Ultimele subiecte
» Lucrul mecanic - definitie si exemple
Scris de virgil_48 Ieri la 13:04

» Legi de conservare
Scris de Vizitator Vin 17 Aug 2018, 12:17

» Curba de creștere a sistemelor vii
Scris de mm Joi 16 Aug 2018, 00:46

» Critica atractiei gravitationale
Scris de virgil_48 Lun 13 Aug 2018, 19:43

» Ce fel de popor suntem
Scris de virgil_48 Lun 13 Aug 2018, 13:07

» Curba de crestere a BB (Big Bang-ului)
Scris de gafiteanu Vin 10 Aug 2018, 01:48

» Viteză reală și viteză aparentă
Scris de virgil_48 Vin 03 Aug 2018, 17:40

» Stiinta deturnarii banului public
Scris de virgil_48 Joi 02 Aug 2018, 17:52

» La frontierele cunoașterii
Scris de gafiteanu Joi 02 Aug 2018, 00:25

» Cine este epsilon?
Scris de gafiteanu Mier 25 Iul 2018, 07:02

» Feynman și reflexia luminii
Scris de virgil Mar 24 Iul 2018, 10:32

» Facilitate LaTeX pentru formule matematice
Scris de Abel Cavași Lun 23 Iul 2018, 06:53

» Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secțiunea 4)
Scris de curiosul Joi 19 Iul 2018, 11:12

» Oda bucuriei cercetatorului
Scris de gafiteanu Mier 18 Iul 2018, 11:29

» Curiozitati din lumea neutrinilor.
Scris de gafiteanu Joi 12 Iul 2018, 08:14

» Idei despre efectele relativiste...
Scris de virgil_48 Mar 10 Iul 2018, 14:07

» Ciudat....
Scris de curiosul Sam 07 Iul 2018, 13:55

» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de virgil_48 Mar 03 Iul 2018, 14:06

» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Dum 01 Iul 2018, 12:56

» Tesla, omul- munca, geniu, rezultate
Scris de eugen Dum 01 Iul 2018, 12:26

» Un chibit...
Scris de curiosul Dum 01 Iul 2018, 09:13

» Ce vă nemulțumește pe forum?
Scris de gafiteanu Sam 30 Iun 2018, 23:01

» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Sam 30 Iun 2018, 20:32

» Domnule Vasile Tudor
Scris de Vizitator Sam 30 Iun 2018, 14:28

» Despre ecuațiile lui Maxwell
Scris de scanteitudorel Joi 28 Iun 2018, 11:56

» Unde ne sunt savantii de alta data ?
Scris de gafiteanu Mier 20 Iun 2018, 18:27

» VA DEZINFORMAM
Scris de gafiteanu Mier 20 Iun 2018, 10:47

» NEWTON
Scris de gafiteanu Dum 17 Iun 2018, 08:21

» Care este legatura intre impuls si forta?
Scris de virgil_48 Vin 15 Iun 2018, 21:49

» Sabloanele mele LaTex
Scris de virgil_48 Mar 12 Iun 2018, 10:41

Top postatori
virgil (8804)
 
CAdi (7389)
 
Abel Cavași (6715)
 
gafiteanu (6130)
 
virgil_48 (5961)
 
Razvan (5590)
 
Pacalici (5572)
 
curiosul (4823)
 
scanteitudorel (4050)
 
omuldinluna (2728)
 

Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Pacalici
 
Abel Cavași
 
curiosul
 
CAdi
 
Razvan
 
Dacu
 
meteor
 
virgil
 
scanteitudorel
 
WoodyCAD
 

Cei mai activi postatori ai lunii
virgil_48
 
virgil
 
gafiteanu
 
eugen
 
scanteitudorel
 
Abel Cavași
 
mm
 

Cei mai activi postatori ai saptamanii
virgil
 
virgil_48
 
scanteitudorel
 
mm
 
gafiteanu
 
eugen
 

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 


Spune și altora
Cine este conectat?
In total sunt 6 utilizatori conectati: 0 Inregistrati, 0 Invizibil si 6 Vizitatori

Nici unul

Recordul de utilizatori conectati a fost de 49, Dum 20 Mar 2011, 14:29

Legi de conservare

Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect

Pagina 26 din 31 Înapoi  1 ... 14 ... 25, 26, 27 ... 31  Urmatorul

In jos

Legi de conservare

Mesaj Scris de Vizitator 1 la data de Vin 11 Noi 2016, 10:38

Rezumarea primului mesaj :

Am radiat primul mesaj care constituia o eroare. virgil_48

Vizitator 1
Vizitator


Sus In jos


Coretare text precedent

Mesaj Scris de crivoi d la data de Dum 18 Mar 2018, 13:21

- Soarele emite sub forma de radiatii 3,86 . 10exp33 erg/s, din care prin sectiunea transversala a magnetosferei (diametru 15-20 raze terestre, parte din matricea entropica a globului terestru), in planul perpendicular pe linia Pamant - Soare, globul terestru-nucleu al vortexului Po (componenta electrica ,a, "legata" a matricei) receptioneaz efectiv, aprox. 1,5. 10 exp.20 erg./sec. Scuze!

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Corectie

Mesaj Scris de crivoi d la data de Dum 18 Mar 2018, 16:18

Corectie:
Po (componenta electrica ,a, "libera/dinamica/"nelegata" a structurii electrice a matricei)

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Paradigma electroconvergentei

Mesaj Scris de crivoi d la data de Lun 19 Mar 2018, 07:31

Convergenta si divergenta materiei, ed. Performantica, Iasi, 2007.(extras)

Configurația vortex-urile aferente este complexă, funcție de (mărimea) corpului/sistemului și fluxurile de impact. Astfele pulsarii, stelele masive în general se poate considera că prezintă o anumită simetrie în distribuția materiei și a cîmpurilor. Corpurile gravitate (satelit natural, planetă, cometa, asteroizii) prezintă o anumită asimetrie în distribuția materiei interne și externe căt și o asimetrie ți anizotropie spațială a câmpurilor, fig. III.2







c

 








b

 








a

 








f

 








d

 








e

 

 .
 

