiosul Lun 18 Mar 2024, 15:31
» Daci nemuritori
Scris de CAdi Lun 18 Mar 2024, 08:47
» Orbitarea - o miscare compusa
Scris de virgil_48 Dum 17 Mar 2024, 10:20
» Dialogul cu ChatGPT
Scris de Bordan Dum 17 Mar 2024, 07:47
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Sam 16 Mar 2024, 10:10
» Un dicționar incipient de termeni ai Fizicii elicoidale
Scris de Abel Cavaşi Vin 15 Mar 2024, 07:06
» Marea teorema a lui Fermat.
Scris de curiosul Joi 14 Mar 2024, 19:35
» Deplasarea spre rosu a galaxiilor
Scris de CAdi Lun 11 Mar 2024, 12:30
» Geometria numerelor prime
Scris de curiosul Dum 10 Mar 2024, 13:50
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de eugen Sam 09 Mar 2024, 12:57
» Unde se regaseste energia consumata pentru schimbarea directiei unei nave cosmice ?
Scris de virgil_48 Joi 07 Mar 2024, 12:53
» Pompele de caldura- instalatii energetice ale viitorului ?
Scris de virgil Mar 05 Mar 2024, 18:41
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la CAdi în TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT... ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în Deplasarea spre rosu a galaxiilor
( 1 )
» Mesaj de la virgil în Cum a reusit India sa trimita un rover pe Luna la pret de 2 km de autostrada in Romania !
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Ce este FOIP?
( 1 )
» Mesaj de la eugen în Laborator-sa construim impreuna
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12129) | ||||
CAdi (11781) | ||||
virgil_48 (11133) | ||||
Abel Cavaşi (7942) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6509) | ||||
Razvan (6162) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3757) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil_48 | ||||
CAdi | ||||
virgil | ||||
curiosul | ||||
eugen | ||||
Bordan | ||||
Abel Cavaşi | ||||
Forever_Man | ||||
Razvan |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 18 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 18 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
+3
cris
virgil_48
Abel Cavaşi
7 participanți
Pagina 1 din 1
Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Știm că moleculele din atmosferă nu cad pe Pământ deoarece există un fenomen numit „agitație termică” despre care putem spune că acționează asemănător cu antigravitația. Această „agitație termică” depinde de temperatură. Cu cât este mai mare temperatura, cu atât este mai mare probabilitatea să găsim molecule mai departe de suprafața Pământului.
Așadar, un corp (astru) se manifestă la distanță prin masă (gravitație), câmp electromagnetic (mai mult magnetic) și temperatură. Să fie atunci temperatura un nou „câmp” de forțe?
Așadar, un corp (astru) se manifestă la distanță prin masă (gravitație), câmp electromagnetic (mai mult magnetic) și temperatură. Să fie atunci temperatura un nou „câmp” de forțe?
- Primul răspuns pe care îl consider foarte clar este al lui Thrakian.
Ultima editare efectuata de catre Abel Cavaşi in Lun 31 Aug 2015, 21:11, editata de 1 ori (Motiv : Am adăugat un răspuns relevant.)
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Si daca te gandesti cum devine energia calorica, energie mecanica,
(miscare Browniana), lucrurile se complica si mai rau.
(miscare Browniana), lucrurile se complica si mai rau.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Temperatura este un surplus de energie a unei mase.
cris- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Cristian
Numarul mesajelor : 1087
Puncte : 19277
Data de inscriere : 31/01/2010
Obiective curente : Astrofizica
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Cristiane, mi-am exprimat nemulțumirea față de răspunsul tău pe alt topic. Crezi că mesajul tău ar trebui să răspundă la frământările mele?cris a scris:Temperatura este un surplus de energie a unei mase.
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Bine! Si cum devine miscare acest surplus? Sunt niste piese acolocris a scris:Temperatura este un surplus de energie a unei mase.
care se invartesc mai repede si se imping mai departe?
