Păreri de-ale lui Adrian despre teoria relativităţii

Domnul Cavasi!
In articolul referitor la TR (postat aici pe forum), am aratat de ce aceasta teorie ar fi doar un aranjament matematic fictiv. Acest fapt este sustinut de datele experimentelor cu unde stationare, care arata ca fotonii au extindere in spatiu, adica au volum nenul. Am inteles oare corect ca TR face predictia ca la translatiile fizice cu viteza luminii in vid c, lungimea pe directia de translatie a sistemului este contractata pana la 0, iar timpul ingheata, adica este dilatat la infinit?. Se aplica aceasta predictie in cazul fotonului?. In lucrarea “Introducere in TR” a lui Gheorghe Vranceanu, se arata clar ca in sistemele in translatie catre viteza luminii, timpul se contracta, adica frecventa creste. Ceeace ar fi in acord cu teoria undelor asociate a lui De Broglie, asa cum a aratat si domnul Virgil. Eu am mai aratat pe undeva, ca unda electromagnetica (vazuta ca vibratie, ca oscilatie transversala a campului electromagnetic) este doar o aparenta pentru observatorul in repaus. Aceasta deoarece in spatiul electromagnetic identic cu vidul cosmic, imponderabil si inelastic, nu exista (nu pot aparea) forte de inertie si forte de deformare elastica. Asadar trebuie sa ramana bine stabilit ca ceeace numim u.e.m. nu sunt unde elastice sau vibratii (ca miscari oscilatorii ale particulelor mediului de o parte si de cealalta a pozitiei de echilibru) ale mediului electromagnetic. Ci sunt structuri dinamice complexe, constituite din curenti electro-eterici transversali la directia de translatie si periodic alternativi. Acesti curenti sunt sustinuti de campul electric E transversal si genereaza campul magnetic de inductie B perpendicular pe campul electric si transversal la directia de translatie. Din interactia campurilor magnetice generate de curentii electro-eterici apare forta electromagnetica propulsoare, forta care actioneaza asupra curentilor intr-un singur sens, intocmai ca la motorul electric liniar. Aceasta structura dinamica, gliseaza, luneca hidrodinamic prin eter, prin vid, cu viteza luminii. Structura dinamica a fotonului si a u.e.m. transporta masa, impuls, forta, energie si deci este translatie de substanta, nu vibratie si da aspectul (comportamentul) corpuscular al fotonului, simultan cu aspectul ondulator. Am mai aratat in alta parte ca majorarea, cresterea masei inerte a particulelor ce ajung spre viteze relativiste, se produce doar pe durata accelerarii si se datoreaza doar procesului (mecanismului) de accelerare, prin care particulele primesc miscarea (capata viteza) de la campul accelerator. Pe durata accelerarii, sistemul fiind la interactiunea dintre forta propulsoare (acceleratoare) si forta de inertie, sufera o comprimare, adica o contractie a lungimii pe directia de translatie. Se pune problema daca dupa ce ajunge la translatia uniform rectilinie, sistemul revine la dimensiunea dinainte de accelerare, sau ramane contractat?. Totodata pe durata accelerarii se modifica si perioada (tic-tacul) ceasului care masoara timpul in interiorul sistemului (care da timpul propriu al sistemului). (Si este cunoscuta de mult metoda prospectarii geologice, bazata pe masurarea perioadei de oscilatie a pendulului, care se modifica in prezenta campului produs de un zacamant metalifer). Se pune la fel problema, daca ajungand la translatia uniforma, perioada ceasornicului revine la durata dinainte de accelerare, sau ramane contractata?. Deoarece nu exista nici-o alta teorie care sa explice fenomenul constatat experimental al majoraraii masei particulelor accelerate in acceleratoare, se acorda formulelor relativiste si implicit TR sustinere totala, si de catre experimentalisti si de catre teoreticienii matematicieni. Pentru matematicieni cel putin, TR este un domeniu vast de speculatii, cu universuri cu sumednie de dimensiuni, care mai de care mai subtile. TR nu spune nimic despre mecanismul fizic al majorarii masei particulelor, despre mecanismul convertirii energiei capatate de la campul accelerator, in masa inerta adaugata particulei, acea masa care se opune accelerarii. Ma bucura sa constat ca si dumneta, ca si domnul Virgil admiti cresterea masei electronilor pe seama energiei si respectiv pe seama masei fotonilor (din campul accelerator) incidenti pe electroni. Daca sistemele observatorilor, pot avea translatii cu o infinitate de viteze, in spatiul vitezelor fizice reale, singura referinta la care se pot raporta toti observatorii din univers este viteza luminii in vid c. Asa cum a considerat chiar Einstein. Se pune problema ca raportarea la viteza luminii nu se poate face prin considerarea vitezei relative dintre sisteme (acel v din fractia lui beta), ci numai prin efectele energetice ce se produc la interactiunea sistemelor. Deci ar trebui cautata alta relatie (alta lege) pentru majorarea masei particulelor, lege care sa nu prezica volumul nul al fotonului si inghetarea timpului, cand se ajunge la viteza luminii..