Fig. III.3. Distribuția materiei și câmpurilor corpurilor masive
     a- corp masiv ce interacționează preponderent cu neutrini din Univers;

                 b,c,d,e,f - corpuri masive gravitate;

 

Urmare a interacțiunilor formelor de mișcare predominant neutronico-electrică a materiei din corpul entropic  cu cele din mediu (SE) se dezvoltă energia subsistemelor corpului anvelopă plasmatică (M) care asigură prin procese  entropice (T) conversia/ transferul energetic către vortexurile (peri)corpului masiv (O.L.) care asigură transformarea și/sau prelucrare materiei ce are loc la nivelul  (peri)corpului (P) ca produs al interacțiunii cu mediul universal, respectiv corpul de influență preponderentă. Modelarea unui sistem fizic/natural trebuie să evidențieze transmiterea energiei și să asigure prin mecanisme specifice de genul mișcării cu expansiune –contracție (OC) pierderile minime de energie de transformare a materiei (produsul- P). Pe acest model se analizează interacționile Pământului.
 

 

3.3. Interacțiunea gravito-electrică a Pământului

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Paradigma electroconvergentei

Mesaj Scris de crivoi d la data de Lun 19 Mar 2018, 07:46

 Convergenta si divergenta materiei (extras):

..........................................................................................................................................................

Se obține astfel o nouă stare de echilibru cu sarcinile globale (+n.q) și (-n.q), potențialele n.V1 și n.V2 și cu diferența de potențial n. (V1-V2). Sistemul de două conductoare apropiate constituie un condensator astfel că se poate determina capacitatea condensatorului format de cele două conductoare A și B cu formula:
                                C =                                        (3.Cool
Starea de echilibru /(relaxarea) dintre cele două structuri macroscopice Pâmânt – anvelopă plasmatică este una  relativă. Gradientul longitudinal al câmpului electric din anvelopa plasmatică stratificată ce înconjoară Pământul (dintre plăcile condensatorului Pământ-anvelopă plasmatică, fig. III.7.) este variabil și depinde de intensitatea câmpului electric solar (activitatea solară), de masa, natura substanței  și presiunea din învelișuri/strat, care, toate împreună, au influență asupra lungimii parcursului mijlociu al particulei încărcate. Pe măsură ce crește presiunea în strat (învelișuri externe și interne), gradientul câmpului crește. Dar creșterea densității este însoțită de creșterea temperaturii (ce influențează la rândul său densitatea), astfel că gradientul longitudinal al câmpului scade. Dacă ținem cont de mișcarea generală continuă spre Pământ a particulelor (subcuantice, cuantice, elementare, etc) sub influența diferenței de potențial electric între Pământ  și anvelopa sa plasmatică (datorită capacității diferite de interacțiune  a acestor subsisteme cu mediul/Soarele), gradientul de presiune și densitate continuu crescător spre Pământ are o explicație de natură gravito-electrică. Funcție de tăria interacțiunilor locale  stratificarea atmosferei gazoase din jurul Pământului prezintă discontinuități și neomogenități (Anexa nr. 3).  Apariția unui dipol plasmatic, între între Pământ și cenura de radiație externă determină o redistribuire a sarcinilor electrice libere (cu masa mai mică) atât la suprafața Pâmântului cât și în învelisul/stratul de influență, componenta dinamică, a fig. III.4.   
+ + + + + + + + + +                                    + + + + + + + + + + +  








 

 

 

 


                                                                            - - - - - - -
                                                                         - - -
 E                                                            E
 

   - - - - - - - - - - - -                                      + + + + + + + +             
         a) În calotele senine                                b) Sub dipolul noros.
 

Fig. III.8.  Imaginea convențională a câmpului geoelectric
 

          Pe ansamblu există o diferență de potențial electric între Pământ- anvelopă plasmatică și mediu (Soare), între Pământ și aceste structuri macroscopice corpusculare externe (geosfere) iar, local, între geosfere și formațiunile masice cu comportare electrică diferențiată față de cea a mediului de separație. În  fig. V.8. se prezintă imaginea convențională a câmpului electric la interfața dintre Pământ și atmosferă. Gradientul câmpului electric pe direcția (Pământ - structuri plasmatice) este dat în principal de valoarea locală a densității mediului.
Energia sistemului Pământ -  anvelopă plasmatică este rezultatul interacțiunii  predominant  electrice de tip electrostatic (capacitiv) dintre Pământ și mediul (Soare) peste care se suprapune interacțiunea prin radiație (electromagnetică și corpusulară) cu mediul (Soarele). Minimul energiei electrice (de natură potențială) a sistemului Pămănt – anvelopă plasmatică, corespunde unei stări de echilibru  stabil al acestuia, exprimată prin egalizarea potențialelor geosferelor  care compun sistemul, conform relației:
 

                           Wmin  =    =,                             (3.9)
 

unde:  -    q = q1+ q2+…+ qn, reprezintă cantitatea de sarcină repartizată pe cele n
                 invelișuri/straturi;

  • Cech – capacitatea electrică echivalentă  acelor , n, geosfere și învelișuri interne (centura de radiație externă, centura de radiație externă, atmosfera terestră…învelișurile interne, nucleu) de raze r2, r3, … ri

  • , -  permitivitatea absolută, respective, relativă.
    Energia câmpului electrostatic, înmagazinată într-un condensator (înveliș
    intern, respectiv geosferă) depinde de cantitatea de sarcină electrică dispusă pe armăturile condensatorului. Calculul variației cu înălțimea, h, a intensității câmpului electric E este dat de relația aproximativă:
     
                                                                                     (3.10)
     
    unde: - densitatea superficială de sarcină electrică la nivelul Pământului (inclusiv atmosfera) iar - densitatea de volum a sarcinii electrice în centura de radiație exterioară. Relația  de mai sus scoate în evidență faptul că, la distanțe mici deasupra Pământului, intensitatea câmpului electrice este determinată în primul rând de sarcina electrică superficială a acestuia, iar la înălțimi mari influența sarcinii spațiale devine importantă. Variația energiei potențiale, dW, a sistemului Pământ – anvelopă plasmatică - sistem format din două armaturi, Pământul încărcat cu sarcina electrică (-q), și, respectiv, centura de radiație externă, cu sarcina (+q) - fiind funcție de interacțiunile pe care le realizează corespunzător formelor de mișcare a materiei electrice din interiorul și exteriorul sistemului , se poate calcula cu relația :
     
                               dW =dv                                              (3.11)  

         
               Din punct de vedere practic, al identificării mecanismul de apariție a mișcărilor seismice, prezintă interes:

  • cunoașterea repartiției sarcinilor electrice pe suprafața conductoarelor macroscopice interne și externe (invelișurilor interne și externe), precum și a factorilor care o determină;

  • mecanismul de apariție a conductoarelor operatoare locale terestre si periterestre;