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Abel Cavaşi a scris:Știm că moleculele din atmosferă nu cad pe Pământ deoarece există un fenomen numit „agitație termică” despre care putem spune că acționează asemănător cu antigravitația. Această „agitație termică” depinde de temperatură. Cu cât este mai mare temperatura, cu atât este mai mare probabilitatea să găsim molecule mai departe de suprafața Pământului.
Așadar, un corp (astru) se manifestă la distanță prin masă (gravitație), câmp electromagnetic (mai mult magnetic) și temperatură. Să fie atunci temperatura un nou „câmp” de forțe?
Moleculele cu agitatie mai mare. adica cu temperatura mai ridicata, ocupa un volum mai mare, deci o densitate mai scazuta. Asa ca moleculele mai reci au densitate mai mare si cad la fund, iar moleculele calde se stratifica peste acestea.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55240
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Cum sa se manifeste la distanta prin temperatura? A ca ne putem da seama de temperatura prin spectrul EM al corpului negru e cu totul altceva.Abel Cavaşi a scris:Așadar, un corp (astru) se manifestă la distanță prin masă (gravitație), câmp electromagnetic (mai mult magnetic) și temperatură. Să fie atunci temperatura un nou „câmp” de forțe?
cris- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Cristian
Numarul mesajelor : 1087
Puncte : 19277
Data de inscriere : 31/01/2010
Obiective curente : Astrofizica
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Păi, și eu ce-am zis?virgil a scris:Moleculele cu agitatie mai mare. adica cu temperatura mai ridicata, ocupa un volum mai mare
Păi, am răspuns în primul mesaj la asta: prin probabilitatea mărită a existenței moleculelor mai departe. Sau care-i problema?cris a scris:Cum sa se manifeste la distanta prin temperatura?
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Temperatura nu este un camp de forte, ci este un camp radiativ de radiatii infrarosii.Așadar, un corp (astru) se manifestă la distanță prin masă (gravitație), câmp electromagnetic (mai mult magnetic) și temperatură. Să fie atunci temperatura un nou „câmp” de forțe?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55240
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Și de ce „un camp radiativ de radiatii infrarosii” nu poate fi considerat un câmp de forțe, din moment ce au cam același efect? Și de ce tocmai „infraroșii”? Și ce fel de frecvență ar avea aceste infraroșii?
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Hai să mă bag și eu...
Din ce știu eu (ce îmi mai amintesc) temperatura este o măsură a energiei termice (numită și căldură internă) a unui sistem termodinamic. Fizic, ea este măsurată în fel și chip (termometru, termocuplu, spectrometru, etc.) și în funcție de mediul măsurat care alcătuiește sistemul, termometrul (de exemplu) măsoară starea de mișcare a moleculelor sau atomilor dintr-un gaz, starea de agitație termică în situația unui fluid vâscos sau starea de vibrație termică dacă vorbim de un solid.
Acuma, căldura internă în cazul sistemului considerat este energia ”ce rămâne” după scăderea energiei ce determină schimbări ale parametrilor externi de stare ce determină schimbări de poziție, de formă, de volum, schimburi de substanță cu mediul în care sistemul evoluează sau cu un alt sistem termodinamic.
De aici - cred - și exprimarea neglijentă a colegului cris.
Acuma,
Moleculele din aer (care vor fi fiind ele) ”nu ar cădea” pe Pământ nici dacă agitația termică ar fi absentă. Consideră o ladă mare plină de bile de rulment - odată ”așezate” (aka ”agitația termică încetată”) bilele stau cuminți ”care unde a apucat” neexistând motiv pentru ca bilele de deasupra să ”își facă loc” printre cele de sub ele. Este o comparație imperfectă - evident - dar cu o valoare bună de exemplificare (zic eu). Așadar, dacă ”antigravitație” înseamnă orice fenomen care împiedică un corp de probă să adopte poziția de energie potențială minimă față de un cîmp gravitațional atunci formularea ta este acurată. În acest caz, faptul că un tablou agățat de perete ”nu cade” este un semn de antigravitație. Altfel... nu știu.