Adriane, mă bucur că începi să aprofundezi această interesantă teorie a relativităţii şi că încerci să aduci ceva nou în această privinţă. Continuă! Nu ai nimic de pierdut.

Rationamentul este complet fals, NU EXISTA DINAMICA DE URCARE SI COBORARE.....niciunde in Univers.
Sunt dinamici proiective, ce nu au legatura cu realitatea.
TOATA MATERIA UNIVERSULUI ESTE SI UNDA SI CORPUSCUL.....este o dinamica elicoidala!
Daca o privesti din fata este un cerc...dar fiind mic tu vezi o linie, daca o vezi dintr-o parte tu o vezi o...."unda"!
EXCLUDE TIMPUL DIN ECUATIE, MATERIA POATE SA EXISTE, INERTA, SI FARA ..."TIMP"!
MATERIA NU ARE NEVOIE DE TIMP PENTRU A EXISTA, .....STIINTA ARE NEVOIE.....!....pentru a proiecta, este o abstractizare!
Nu legati materia de "timp".....ci de ciclicitatea elicoidala!
VITEZA LUMINII....este o aberatie a limitarii(gandirii) umane!
REPET:
Care este referentialul de care se leaga aceasta viteza "c"!
Orice viteza trebuie sa "posede" reper, care ar fi acela in cazul luminii?
Plecand de aici putem dezvolta rationamentul!

Salut,

WoodyCAD a scris:
MATERIA NU ARE NEVOIE DE TIMP PENTRU A EXISTA,

In opinia mea, timpul este o componentă a materie, cu alte cuvinte LIPSA timpului egal lipsa materiei. A anula timpul înseamnă a nu mai fi intro lume tridimensionala, materială.

Pe cuvant?......adica pentru a descrie geometria unui... cub.....am nevoie de timp?
TIMPUL este o abstractizare, o "masura" necesara mintii umane pentru a intelege!

WoodyCAD a scris:Pe cuvant?......adica pentru a descrie geometria unui... cub.....am nevoie de timp?

DA, o facem în timp...

WoodyCAD a scris:
TIMPUL este o abstractizare,

Da ai dreptate, dar este neseparabil de lumea materială în care noi trăim. Timpul este ca o a patra dimensiune a materie, care ordonează evenimentele într-o succesiune ireversibilă. Lipsa lui nu poate fi conceputa în lumea materiala.

Domnul Cavasi!
Iti multumesc pentru incurajare, dar mai ales pentru faptul ca nu respingi apriori ideile expuse de mine. Intr-o polemica cu domnul e_ (de pe taramul zmeilor de la –stiinta azi-), dumnealui sustinea ca acele predictii ale TR, nu se aplica fotonului, ca ar fi niste restrictii la aplicarea coeficientilor relativisti in cazul particular al fotonului. Chiar a admis ca fotonul are volum nenul, dar nu a vrut sa ma lamureasaca asupra modului de aplicare a prevederilor TR la cazul fotonului, atunci cand beta este egal cu 1. Ceeace ar face ca lungimea fotonului sa fie nula si implicit volumul fotonului ar fi nul. A spus ca ar trebui sa vad (sa gasesc) singur cum se aplica TR la situatia fotonului. Dumneata ce stii?. Exista anumite restrictii cand se aplica TR la cazul fotonului?. Care sunt acestea?.