  • interacțiunile extra și intrasistemice ale conductoarelor operatoare care conduc la variația bruscă (locală, globală) a energiei care stă la baza apariție mișcărilor seismice.
               În cazul Pământului, conductor sferic încărcat și izolat electric de învelișul gazos/plasmatic, configurația câmpului electric al acestui sistem de sarcini ar trebui să prezinte o simetrie sferică radială, insa masuratorile nu confirma aceasta ipoteza (vezi , fig.  cu configuratiile campurilor diferitelor corpuri ceresti; pulsar-simetrie, cele gravitate-asimetrie). În cazul general, se poate demonstra că densitatea superficială de sarcină, σf, pe suprafața unui corp conductor încărcat cu sarcină electrică, este invers proporțională cu raza de curbură a suprafeței în punctul considerat [29,62]. 
     




crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Lun 19 Mar 2018, 09:00

crivoi d a scris:Convergenta si divergenta materiei, ed. Performantica, Iasi, 2007.(extras)

Configurația vortex-urile aferente este complexă, funcție de (mărimea) corpului/sistemului și fluxurile de impact. Astfele pulsarii, stelele masive în general se poate considera că prezintă o anumită simetrie în distribuția materiei și a cîmpurilor. Corpurile gravitate (satelit natural, planetă, cometa, asteroizii) prezintă o anumită asimetrie în distribuția materiei interne și externe căt și o asimetrie ți anizotropie spațială a câmpurilor, fig. III.2
Si care considerati dvs. ca ar fi sensul cauzalitatii ? Corpurile
gravitate dobândesc asimetrii in cursul gravitarii ?
Sau graviteaza numai cele ce sunt asimetrice ?
Asimetria aceasta ar dovedi ceva ? Influenteaza cu ceva
orbitarea ?
Presupun ca nu exista corpuri absolut simetrice, deci aceasta
asimetrie ar putea fi generala.

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Numarul mesajelor : 5961
Puncte : 22976
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Paradigma electroconvergentei

Mesaj Scris de crivoi d la data de Lun 19 Mar 2018, 11:40

 Scris de virgil_48 Astazi la 09:00


crivoi d a scris:Convergenta si divergenta materiei, ed. Performantica, Iasi, 2007.(extras)

Configurația vortex-urile aferente este complexă, funcție de (mărimea) corpului/sistemului și fluxurile de impact. Astfele pulsarii, stelele masive în general se poate considera că prezintă o anumită simetrie în distribuția materiei și a cîmpurilor. Corpurile gravitate (satelit natural, planetă, cometa, asteroizii) prezintă o anumită asimetrie în distribuția materiei interne și externe căt și o asimetrie ți anizotropie spațială a câmpurilor, fig. III.2
1.Si care considerati dvs. ca ar fi sensul cauzalitatii ?
2.Corpurile gravitate dobândesc asimetrii in cursul gravitarii ?
3.Sau graviteaza numai cele ce sunt asimetrice ?
4.Asimetria aceasta ar dovedi ceva ?
5.Influenteaza cu ceva orbitarea ?
6.Presupun ca nu exista corpuri absolut simetrice, deci aceasta
asimetrie ar putea fi generala.

1. Nu inteleg intrebarea.
2. Nu!  Raspunsul coherent este "Graviteaza (Pamantul) datorita interactiunii cu fluxurile emise de corpul de influenta preponderenta (Soarele) care "deformeaza" matricea entropica (datorita inter/actiunii externe/interne)". 
3. Raspunsul este la pct. 2.

4. Asa cum am aratat sin in interventiile de mai sus , DOVEDESTE, anizotropia corpului natural masiv, pe deoparte, iar pe de alta parte, faptul ca fluxurile de impact provin in principal de la corpul (central)/de influenta preponderenta. Pe plan theoretic, confirma necesitatea definirii noilor concept specific electroconvergentei (,..., corp de infl. preponderenta, matrice entropica,...,).

5. Da!  Deformarea volumului ,V, al matricei corpului natural masiv masic (in sens, generalizat) confirma producerea lucrului mecani (delta V>0, respective, delta V<0). Acest lucru mechanic /" deformarea"-vectotizarea (inter)actiunii este la baza dinamicii si cinematicii corpului natural.

6. Aveti dreptate in "presupunere". Nu exista fluxuri omogene in nici un "loc" din Univers si chiar de ar exista acest fapt, nu exista corpuri massive perfect izotrope (,...,electric, magnetic,...,) care sa interactioneze "identic" cu fluxul. Totusi la scara macroscopica se pot considera unele corpuri massive (de expl. "pulsarii") ca avand o "simetrie a dispunerii materiei/campurilor.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Clarificare/ precizari

Mesaj Scris de crivoi d la data de Lun 19 Mar 2018, 20:26

D0l Galateanu:
Stimati cercetatori, impulsul de baza este rotativ si se numeste ZVÂRC. Este cel mai mic moment posibil. Este o unitate de masura de baza, pe care fizicienii o numesc spin (to spin=a se invarti/roti). Intotdeauna particulele se rotesc brusc numai ca un multiplu de jumatate de tura. Adica sau juma, sau o tura, sau o tura si juma, sau doua ture.  Apoi revin lent la pozitia initiala.  Sensul de rotatie este raportat cand se priveste particula cu capul inainte, caci toate particulele au un cap, trunchi si o codita. Deci particulele se rotesc brusc sau pe stanga sau pe dreapta, iar asta se reflecta in semnul - sau + pe care-l punem inaintea spinului. Unii dintre noi au auzit de frecventa cuantelor.  Tocmai asta e, timpul in care face un ZVÂRC brusc si apoi altul lent de revenire. Aceasta frecventa depinde de energia cuantei respective.
E=h f
Daca o cuanta capata o energie in plus, adica capata viteza cinetica, atunci ea va avea totodata si o viteza de rotatie mai mare. Pulsatia va creste, perioada de oscilatie scazand relativist.
Ne putem intreba desigur care sunt cuantele cele la energice. Trebuie sa fie cuante simple, nu compuse. Fotonul gama este un prost exemplu, fiind compus. Nici nucleul atomului nu e simplu. Voi reveni poate cu noi amanunte.
 Multumim!
Tocmai asta e, timpul in care face un ZVÂRC brusc si apoi altul lent de revenire.
Ati dori, sa  ne prezentati ce ati scris mai sus (amanuntele) conform schemei:

                        EFECTUL/zvarc= structura+organizare+functii (intra/extra) ale "locului"?