Să ne amintim cu drag de domnul Bolzmann... Ludwig Bolzmann.
Afirmă dumealui că pV/T=k în cazul gazului ideal - adică afirmă că produsul dintre presiunea gazului și volumul acestuia raportat (produsul) la temperatură este constant. Relația funcționează și pentru gazele reale cu câteva condiții - gazul să fie ”gaz ușor” pentru a nu afecta condiția de elasticitate a ciocnirilor dintre molecule și pentru a evita forțe mari de coeziune între molecule, gazul să nu se afle la presiuni mari pentru a evita apariția vâscozității, etc. Adică - pentru oxigen, azot, chiar dioxid de carbon și pentru amestecuri omogene (într-o măsură rezonabilă) între acestea, relația este aplicabilă cu erori neglijabile în funcție de aplicație în condițiile mediului ambiant.
Mai pe românește - dacă ”tai” un metru cub de aer de la nivelul mării și ”tai” un metru cub de aer de la 10 000 de metri altitudine, volumul e același - 1 metru cub - presiunea e sensibil mai mică la altitudine înaltă așa că temperatura este mai mică. Sensibil mai mică și temperatura.
Da - pe altitudini de ordinul zecilor, poate sutelor de metri, creșterea temperaturii induce o creștere de volum, dar asta se cam oprește la o distanță nesemnificativă în raport cu generalitatea afirmației că ”cu cât este mai mare temperatura, cu atât este mai mare probabilitatea să găsim molecule mai departe de suprafața Pământului.”
Un exemplu extraterestru real: pe planeta Venus temperatura ”ambiantă” este mult, dar mult mai mare decât la noi și totuși moleculele de aer venusian nu o iau la sănătoasa ci stau cuminți în anumite limite de altitudine. Ok - pierderile de atmosferă datorate unor evenimente mecanic violente de genul vulcanilor, exploziilor de tot felul, etc. ”nu se pun”.
Temperatura nu se transmite, ea fiind o măsură a căldurii interne. E ca și cum am spune că... densitatea (poftim!) se transmite.
Creșterea de temperatură poate fi obținută în mai multe moduri: prin acțiune mecanică, prin radiație electromagnetică în varii spectre (în funcție de materialul încălzit), prin contact direct, prin reacții chimice exoterme, etc.
Mecanic - dacă lovești repetat un timp suficient de mare cu un ciocan o nicovală capul ciocanului și nicovala se vor încălzi. Energia cinetică cu care ”înzestrezi” ciocanul va produce de formări elastice și plastice în locul ciocnirii care vor mări (mai întâi local) starea de vibrație termică.
Prin radiație electromagnetică - exemplul cel mai bun care exclude aștrii este că încălzești mâncarea la cuptorul cu microunde. În funcție de structura și cantitatea materialului astfel schingiuit, acesta se va încălzi mai iute, mai puțin iute sau - în cazul anumitor obiecte de metal de ex. - va face ”ca toate alea”.
Așadar, uitându-ne din fotoliul meu la întrebarea ta ultimă, răspunsul vine sigur și promt - nici într-un caz.
Notă: răspunsul vine în speranța că am câștigat amândoi ceva din discuția asta.
Din ce știu eu (ce îmi mai amintesc) temperatura este o măsură a energiei termice (numită și căldură internă) a unui sistem termodinamic. Fizic, ea este măsurată în fel și chip (termometru, termocuplu, spectrometru, etc.) și în funcție de mediul măsurat care alcătuiește sistemul, termometrul (de exemplu) măsoară starea de mișcare a moleculelor sau atomilor dintr-un gaz, starea de agitație termică în situația unui fluid vâscos sau starea de vibrație termică dacă vorbim de un solid.