Teoria relativitatii este o consecinta a constantei vitezei luminii, deci a fotonului, si se aplica particulelor si corpurilor materiale mai precis, care au masa de repaus nenula. ori fotonul are masa de repaus nula, si este definit la o singura viteza posibila "c". Fotonului nu-i poti atasa un sistem de referinta, intrucat sistemele de referinta sunt legate numai de structuri materiale, ale caror ceasornice sunt sincronizate cu ajutorul luminii.

Rationamentul....este ilogic!.....
Notiunea de "CONSTANTA" presupune un referential fata de care aceasta este ....constanta!
TOTUL PLEACA DE LA NEINTELEGEREA PROFUNDA A SISTEMULUI ANALIZAT, de la stabilirea limitelor sistemice, a tipurilor de interactiuni si a referentialilor de proiectie!

gheorghe adrian a scris:Exista anumite restrictii cand se aplica TR la cazul fotonului?

Din câte ştiu eu, nu există nicio restricţie de aplicare a teoriei relativităţii. Altfel spus, TR este valabilă şi pentru luxoni (particule care se mişcă cu viteza luminii).

Daca pleci de la faptul ca teoria descrie partial si proiectiv diverse realitati.....ce te taci cand aflii ca "partial =15% cunoastere"?
Pana si teoria lui Abel(elicoidala) depaseste, prin potentialul.... de "START CORECT" ....TR
TR are un mare handicap.....START ERONAT!....date pe masura!

Momentan TR are lipsa asta!...A NU VEDEA LUCRURI ELEMENTARE nu este o zcuza, ci dimpotriva...sa-i spun "ipocrizie stiintifica"...?

THE ORIGIN OF SPIN: A CONSIDERATION OF TORQUE AND CORIOLIS FORCES
IN EINSTEIN’S FIELD EQUATIONS AND GRAND UNIFICATION THEORY
N. Harameinś and E.A. Rauscher§
śThe Resonance Project Foundation, haramein@theresonanceproject.org
§Tecnic Research Laboratory, 3500 S. Tomahawk Rd., Bldg. 188, Apache Junction, AZ 85219 USA
Received January 1, 2004
Abstract. We address the nature of torque and the Coriolis forces as dynamic properties of the spacetime metric and
the stress-energy tensor. The inclusion of torque and Coriolis effects in Einstein’s field equations may lead to
significant advancements in describing novae and supernovae structures, galactic formations, their center supermassive
black holes, polar jets, accretion disks, spiral arms, galactic halo formations and advancements in
unification theory as demonstrated in section five. We formulate these additional torque and Coriolis forces terms to
amend Einstein’s field equations and solve for a modified Kerr-Newman metric. Lorentz invariance conditions are
reconciled by utilizing a modified metrical space, which is not the usual Minkowski space, but the U4 space. This
space is a consequence of the Coriolis force acting as a secondary effect generated from the torque terms. The
equivalence principle is preserved using an unsymmetric affine connection. Further, the U1 Weyl gauge is associated
with the electromagnetic field, where the U4 space is four copies of U1. Thus, the form of metric generates the dual
torus as two copies of U1 x U1, which we demonstrate through the S3 spherical space, is related to the SU2 group and
other Lie groups. Hence, the S4 octahedral group and the cuboctahedron group of the GUT (Grand Unification
Theory) may be related to our U4 space in which we formulate solutions to Einstein’s field equations with the
inclusion of torque and Coriolis forces.

Rationamentul....este ilogic!.....
Notiunea de "CONSTANTA" presupune un referential fata de care aceasta este ....constanta!

Viteza luminii este o constanta fata de orice referential in care se face masuratoarea. Aceasta este una din conditiile care stau la baza TR.