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil la data de Mar 20 Mar 2018, 07:29

Cand vorbim despre cuantele care accelereaza viteza electronului, trebuie sa tinem cont si de cuantele care accelereaza sim viteza pozitronului.
sa presupunem ca intre placile unui condensator, avem un electron si un pozitron in acelasi timp,. vom vedea ca electronul incepe sa fie accelerat spre placa pozitiva si pozitronul incepe sa fie accelerat spre placa negativa. Dar ce face ca cele doua particule sa aleaga aceste directii diametral opuse, daca fotonii campului electric sunt mereu aceiasi? inseamna ca de fapt campul electric reprezinta o stare spatiala in care avem grupati in jurul placii pozitive niste fotoni sa le zicem "calzi" si in jurul placii negative niste "fotoni reci", si fiecare particula isi alege drumul care ii satisface starea energetica crescatoare. Deci atat fotonii reci cat si fotonii calzi au acelasi impuls, si fac sa creasca energia particulelor complementare in mod egal. denumirea de rece si cald nu trebuie sa ne duca la gandul de energii diferite, ci doar de entitati diferite. Tot asa de bine le puteam spune fotoni stangi sau drepti, sau fotoni + sau -.
 Am ales denumirea de calzi si reci in mod intuitiv pentru ce va urma.
Deci intre placile condensatorului avem o "atmosfera" cuprinsa intre polul nord si ecuator. Laughing
Dar acest lucru nu este suficient, pentru ca ceva ii indeamna pe cei doi concurenti sa aleaga polul sau ecuatorul, desi impulsurile primite sunt aceleasi. Trebuie specificat ca acesti fotoni despre care vorbim, nu sunt ca acei fotoni optici, ci sunt doar componentele fotonilor optici, pe care eu ii numeam "fotonino", adica mai mici.
Insa tot din fizica am aflat ca deplasarea particulelor se face orientand spinul dupa o anumita directie preferentiala, pozitronul se deplaseaza cu spinul inainte, iar electronul se deplaseaza cu spinul inapoi (asta e o alta discutie).
Pentru ca particulele sa aleaga  un anumit traseu, inseamna sa se comporte ca un mic magnet, care odata orientat se deplaseaza spre polul dorit. Particula in sine absoarbe un tip de fotoni, si respinge un alt tip de fotoni. De exemplu electronul va absorbi fotonii calzi si va respinge fotonii reci, in timp ce pozitronii va absorbi fotonii reci si va respinge fotonii calzi. Laughing
Dar de ce acest lucru? pentru ca spatiul tinde totdeauna sa fie neutru, iar orice perturbare a acestuia provocata de un camp, tinde sa fie compensata de particulele complementare ce patrund in acel camp. Rolling Eyes


Ultima editare efectuata de catre virgil in Mar 20 Mar 2018, 13:44, editata de 1 ori

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 8804
Puncte : 38941
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mar 20 Mar 2018, 08:56

D-l Virgil:
Cand vorbim despre cuantele care accelereaza viteza electronului, trebuie sa tinem cont si de cuantele care accelereaza sim viteza pozitronului.
sa presupunem ca intre placile unui condensator, avem un electron si un pozitron in acelasi timp,. vom vedea ca electronul incepe sa fie accelerat spre placa pozitiva si pozitronul incepe sa fie accelerat spre placa negativa.
Foarte interesant comentariul dvs.!

La scara macroscopica (cazul matricei entropice ale globului terestru) se "vede" /observa diect si mai bine decat in cazul observarii "indirecte" (la nivel de experiment de laborator) care ar fi "circuitul" microcorpurilor naturale(,...,neutrini, fotoni, electroni, ioni, atomi,radicali liberi, molecule,...,) intre doua  entitati/strat, invelis incarcate electric. Sunt date de observatii care infirma unele concluzii incetatenite in fizica in urma rezultatelor observate in urma unor experimente de laborator. Vedeti, inclusive, pe NET, interactiunile/DESCARCARILE ce au loc dintre/intre/la nivelul apropiat stratului straturile ; este posibil sa ne facem o alta imagine privind TRAIECTUL, s.a. avand in vederea ELECTROCONVERGENTA corpurilor naturale pe diferite paliere a acestora. 

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil la data de Mar 20 Mar 2018, 12:46

Ma simt dator sa continui cu ceva explicatii;


Contrar uzantelor, campul electrostatic al particulei seamana mai mult cu un camp bipolar care este diferentiat in functie de orientarea spinului. In felul acesta electronul care se deplaseaza in sens invers orientarii spinului, are o orientare pe poza opusa fata de orientarea pozitronului. Cat priveste forta de atractie, aceasta se realizeaza ca urmare a unui fenomen de "impuls de contact" ca o forma de atractie intre fotonii calzi si reci care se regasesc suprapusi in cazul spatiului nesupus unui camp electrostatic.
Dublul gradient de camp reprezentat de punctele albastre si rosii din ce in ce mai concentrate spre placile polare, face posibila accelerarea particulelor in camp.


Ultima editare efectuata de catre virgil in Mar 20 Mar 2018, 18:02, editata de 1 ori

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 8804
Puncte : 38941
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Clarificare/ precizari

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mar 20 Mar 2018, 13:48

Precizarile sunt "pe aproape" dar mai complete ar fi daca s-ar avea in vedere datele de observatie din natura corelate cu electroconvergenta corpurilor naturale.

 Pentru mine a fost o surpriza placuta (schema prezentata) in sensul ca s-a renuntat, totusi, la unele "fixatii" privind transferul capacitiv.

Mai este (mult loc) de imbunatatire a modelului fizic!

Vezi, "campurile"/"perturbatiile" electrozilor,  polarizarea corpului (electron, p,...,) si polarizarea (pulsatorie) de catre acesta a componentei electrice "legate" (pericorp)-asa zisii fotoni calzi/reci?!-  concomitent cu "laminarea" sub forma de panza continua de catre corp a plasmei de impact, inducerea unui current de penetratie coaxial, aparitia T.E.M intre curentii coaxiali, momentele de rotatie M-al mediului, m-de sens contrar al masei curentului indus de penetratie,..., urmata de fenomenul de transport pulsatoriu din mediul (Zvac -ul mediului, induce 'zvacul" din zona opusa impactului perturpatiilor emise de electrod). Sunt cateva elemente care duc la "decoperirea" individuala (cat mai apropiata de "adevar") a mecanismului de transfer.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Clarificare/ precizari

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mar 20 Mar 2018, 13:56

Virgil 48:
"In rest, pot proclama deja abolirea CMC"
O mai oboliti odata? Fizica disipativa/termodinamica generalizata a facut-o demult. V-am spus eu ca uneori "redescoperim" lucruri daca nu studiem cat de cat fondul informational al domeniului "temei de cercetare"!