Acuma, căldura internă în cazul sistemului considerat este energia ”ce rămâne” după scăderea energiei ce determină schimbări ale parametrilor externi de stare ce determină schimbări de poziție, de formă, de volum, schimburi de substanță cu mediul în care sistemul evoluează sau cu un alt sistem termodinamic.
De aici - cred - și exprimarea neglijentă a colegului cris.
Acuma,
Abel Cavaşi a scris:Știm că moleculele din atmosferă nu cad pe Pământ deoarece există un fenomen numit „agitație termică” despre care putem spune că acționează asemănător cu antigravitația.
Moleculele din aer (care vor fi fiind ele) ”nu ar cădea” pe Pământ nici dacă agitația termică ar fi absentă. Consideră o ladă mare plină de bile de rulment - odată ”așezate” (aka ”agitația termică încetată”) bilele stau cuminți ”care unde a apucat” neexistând motiv pentru ca bilele de deasupra să ”își facă loc” printre cele de sub ele. Este o comparație imperfectă - evident - dar cu o valoare bună de exemplificare (zic eu). Așadar, dacă ”antigravitație” înseamnă orice fenomen care împiedică un corp de probă să adopte poziția de energie potențială minimă față de un cîmp gravitațional atunci formularea ta este acurată. În acest caz, faptul că un tablou agățat de perete ”nu cade” este un semn de antigravitație. Altfel... nu știu.
Abel Cavaşi a scris:Această „agitație termică” depinde de temperatură. Cu cât este mai mare temperatura, cu atât este mai mare probabilitatea să găsim molecule mai departe de suprafața Pământului.
Să ne amintim cu drag de domnul Bolzmann... Ludwig Bolzmann.
Afirmă dumealui că pV/T=k în cazul gazului ideal - adică afirmă că produsul dintre presiunea gazului și volumul acestuia raportat (produsul) la temperatură este constant. Relația funcționează și pentru gazele reale cu câteva condiții - gazul să fie ”gaz ușor” pentru a nu afecta condiția de elasticitate a ciocnirilor dintre molecule și pentru a evita forțe mari de coeziune între molecule, gazul să nu se afle la presiuni mari pentru a evita apariția vâscozității, etc. Adică - pentru oxigen, azot, chiar dioxid de carbon și pentru amestecuri omogene (într-o măsură rezonabilă) între acestea, relația este aplicabilă cu erori neglijabile în funcție de aplicație în condițiile mediului ambiant.
Mai pe românește - dacă ”tai” un metru cub de aer de la nivelul mării și ”tai” un metru cub de aer de la 10 000 de metri altitudine, volumul e același - 1 metru cub - presiunea e sensibil mai mică la altitudine înaltă așa că temperatura este mai mică. Sensibil mai mică și temperatura.
Da - pe altitudini de ordinul zecilor, poate sutelor de metri, creșterea temperaturii induce o creștere de volum, dar asta se cam oprește la o distanță nesemnificativă în raport cu generalitatea afirmației că ”cu cât este mai mare temperatura, cu atât este mai mare probabilitatea să găsim molecule mai departe de suprafața Pământului.”
Un exemplu extraterestru real: pe planeta Venus temperatura ”ambiantă” este mult, dar mult mai mare decât la noi și totuși moleculele de aer venusian nu o iau la sănătoasa ci stau cuminți în anumite limite de altitudine. Ok - pierderile de atmosferă datorate unor evenimente mecanic violente de genul vulcanilor, exploziilor de tot felul, etc. ”nu se pun”.
Abel Cavaşi a scris:Așadar, un corp (astru) se manifestă la distanță prin masă (gravitație), câmp electromagnetic (mai mult magnetic) și temperatură. Să fie atunci temperatura un nou „câmp” de forțe?
Temperatura nu se transmite, ea fiind o măsură a căldurii interne. E ca și cum am spune că... densitatea (poftim!) se transmite.