TR este valabilă şi pentru luxoni

Ce poti afla aplicand TR la luxoni? Doar au masa de repaus zero, si se deplaseaza cu viteza luminii.
TR se aplica particulelor, sau corpurilor care se deplaseaza cu viteze care tind asimptotic la viteza luminii (adica viteze subluminice)

Virgil, ma faci sa rad....chiar nu vezi "rationamentul ilogic"...?
In relativitate generalizata nici o viteza NU ESTE CONSTANTA, depinzand de referentiali!
Ia 2 bile de ping-pong, lipeste-le cu "superglue" si fa-le sa se miste cu viteza luminii....prin Univers(orice reper vrei...)
Acum determina viteza "luminii" a uneia din ele in raport cu centrul celeilalte...lipita langa ea!
Conform imaginatiei tale rezulta ca ambele bile, desi sunt lipite, circula prin univers cu viteza luminii....una relativ la cealalta!
Stiinta devenind "PARALELA" cu realitatea ....nu-i de mirare ca a inceput sa descopere Universuri ...."PARALELE"!
De aceea spun;... oamenii stiintei nu mai sunt capabili sa vada realitatea, siplitatea!
Repet, ma faci sa rad...chiar nu poti vedea lucruri elementare?

Domnul Virgil!
Fotonii sunt cantitati discrete de energie. Energia este data de produsul presiune ori volum. Intr-o polemica cu e_ , dumnealui a admis ca termenii din formula lui Poynting (care descrie intensitstea radiatiei, adica transmisia energiei prin intermediul radiatiei), sunt presiuni (se masoara in N/m^2) si ca fotonul are volum nenul. TR prezice pentru translatia cu viteza luminii, contractia lungimii pe directia de translatie pana la zero. Ceeace duce la volum nul in cazul fotonului. Cum se aplica prevederile TR in cazul fotonului?. Dumneata sustii, conform teoriei oficiale, ca fotonul are masa de repaus nula. Dar ar putea fi accelerata o masa nula, de la repaus la viteza luminii?. Fotonul se gaseste in repaus doar cand este absorbit in atom. Fiind absorbit in atom, masa atomului si respectiv energia potentiala a atomului, a crescut cu masa fotonului. Cand atomul emite fotonul, pierde masa si energia corespunzatoare fotonului.

Domnul WoodyCAD!
Nu stiu ce sa inteleg prin dinamica de urcare si coborare in universul fizic. (Doar nu este vorba de ascensiuni si reveniri). Dupa mine toata materia universului este sub forma eterului care materializeaza spatiul fizic, sub forma campurilor fizice (electric, magnetic, gravific si inertial) si sub forma de substanta data de multimea structurilor dinamice din univers. Eu admit ca postulatele TR sunt corecte si trebuiesc respectate. Cred ca sunt discutabile concluziile (predictiile) TR. TR nu are in vedere interactiunea dintre sisteme, pe de o parte, si interactiunea sistemelor cu spatiul fizic, materializat de eter, pe de alta parte. Fiindca respinge existenta eterului si admite existenta miscarii fizice fara suport material. Ceeace ar fi doar ceva metafizic. Mie imi pare ca TR ajunge la concluzia contractiei lungimii pe directia de translatie si a dilatarii timpului, doar fiindca considera sistemele in situatia cand se indeparteaza unul de altul. Oare daca s-ar lua in considerare situatia in care sistemele se apropie unul de celalalt, se ajunge la aceleasi concluzii?.
Aspectul corpuscular este dat de existenata structurilor dinamice. Dar aspectul ondulatoriu este discutabil si pare sa fie doar o aparenta produsa de translatiile structurilor dinamice. Fiindca in universul electromagnetic, identic cu vidul cosmic, imponderabil si inelastic, nu pot exista unde sau vibratii, (vazute ca miscari oscilatorii ale particulelor mediului de o parte si de cealalta a pozitiei de echilibru, deoarece nu pot exista forte de inertie si de deformare elastica), nici transvrsale nici longitudinale.
TR afirma si experienta confirma ca viteza luminii in vid c este constanta si independenta de translatia sistemelor. Adica viteza luminii (considerata numai intr-n spatiu vid gol, fara cuplaj fizic cu sistemul prin care trece), nu se insumeaza nici-o data cu viteza (translatia) sistemelor in care lumina este emisa sau receptionata. Independenta vitezei (translatiei) luminii este dovedita si de efectul Doppler. Viteza luminii s-a determinat in universul nostru care se intinde pe suprafata Terei. Dar in universul nostru ajung si semnale care vin din alte universuri. Analiza acestor semnale arata ca se supun acelrasi legi descoperite pe Tera. Constantele fizice gasite si teoretic si experimental sunt ele insasi referinte pentru diversele fenomene din univers. Care ar trebui sa fie referentialele pentru constantele universale (electrica k, gravifica G, electromagnetica c, sau de actiune h)?. In TRG se ia in considerare efectele inertiale ale sistemelor, adica interactia maselor (a substantei) si intre ele si cu spatiul fizic. De acea rezultatele teoretice sunt verificate observational. TRG pastrand constanta vitezei luminii, recurge la curbarea spatiului geometric. Dar spatiul geometric este ceva abstract, care nu poate suferi nici-o curbura. Curbura constatata observational, arata ca spatiul este fizic si masele (substanta) il tensioneaza gravitational, adaugand spatiului un indice de refractie, proportional cu masa. Indice care afecteaza viteza luminii, determinand curbarea razelor de lumina in vecinatate lor.