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Mar 20 Mar 2018, 17:07

crivoi d a scris:
Virgil 48:
"In rest, pot proclama deja abolirea CMC"
O mai oboliti odata? Fizica disipativa/termodinamica generalizata a facut-o demult. V-am spus eu ca uneori "redescoperim" lucruri daca nu studiem cat de cat fondul informational al domeniului "temei de cercetare"!
Daca a facut-o termodinamica nu este suficient. Eu consider
ca poate sa o aboleasca chiar mecanica, fara nici o disipare.
Dar aceasta cale, ar face sa se vada falsificarea orbitarii.
Fiindca acea disipare este admisa, ca sa ascunda vederii cel
mai clar lucru mecanic, pe care il produce orbitarea lor cea
"conservativa". Chiar in paradigma actuala.
Ma intreb daca dvs. aveti un punct de vedere clar, publicabil,
si personal cu privire la rafuiala mea cu aceasta parte a
mecanicii. Nu trebuie sa va temeti ca m-ar demobiliza.

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Numarul mesajelor : 5961
Puncte : 22976
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Clarificare/ precizari

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mar 20 Mar 2018, 19:36

Dupa documentarea (limitata) facuta de mine mecanica construita de Newton se bazeaza pe procese reversibile (care respecta pe legile de conservare). Cu aceasta mecanica (inclusiv, cereasca) s-au facut progrese uriase in cunostere si in practica. Sa fim recuoscatori si "decenti" fata de geniile care o miscat "mechanic" cunosterea lumii. Nu intotdeauna "negarea" este justificata si "merituoasa"!

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Mar 20 Mar 2018, 21:24

crivoi d a scris:Dupa documentarea (limitata) facuta de mine mecanica construita de Newton se bazeaza pe procese reversibile (care respecta pe legile de conservare). Cu aceasta mecanica (inclusiv, cereasca) s-au facut progrese uriase in cunostere si in practica. Sa fim recuoscatori si "decenti" fata de geniile care o miscat "mechanic" cunosterea lumii. Nu intotdeauna "negarea" este justificata si "merituoasa"!
Dar eu nu am nimic cu mecanica construita de Newton !
Asta cu orbitarea conservativa nu vine de la el. Au inventat-o
in sec XX ca sa elimine eterul si push gravity din discutie.
Si ca sa o sustina, au masluit tot ce se putea in jur.
Asa este CMC si alte capete care ies de sub preș.
Toata consideratia pentru cunoasterea adevarata si muncita.
Imi pare rau. Acordati incredere nemeritata unor epigoni.


Ultima editare efectuata de catre virgil_48 in Mier 21 Mar 2018, 09:40, editata de 1 ori

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Numarul mesajelor : 5961
Puncte : 22976
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 21 Mar 2018, 06:37

Am transferat mesajul in topicul "electronul ca un roi de albine", deoarece mi se pare mai potrivit.


Ultima editare efectuata de catre virgil in Mier 21 Mar 2018, 10:20, editata de 1 ori

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 8804
Puncte : 38941
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 21 Mar 2018, 09:42

Am transferat mesajul in topicul "electronul ca un roi de albine", deoarece mi se pare mai potrivit.

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 8804
Puncte : 38941
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Clarificare/ precizari/FORMULE

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 21 Mar 2018, 13:33

Electroconvergenta Pamantului, ed. Performantica, 2005, Iasi (extras)

S     A                                      P              P                                         A   S

 

                                                                                                                                                                       
 

        

Fig. III .7.  Schema electrică echivalentă corespunzătoare interacțiunii dintre ansamblul Pământ – anvelopă  plasmatică și mediul (Soare) [29]

 

S – micro/macro vortex - urile de cuplaj ( de transport substanțial și ondulatoriu) ;

 A –centura de radiație exterioară (placa mobilă a condensatorului Pământ – structură plasmatică ),  Ra – Rezistența electrică  a mediului  plasmatic, a; P- suprafața terestră (placa fixă a condensatorului) ;  Rp  – Rezistența electrică  a Pământului

Se obține astfel o nouă stare de echilibru cu sarcinile globale (+n.q) și (-n.q), potențialele n.V1 și n.V2 și cu diferența de potențial n. (V1-V2 ).
Diferența de potențial dintre un punct situat pe scoarța terestra, t, si un punct aflat la înălțimea h creeaza o forța electrică a carei valoare medie este dată de relația    F = ( Vt - Vh )/dh = dV/dh și este dirijată in sensul descreșterii potentialului.  Măsurătorile directe la suprafața  globului terestru arată că Pamăntul nu este neutru  din punct de vedere electric, așa cum o consideră teoriile actuale ale gravitației [in.]. Aceste masurători confirmă existența efectivă a unui câmp electric vertical E și care este numit gradientul potențialului electric V, coform definiției F = grad V. Acest fapt confirmă implicit prezența sarcinilor electrice la nivelul (suprafeței) globului terestru cât si în zona periterestra. Densitatea superficială de sarcină a suprafeței globului terestru (al geosferelor) este determinanta in ceea ce priveste marimea fortei electrice fiind descrisă de relația, F = - dV/dh = 4πσ Pentru o valoare convențională admisă a variației medii a potențialului electric pe vertical de 100 volți/metro, adică 1/300 unități electrostatice pe centimetru, se obtine σ = 2,7. 10-4 care in unități electrostatice reprezintă sarcina superficială a Pământului pe un centimetru pătrat. Avănd in vedere că suprafața asimilată unei sfere a Pământului este de aproximativ 5,1.1018 cm2 . In ipoteza ca suprafața terestră este perfect conducătoare din punct de vedere electric, sarcina electrică superficială a Pământului va fi
    eP = σS = 2,7. 10-4 x  5,1.1018 = 1,38 . 1015 u.e.s.≈ 460 000 coulombi
Determinarea parametrilor cămpului geoelectric cu altitudinea, prin masurare directa si compararea valorilor masurate cu cele rezultate din formulele de calcul pentru diferite inăltimi din atmosfera terestra) indică « anomalii » in  variație a câmpului la inăltimi intra, respectiv, extraatmosferice. Aceste « anomalii » ne pot arata structurarea , organizarea si interactiunile locale specifice zonei/locului analizat. Anomaliile in variația câmpului electric ne poate arăta daca in zona periterestră, respectiv, atmosferă există sau nu un exces de mase (structuri masice) electrice libere și, după sensul variației câmpului, care este semnul (polarizarea) acestor mase. Dacă se cunoaste/evidențiază această lege de variație cu ajutorul teoremei lui Poisson se poate deduce densitatea electrică in volum pentru fiecare punct al regiunii periterestre/atmosferice explorate. S-a determinat efectiv, prin măsurători directe, sarcina electrică a globului terestru indiferent de  structura, organizarea si functiile zonei  (învelișurilor) periterestre, fig. . Pe placa de metal A, legata la Pământ, apar sarcini electrice negative, fig. a. Acoperita de de placa conductoare B, legata la Pământ, placa inițala A isi pierde sarcinile, in schimb apar sarcini electrice pe învelișul conductor B, fig. b. Cand se acoperă placa A, cu un galvanometru introdus pe firul de legătură a acesteia cu Pământul, putem măsura densitatea superficială de sarcina ce a existat acolo,  σ, si prin urmare, găsim , de asemenea, câmpul electric.