Creșterea de temperatură poate fi obținută în mai multe moduri: prin acțiune mecanică, prin radiație electromagnetică în varii spectre (în funcție de materialul încălzit), prin contact direct, prin reacții chimice exoterme, etc.
Mecanic - dacă lovești repetat un timp suficient de mare cu un ciocan o nicovală capul ciocanului și nicovala se vor încălzi. Energia cinetică cu care ”înzestrezi” ciocanul va produce de formări elastice și plastice în locul ciocnirii care vor mări (mai întâi local) starea de vibrație termică.
Prin radiație electromagnetică - exemplul cel mai bun care exclude aștrii este că încălzești mâncarea la cuptorul cu microunde. În funcție de structura și cantitatea materialului astfel schingiuit, acesta se va încălzi mai iute, mai puțin iute sau - în cazul anumitor obiecte de metal de ex. - va face ”ca toate alea”.
Așadar, uitându-ne din fotoliul meu la întrebarea ta ultimă, răspunsul vine sigur și promt - nici într-un caz.
Notă: răspunsul vine în speranța că am câștigat amândoi ceva din discuția asta.
_________________
O ipoteză nu este lege tot așa cum o superstiție nu este religie
Thrakian- Statornic
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 54
Puncte : 13347
Data de inscriere : 19/03/2012
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Răspunsul tău este cel puțin interesant. Dacă voi avea obiecții, voi reveni. Probabil, direcția viitoare a discuției s-ar îndrepta spre noțiunea de „câmp de forțe”, dacă va fi cazul.
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Temperatura este o masura a energiei interne a unui sistem in timp ce caldura , de exemplu ( se face deseori confuzie), este o masura a cantitati de energie transferata de la un sistem catre altul.
Temperatura nu are nimic de a face cu un "camp de forte".
Temperatura nu are nimic de a face cu un "camp de forte".
Re: Care este locul temperaturii printre mărimile fundamentale?
Un corp atomic ce sufera de temperatura si este lasat liber undeva in vid perfect, va incerca din rasputeri sa scape de acea stare energetica suplimentara, pana va ajunge la zero grade kelvin. Cum ? Transformand energia termica in radiatii EM, care vor pleca "singure". Atomii sunt si generatori de unde EM cu foarte diferite frecvente, cu preponderenta insa pt. anumite frecvente specifice fiecarui atom (vezi spectroscopia).
Va reusi sa ajunga la zero kelvin doar cu o conditie si anume sa nu mai primeasca radiatii din exterior, nici macar radiatia de fond.
Cel mai bine le merge atomilor cand n-au nici un fel de temperatura. Sau cand devin neutroni.
Sa nu va imaginati c-au inghetat atomii sau neutronii. Se misca intern tot cu viteza luminii, ca din lumina sunt facuti.
Si sa fiu si-n topic, temperatura e data de anumite cuante separate, ce se afla brambura in atom si pot trece de la un atom la altul. Simplu, o anumita cantitate de diferite si diverse cuante. Deci temperatura este o energie a mediului transmisa atomilor.
Va reusi sa ajunga la zero kelvin doar cu o conditie si anume sa nu mai primeasca radiatii din exterior, nici macar radiatia de fond.
Cel mai bine le merge atomilor cand n-au nici un fel de temperatura. Sau cand devin neutroni.
Sa nu va imaginati c-au inghetat atomii sau neutronii. Se misca intern tot cu viteza luminii, ca din lumina sunt facuti.
Si sa fiu si-n topic, temperatura e data de anumite cuante separate, ce se afla brambura in atom si pot trece de la un atom la altul. Simplu, o anumita cantitate de diferite si diverse cuante. Deci temperatura este o energie a mediului transmisa atomilor.
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 35383
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Subiecte similare
» CARE ESTE ROSTUL VIETII
» Care (cât) este torsiunea unei drepte?
» Care este legatura intre impuls si forta?
» Care (cât) este torsiunea unei drepte?
» Care este legatura intre impuls si forta?
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|