gheorghe adrian a scris:Domnul WoodyCAD!
Nu stiu ce sa inteleg prin dinamica de urcare si coborare in universul fizic. (Doar nu este vorba de ascensiuni si reveniri).............

Domnule Adrian, Dan Preda NU crede în nimic; în religie, cultura, știință, nimic, în ce a acumulat de a rândul timpului neamului omenesc, bune și rele. EL crede în teoria SA, nimic în afara teorii sale NU exista... Crede ca deține adevărul ABSOLUT, cată eroare...
Cred în schimbări fundamentale în gândirea omeneasca, sper ca viata mea sa-mi acorde aceasta mare dorința... Simt necesitatea schimbărilor...

Salut prieteni,
Salut Dan Preda. Eu nu sunt un dusman al tau, chiar daca sunt impotriva ideilor tale, retine acest lucru.

Ia 2 bile de ping-pong, lipeste-le cu "superglue" si fa-le sa se miste cu viteza luminii....prin Univers(orice reper vrei...)
Acum determina viteza "luminii" a uneia din ele in raport cu centrul celeilalte...lipita langa ea!

Dai niste exemple de Gaga. Nu intelegi ca fotonul nu este un obiect?, si ca nu poti sa-i atasezi un observator, sau un referential?

Dar ar putea fi accelerata o masa nula, de la repaus la viteza luminii?. Fotonul se gaseste in repaus doar cand este absorbit in atom.

Cand un val este in repaus deja nu mai exista. Fotonul odata absorbit dispare ca entitate.

1) Fotonul devine astfel...... "aberatie stiintifica"!
2) De ce nu pot, ca asa vrea stiinta?....ba uite ca pot...eu sunt observatorul!
(Stii de ce are stiinta orbul gainilor?....pentru a nu te lasa sa fi un fin observator)
3) Cand eram mic, mai naiv, am vazut pe cer cum un avion ....a disparut la un moment dat de pe cer....eram asa de trist...ca disparuse avionul...!
La cateva luni am realizat ca era o iluzie....La maturitate am observat, cu surprindere, ca oamenii stiintei inca mai copilaresc!
....draga virgil, sper sa nu fi unul dintre acestia!
NU EXISTA REPAUS....este o chestiune RELATIVA!
Repaus....fata de cine draga virgil....?
REPAUSUL implica cel putin un observator si un "obsevabil".....
TU, neavand nici observatorul nici "observabilul obiect", filozofezi.....pur si simplu!
Nu-i vina ta...."stiinta bate campii"....fiind TOTAL lipsita de LOGICA....cu "L"....

NU EXISTA REPAUS....este o chestiune RELATIVA!
Repaus....fata de cine draga virgil....?