Fig.   Masurarea sarcinii electrice a Pamantului [ 90]
Media anuală a valorii câmpului geoelectric masurată si furnizată de C.T.R. Wilson [«Proc. Roy. Soc. » 80, 537, 908] este de 187 volți/metru. Această valoare este aprope dublul valorii convenționale cu care s-au facut determinarile de mai sus ale sarcinii globului terestru. In perioada septembrie 1906-octombrie 1907, Wilson  a facut inregistrarile intr-o câmpie a regiunii Edimburg, valorile medii rezultate din cele 27 de zile de observatii aufost următoarele :   σ = (29,6 –107,0). 10-5 u.e.s/cm2, dV/dh= 11-401) volti/m. Alte serii de masuratori indică valori medii mult mai mari decât cele masurate de Wilson. Chapman, S. („ Monthly Not. ”, 108, 236, 1948) pentru media pe patru ani a rezultatelor masurătorilor executate la Posdam indică valoarea de 251 volți/metru, iar pentru cele de Kew, media pe 15 ani este de 304 volți/metru,s.a.m.d. In ipoteza unui glob terestru perfect sferic și cu suprafata perfect conducătoare electric, din măsurătorile directe de tipul celor de mai sus rezultă o sarcină electrică de circa 1016 u.e.s. Dacă se tine cont de microgeometria suprafetei reale a globului terestru valoarea de mai sus este mult mai mare. Seria de masuratori  a lui H. A. Wilson  [«Proc. Roy. Soc. » A 104, 451, 1923] a constatat că sarcina electrică măsurată pe un sol acoperit cu gazon este de circa 12 ori mai mare decât cea  a unui sol neted fara vegetație, absolut in aceleași condiții locale. Excesul de sarcini se datoreaza curburii accentuate ale tijelor si frunzelor plantelor de gazon. La scara planetara surplusul datorat microgeometrie suprafeței reale a globului terestru pot face ca valoarea sarcinii electrice globale a suprafeței globului terestru sa fie, in condițiile densității de sarcină măsurată experimental,aproximativ egală cu 1017.  In aceste conditii ( in care este avută in vedere numai sarcina electrica a suprafetei globului terestru si excluse sarcinile intra si periterestre) o asemenea valoare uriașă de sarcina electrică desigur ca interacționează electric cu Soarele/mediul.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Ce se întâmplă cu informația despre curbura traiectoriei la oprirea corpului

Mesaj Scris de crivoi d la data de Joi 22 Mar 2018, 15:56

Paul Constantinescu are mai multe lucrari legate de informatia materiei. Fiind consultat de "partid" in legatura cu dezvoltarea tehnologica a domeniului (informaticii) el a propus dezvoltarea (soft-ului  si hard-ului emergent pe planul mondial al) PC-urilor, insa a fost combatut de E. Draganescu (apropiat al "conducatoarei" cu a lui "Infomaterie") care era adeptul directiei  tehnologiei (vechi/verificate) aferente "calculatioarelor" cu "cartele". Ca de obicei "expertul" a nu a fost inteles, iar noi am investit in domeniul "calculatoarelor cu cartel" si am  luat "pisica" in brate/economie.
Va recomand lucrarea unui mare specialist, neinteles in tara, foarte apreciat in strainatate (a predat cursuri in domeniul informaticii in S.U.A., si diferite tari europene). Probabil ca d-l Preda a citit-o deoarece are dreptate in ceea ce a spus.

Paul Constantinescu - Sinergia, informatia si geneza sistemelor

Are publicate si alte lucrari dar nu-mi amintesc in totalitate titllul (Informatia materiei si sinergia?!) publicata inaintea cartii pe care v-am recomandat-o mai sus.
 S-a stins singur, bolnav si sarac. A mai fost solicitat cu colaborari de cei de la I.N. Inventica Iasi (Stanciulesu, ...), dar ,..., nu indeajuns pentru ceea ce avea de "spus".

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Joi 22 Mar 2018, 17:08

Am dat de urma informatiei adusa de dvs. mai sus:
https://www.printrecarti.ro/74614-paul-constantinescu-sinergia-informatia-si-geneza-sistemelor.html
https://www.okazii.ro/sinergia-informatia-si-geneza-sistemelor-fundamentele-sinergeticii-paul-constantinescu-a140031686
Din pacate nu gasesc si un pdf. ca in cazul lucrarii lui Mihai
Draganescu. Este posibil ca si diferenta aceasta sa fie cauzata
tot de sustinerea ierarhica(postuma).

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Numarul mesajelor : 5961
Puncte : 22976
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Ce se întâmplă cu informația despre curbura traiectoriei la oprirea corpului

Mesaj Scris de crivoi d la data de Vin 23 Mar 2018, 09:44

"chip"= "sens" + "semnificatie" + "devenire"  (care sunt dependente de "rostul" , structura si organizarea "locului".  "Modularea" informatiei  se regaseste in   parametrii de stare aferenti "locului" (frecventa, amplitudine, faza, geometrie/ingust-larg,..., forme de miscarea a materiei conjugate,...,). Cu alte cuvinte sensul, semnificatia si devenire unui corp natural sunt date de "semnalul" modulat de structura, organizarea si functiile/"rosturile" locului de impact (matricea corpului natural) al semnalului.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale

Mesaj Scris de crivoi d la data de Sam 24 Mar 2018, 17:22

 Scris de virgil_48 Astazi la 07:35


Nu stiu daca modul in care fac eu diferenta intre materia
cunoscuta si materia intunecata corespunde categoriilor
de materie barionica si nebarionica, dar eu in sensul acesta
am folosit acest cuvant.
. . . . . Esti dispus sa accepti ca o ipoteza, ca cea mai
mare parte a materiei din Univers se gaseste sub forma de
diviziuni, parti componente, ale particulelor cunoscute? Aceasta
este numita in prezent materie intunecata, nu este sesizabila
pentru aparatura actuala, se afla intr-o miscare rapida sub
forma de flux omogen izotrop, are numai o interactiune mecanica
slaba cu materia barionica[adica materia sesizabila], miscarea ei
constituie ca energie cinetica, o mare parte din energia Universului.
Ce ti se pare din aceasta ipoteza ca ar contrazice cunostiintele
actuale sau dece ar fi refuzat un astfel de model?
Materia nebarionica = materia intunecata = materia lipsa a
Universului:
Universului nu-I lipseste nimic.
Deoarece tot va -ti specializat in "experimente mentale", incercati sa plasati un corp dielectric (de expl. , globul terestru) in "materia intunecata/materia lipsa/materia nebarionica"?! si vedeti ce se intampla.