In cazul cu fotonul, repausul este atunci cand fotonul este absorbit de o particula. particula reprezinta referentialul fotonului absorbit. In momentul absorbtiei fotonul cedeaza energia si impulsul particulei, si el dispare ca entitate. la o eventuala ciocnire a particulei, aceasta va ceda un nou foton, care poate avea alta energie, sau intamplator aceiasi cu fotonul absorbit. Aceasta nu implica ca fotonul initial sa existe in particula si dupa absorbtie, dar gasim particula cu o energie sporita datorita impulsului primit. Lucrurile se petrec ca atunci cand un val se sparge de tarm, el cedeaza energia stancilor, si apoi dispare. Daca ulterior o stanca dezechilibrata de primul val se pravale in apa va crea un nou val, care poate fi mai mic sau mai mare decat primul val, in functie de marimea stancii. (a nu se intelege ca fotonul este chiar ca un val)

WoodyCAD a scris:
NU EXISTA REPAUS....este o chestiune RELATIVA!
Repaus....fata de cine draga virgil....?

Aici sunt deacotd cu tine. Un sistem se află în stare de repaus relativ, fata de un alt sistem de referinţă considerat fix dacă distanţa nu se schimbă într-un moment de timp ales. Nu exista un repaus absolut.

WoodyCAD a scris: Nu-i vina ta...."stiinta bate campii"....fiind TOTAL lipsita de LOGICA....cu "L"....

Aici EXAGEREZI, in acest caz…

virgil, valul are o dinamica elicoidala, ce ai pus tu in paranteza....ca nu ar fi adevarat....este ....real.... este mai real decat ti-ai imagina!
O tornada apare din senin si dispare....identic!
La fel face si fotonul!....iti pot garanta o acuratete de cel putin.... 100%...REALITATEA NU SE TERMINA ACOLO UNDE STIINTA NU MAI VEDE....tu vezi doar rornada....insa esti asa de departe ca aproape nici nu o vezi....insa simti efectul!

Domnul Virgil!
Trebuie sa ramana bine stabilit ca raportam vitezele de translatie ale structurilor materiale doar la viteza luminii in vid C. In acest context cand spunem repaus relativ, ne referim la translatia fizica, cu viteza mult mai mica decat viteza luminii in vid C. In cazul fotonului absorbit in atom viteza lui este C/137. Deci se poate spune ca este intr-un repaus relativ. Fotonul este masa si energie adica este miscare. Unde dispare aceasta miscare cand fotonul este absorbit?. Deoarece masa electronului care a sarit pe orbita exterioara, ramane aceeasi, iar viteza lui este mai mica decat pe orbita initiala, inseamna ca electronul nu a capatat nimic de la fotonul incident. Ci doar s-a produs conversia unei parti din energia cinetica orbitala a electronului, in energie potentiala de pozitie. (Viteza electronului pe orbita de ordin n este: Veon = C/n x Na; -Na este indicele de refractie atomic egal cu 137). Imaginea fotonului care a disparut in cursul absorbtiei in atom este gresita. Daca fotonul se lipeste de electron, ii transfera masa si impulsul. Ca urmare forta centrifuga creste considerabil si electronul este expulzat din atom. Si avem efect fotoelectric.