Veti constata in urma electroconvergentei  "materiei intunecate" in zona din jurul "globului terestru" ca nu "lipseste" nimic  din materia universului decat doar  "markerul" care sa le evidentieze prezenta.  "Markerul" este produs de globul terestru (in cazul , experimentului mental).
Cum?
 Raspunsul este simplu; pe cale naturala prin electroconvergenta "materiei lipsa" la impactul "marker"-ului in zona apropiata  "globului". Care sunt proprietatile "globului" ce produc "marker"-ul. Le veti deduce din studiul proprietatilor gravito-electrice ale "globului terestru" .

Confirmarea este data de "locul" /distributia "materiei intunecate in Univers. Aceasta este "departe", de corpurile massive masice (centre energetice)  dar mai ales este DEPARTE de ceea ce numim stiinta/ FIZICA.

 Acum ati inteles de ce nimeni nu vrea sa auda (chia, mai mult le este "greata") de ELECTROCONVERGENTA CORPURILOR NATURALE DIN UNIVERS?
Ar fi "someri" toti marii si micii savanti ai lumii, iar piedestalul monstrilor "sacrii" din fizica ar cadea.
Concluzie:
Raspunsul simplu este ca nu exista in zona fluxul (de impact,..., entropic) care sa interactioneze si sa puna in evidenta 'corpurile natural geentropice" care constituie ceea ce gresit ei numesc "materie" /"ENERGIE" intunecata.

P.S.
Actualmente nu este de "crezut"! Peste cativa ani vor face un experiment, vor "imbrobodi" particula Higgs" (ca sa-I dea un "support" stiintific "subiectului" dar si obiectului lui DUMNEZEU) si va vor comunica  cele de mai "sus".

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Dum 25 Mar 2018, 09:06

crivoi d a scris:. . . .
Universului nu-I lipseste nimic.
Deoarece tot va -ti specializat in "experimente mentale", incercati sa plasati un corp dielectric (de expl. , globul terestru) in "materia intunecata/materia lipsa/materia nebarionica"?! si vedeti ce se intampla. . . . .  
Univrersului nu-i lipseste nimic pentru a fi vesnic. Oamenilor
le lipseste o viziune realista asupra sa.
Ei au evaluat masa Universului, dar unul dintre ei a calculat
ca de fapt este de cateva ori mai mare. La aceasta "lipsa la
inventar" ma refeream.
Veti constata in urma electroconvergentei  "materiei intunecate" in zona din jurul "globului terestru" ca nu "lipseste" nimic  din materia universului decat doar  "markerul" care sa le evidentieze prezenta.  "Markerul" este produs de globul terestru (in cazul , experimentului mental).
Cum?
 Raspunsul este simplu; pe cale naturala prin electroconvergenta "materiei lipsa" la impactul "marker"-ului in zona apropiata  "globului". Care sunt proprietatile "globului" ce produc "marker"-ul. Le veti deduce din studiul proprietatilor gravito-electrice ale "globului terestru" .
Din pacate ideea aceasta cu electroconvergenta nu am inteles-o
si nu este vina dvs. Cunostintele din domeniul acesta care incepe
cu electro, imi folosesc numai ca sa repar ce se strica prin casa.
Daca electroconvergenta este o proprietate a "materiei intunecate"
ar putea fi o manifestare provenita din actiunea mecanica-miscare?
Dar nu ma aventurez mai mult.

Confirmarea este data de "locul" /distributia "materiei intunecate in Univers. Aceasta este "departe", de corpurile massive masice (centre energetice)  dar mai ales este DEPARTE de ceea ce numim stiinta/ FIZICA.
Nu am inteles. Este departe de corpuri sau de fizica ?

 Acum ati inteles de ce nimeni nu vrea sa auda (chia, mai mult le este "greata") de ELECTROCONVERGENTA CORPURILOR NATURALE DIN UNIVERS?
Nu am inteles dar sper ca nu este definitiv.
Ar fi "someri" toti marii si micii savanti ai lumii, iar piedestalul monstrilor "sacrii" din fizica ar cadea.
Si eu le-am promis o mare reciclare, dar inca nu s-au inscris !
Concluzie:
Raspunsul simplu este ca nu exista in zona fluxul (de impact,..., entropic) care sa interactioneze si sa puna in evidenta 'corpurile natural geentropice" care constituie ceea ce gresit ei numesc "materie" /"ENERGIE" intunecata.
Deci este posibil ca abordarile noastre atat de divergente in
exprimare sa aiba un punct de convergenta ? Nu ma grabesc.

P.S.
Actualmente nu este de "crezut"! Peste cativa ani vor face un experiment, vor "imbrobodi" particula Higgs" (ca sa-I dea un "support" stiintific "subiectului" dar si obiectului lui DUMNEZEU) si va vor comunica  cele de mai "sus".
Si eu m-am gandit ca o vor coti usurel cu paradigma in asa
fel incat sa nu observe prea multi. Nu va asteptati sa zica
cineva ca ati determinat dvs, WoodyCAD, eu, sau altul din
aceasta categorie vreo schimbare. O vor face tot marii si micii
savanti. Eu am zis: macar sa o faca!

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Numarul mesajelor : 5961
Puncte : 22976
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Precizare

Mesaj Scris de crivoi d la data de Dum 25 Mar 2018, 10:43

D-l Virgil 48:
Si eu m-am gandit ca o vor coti usurel cu paradigma in asa
fel incat sa nu observe prea multi. Nu va asteptati sa zica
cineva ca ati determinat dvs, WoodyCAD, eu, sau altul din
aceasta categorie vreo schimbare. O vor face tot marii si micii
savanti. Eu am zis: macar sa o faca!
Ma simt "onorat" ca m-ati inclus in randul "savantilor" mici neintelesi de pe forum.
Eu am depus toate eforturile sa intelegeti ca o "densitate"/masa/dielectric plasata in mediul electric universal "orienteaza" /(auto)electroconverge "mediul" material spre suprafata entitatii masice respective. Verificati in fizica  "elementara" (exprimarea va apartine) ceea ce am aratat mai sus.