Domnule Adrian,
cred ca amesteci doua situatii diferite in care se afla fotonul. Una este cand un electron liber absoarbe un foton, motiv pentru care isi creste viteza datorita impulsului primit, si alta este cand fotonul este absorbit de un atom, care isi creste energia prin salturile electronilor pe orbite exterioare. sunt doua cazuri diferite in care electronii se comporta in mod diferit. In primul caz este ca o ciocnire intre doua bile de biliard, in al doilea caz avem un oscilator care rezoneaza pe frecventa fotonilor incidenti. In nici un caz fotonul nu se afla in electron, el doar transmite un impuls, sau o frecventa, dupa caz, particulei sau atomului pe care il intalneste.
Cum este absorbit fotonul in atom? daca ai un diapazon pe masa in repaus, si langa el pui un alt diapazon de aceiasi frecventa in stare de oscilatie, vei observa in timp, ca si diapazonul aflat in repaus a intrat in oscilatie. astfel o parte din energia celui de al doilea diapazon a fost absorbita de primul. S-a transmis doar energia, starea de oscilatie, aceasta energie se poate disipa la randul ei in mediul inconjurator. In cazul atomului lucrurile se petrec aproape la fel, numai ca energia este in stare cuantificata. Atomul este mai complex decat un diapazon, el este ca o vioara, cu mai multe corzi dupa cati electroni oscileaza pe orbite. Cand atomul este supus unei radiatii de o anumita frecventa care coincide cu frecventa pe care poate oscila unul din electroni, atunci radiatia este absorbita, iar electronul respectiv va oscila pe acea frecventa pana la indepartarea sursei de oscilatie, dupa care va reveni la frecventa initiala, emitand energia acumulata sub forma unui foton.

Plecati de la un rationament ILOGIC, cum ca particulele at fi identice.....! O aberatie.....ele sunt identice NUMAI in limita de tolerantei de masurare.....!
Plecati de la o neintelegere fundamentala, aceea a interactiunilor la nivel orbital!
sau....cine roteste de zor .....electronii pe orbite?
Sa nu va mirati de ce NU intelegeti....cat timp fundamentati pe....iluzii!

Domnul Virgil!
Eu am inteles ca miscarea rezonanta (ondulatorie) a electronului, inseamna doar ca frcventa de rotatie a electronului, pe orbita exterioara pe care a facut saltul, este o armonica inferioara a frecventei fotonului incident. Ceeace face ca noua orbita sa fie stabila, adica sa fie permisa de mecanica cuantica. Eu am explicat absorbtia fotonului in atom, prin refractia lui la 360 de grade, tocmai in spatiul dintre orbitele intre care a facut salt electronul, in mediul atomic cu indice de refractie 137. Adica fotonul fiind absorbit in atom, isi micsoreaza lungimea de unda din vid, de 137 de ori. Fotonul absorbit in atom se comporta ca o singura unda relativ stationara. Pe cand electronul vazut ca un sistem ondulator, ar avea pe orbitalul permis, un numar mai mare de unde intregi, cerut de mecanica ondulatorie si de conditia de cuantificare.

frcventa de rotatie a electronului, pe orbita exterioara pe care a facut saltul, este o armonica inferioara a frecventei fotonului incident.

Daca citesti la emisia laser, ai sa vezi ca fotonul incident trebuie sa aiba frecventa egala cu diferenta frecventelor dintre orbitalul exterior si orbitalul initial al electronului inainte de excitatie. Adica fotonul aduce tocmai diferenta de energie necesara saltului electronului.

Eu am explicat absorbtia fotonului in atom, prin refractia lui la 360 de grade, tocmai in spatiul dintre orbitele intre care a facut salt electronul, in mediul atomic cu indice de refractie 137.

Ca sa dai o astfel de explicatie, trebuie sa te bazezi pe ceva experimental. Ceia ce se cunoaste sigur, este ca fotonul poate fi deviat (se curbeaza traiectoria) doar de campuri gravitationale intense (a se vedea lentila gravitationala). Dar si in acest caz nu poate fi vorba de o refractie la 360 grade. Atomul nu este ca o capsula in care intra fotonul, fenomenul de refractie de care vorbesti, ar trebui sa se observe si in apropierea atomului, sau a ionilor pozitivi, (in exteriorul acestora), dar din cate stiu eu, nu s-a intalnit inca o refractie de 360 grade, folosind un singur mediu, (electromagnetic).

extras din Wikipedia; despre refractie;
La interfața dintre două medii, viteza de fază și lungimea de undă se modifică, unda își schimbă direcția, însă frecvența rămâne aceeași. În optică, pentru studiul refracției se folosește noțiunea de indice de refracție, care este direct legată de viteza de propagare. Lentilele și prismele optice se bazează pe fenomenul de refracție pentru a modifica direcția razelor de lumină.

Odată cu refracția are loc și reflexia, adică o parte a undei se reflectă înapoi în mediul inițial, după legile obișnuite ale reflexiei

Eu cred ca reflexia luminii implica intai refractia luminii in primele straturi atomice, inainte de a aparea raza emergenta. Nu este doar o ciocnire elastica a fotonilor cu suprafata oglinzii, asa cum apare la nivel macroscopic. In cazul reflexiei pe dielectrici, indicele de refractie este mic, intre 1 si 2. Si atunci reflexia totala se produce numai la un unghi mai mare. In cazul oglinzilor metalice, indicele de refractie este destul de mare intre 40 si 60. Si atunci reflexia este aproape totala din orice unghi. Si intarzierea de faza in acest proces cred ca este legata tocmai de refractie. Dar in cazul mediului atomic indicele de refractie, este foarte mare. Fotonul trece ca printr-o fibra optica si dupa un parcurs curbat la 360 de grade, unda refractata, interferand in faza (constructiv) cu unda incidenta, se insumeaza dand o unda stationara cu lungimea de unda de 137 de ori mai mica decat in vid si cu amplitudine mult mai mare.

Atingi un punct foarte sensibil, care trebuie studiat experimental. La o refractie de 360 grade fotonii ar ramane captivi in interiorul atomilor, si nu s-ar mai reflecta in afara. Refractia se produce numai in planul de separatie a doua medii, dupa ce fotonul a trecut integral in cel de al doilea mediu, isi continua drumul in linie dreapta. Refractia nu este un fenomen continuu in cel de al doilea mediu ca sa ajunga la 360 grade, ea este un fenomen de suprafata, si dureaza doar pana ce intreaga lungime a fotonului a traversat suprafata de separatie a celor doua medii. daca fotonul cade perpendicular pe suprafata de separatie, nu exista nici o refractie, deoarece intreaga sectiune a fotonului traverseaza cu aceiasi viteza cel de al doilea mediu. Privind fotonul ca pe un cilindru infinitdezimal, cand acesta cade perpendicular pe suprafata de separatie, intersectia fotonului cu suprafata se face pe un cerc, daca fotonul cade sub un unghi diferit de 90 grade, intersectia se face pe o elipsa, ceia ce face ca in sectiune o jumatate de foton sa se deplaseze cu viteza mai mare in al doilea mediu, iar cealalta jumatate din sectiunea fotonului, sa se deplaseze inca cu viteza primului mediu, pana in momentul trecerii intregului foton prin suprafata de separatie. Schimbarea unghiului de propagare a fotonului se face doar in dreptul suprafetei de separatie. In natura fenomenul se petrece ca atunci cand mergi cu barca pe un rau si dai peste un curent de apa mai puternic. O jumatate de barca pluteste pe curentul slab, iar cealalta jumatate a intrat in curentul de apa mai rapid. In acest moment barca isi schimba directia, pana trece de zona de separatie a celor doi curenti, dupa care merge din nou pe o traiectorie dreapta.

"Fundamentul Universului" confirma rationamentul de mai sus, jetul fotonic elicoidal fiind agatat de interactiuni cu DIVERSE jeturi gravitonice, producand o "deviere locala".
Puteti sa-i spuneti efectul COANDA, de agatare a luminii la trecerea pe langa ....gravitatii altele decat mediul de propagare.
Acelasi efect se aplica si in experimentul cuantic al celor 2 fante....
Dupa iesirea din fante....exista diverse "ORIENTARI" ale elicoidei EFT.Daca cilindru elicoidal se indreapta cu axa spre panou nu se comporta ca o "UNDA"(liniaritate) insa daca vine cu un unghi ceva mai mare, venind ca un "val cilindric" ...rezulta "UNDA".
Cititi Unda Fundamenntala de Torsiune (U.F.T.) din "Fundamentul Universului" si puteti intelege ce am scris!(poate fi un limbaj SF, daca nu ati citit FU)
Cititi tot acolo despre CODUL FUNDAMENTAL al interactiunilor elicoidale.
Folositi in rationamente conditia de superfluiditate a Universului(FU) si veti putea intelege...