(extras, pentru o suprafata/volum/matrice entropica, (Σ plasat partial intr-un "mediul conductor)

Pentru o suprafață (Σfig. IV. 31. b., plasată parțial în mediul 2 (conductor) și parțial în mediul dielectric 1, caracterizat de permitivitatea relativă, , prin aplicarea teoremei lui Gauss se obține:
 

            (4.32)



unde q, este sarcina electrică cuprinsă în interiorul suprafeței  (Σ ). Corpul 2 este un mediul conductor, în interiorul acestuia câmpul electric este nul (E2n = 0, și potențialul nul) iar din relația de mai sus, rezultă:
 

                                                                        (4.33)

 

 


Fig. IV.31. Corp conductor (sarcină electrică) plasat într-un dielectric

a – componentele tangențiale ale câmpului electric ;

b – componentele normale ale câmpului electric

 

Din relația (4.33)  se poate calcula valoarea câmpului electric la normala locului , astfel:
                                                (4.34)

 
 În relația de mai sus, σf,  este densitatea de suprafață a sarcinii electrice (pe suprafața conductorului). Relația (4.34),  evidențiază faptul că în vecinătatea unui sarcini electrice macroscopice locale (conductor), plasat într-un mediu dielectric, câmpul electric E este de εr ori mai intens decât dacă mediul dielectric ar fi vid, pentru aceeași densitate de sarcină superficială.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Dum 25 Mar 2018, 11:22

crivoi d a scris:. . . . .
Eu am depus toate eforturile sa intelegeti ca o "densitate"/masa/dielectric plasata in mediul electric universal "orienteaza" /(auto)electroconverge "mediul" material spre suprafata entitatii masice respective. Verificati in fizica  "elementara" (exprimarea va apartine) ceea ce am aratat mai sus. . . . .
Poate reusesc pana la urma sa inteleg si eu ce inseamna
ELECTROCONVERGENTA:
 - "densitate"/masa/dielectric = materia unui corp;     plasata in:
 - mediul electric universal = Universul ? Adica Universul ar fi un
mediu electric ?
 - "orienteaza" /(auto)electroconverge = impinge ?
 - "mediul" material = care, cel al corpului sau cel din exterior ?
 - spre suprafata entitatii masice respective = adica spre suprafata corpului ?
Traducerea mea:
Materia unui corp plasat in Univers, impinge masa corpului
spre suprafata(exteriorul?) lui.

Seamana cu a afirma o tendinta de expandare a corpurilor. Dar
ce stie un traducator? Astept corectura ! Pe urma am sa observ cum
se comporta viziunea dvs. in cadrul modelului FOIP. Daca va
intereseaza.
Pe mine ma interesa cum produce aceasta ELECTROCONVERGENTA
gravitatia.

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Numarul mesajelor : 5961
Puncte : 22976
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Clarificare/ precizari

Mesaj Scris de crivoi d la data de Dum 25 Mar 2018, 16:54

Cred ca este mai bine sa ramaneti la cercetarea dvs.! Este o vorba "cu cat iti propui mai putin cu atat intelegi mai bine"!

Ceea ce ati inteles dvs. este divergenta/ "convergenta negativa". Nici figura b nu v-a ajutat sa intelegeti termenul de "convergenta"  a mediului/campurilor/fluxurilor din jurul masei?  Este drept ca este un concept pe care l-am prezentat "simplist" pentru o "intelegere" elementara. Se pare ca nu mi-a reusit, desi seamana cu FOIP-ul corpurilor massive masice, dar,..., nu de "particule" ci de corpuri naturale (ne)masice cu diferite ierarhii ale functiilor utile (,..., neutrini de diferite tipuri, fotoni la fel de diferite tipuri,... neutron/electroni/...),  nu-I nici prea omogen, si nici izotrop (fapt confirmat de rezultatul masuratorilor terestre, vezi, extrasele de mai sus, Anexa 1,2).

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Lun 26 Mar 2018, 12:31

crivoi d a scris:Cred ca este mai bine sa ramaneti la cercetarea dvs.! Este o vorba "cu cat iti propui mai putin cu atat intelegi mai bine"!. . . . .    
Este si intentia mea ! Insa nu strica sa mai afli cum gândesc si
ceilalti. Dar este absolut facultativ.

Ceea ce ati inteles dvs. este divergenta/ "convergenta negativa". Nici figura b nu v-a ajutat sa intelegeti termenul de "convergenta"  a mediului/campurilor/fluxurilor din jurul masei?  Este drept ca este un concept pe care l-am prezentat "simplist" pentru o "intelegere" elementara.
Oricare convergenta de felul celor de mai sus care vizeaza o
masa "centrala" eu o suspectez ca este produsa de impingerea
din exterior, nu de actiunea masei. Iar împingerea poate fi
realizata numai de particule.
Mentionez iar, ca afirm numai punctul meu de vedere.
Se pare ca nu mi-a reusit, desi seamana cu FOIP-ul corpurilor massive masice, dar,..., nu de "particule" ci de corpuri naturale (ne)masice cu diferite ierarhii ale functiilor utile (,..., neutrini de diferite tipuri, fotoni la fel de diferite tipuri,... neutron/electroni/...),  nu-I nici prea omogen, si nici izotrop (fapt confirmat de rezultatul masuratorilor terestre, vezi, extrasele de mai sus, Anexa 1,2).
Iar m-ati pierdut. FOIP ul(cel original) nu este al corpurilor ci al
Universului. Corpurile sunt participanti pasivi, actionati de el in
anumite conditii.
Despre FOIP imi permit anumite afirmatii, dintr-un motiv pe care
il cunoasteti.
Am sa urmez recomandarea dvs. din primul rand de sus.

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
10 / 1010 / 10
Numarul mesajelor : 5961
Puncte : 22976
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Mesaj Scris de crivoi d la data de Lun 26 Mar 2018, 22:17

 Scris de gafiteanu Astazi la 22:00


O culeg de unde o ascund in ditamai volantul. De multe ori volantul este total invizibil, nici mana nu-l simte, dar el exista. Desigur ca ati si ghicit cine este.  Faraday stia.
Si da-i, si lupta, si inventeaza !

In ce conditii o "culeg"? Daca volantul,..., il mai "simte"/exista?.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Paradigma electroconvergentei

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mar 27 Mar 2018, 10:35

D-l Gafiteanu:
 Si o vom inventa, atunci cand vom ajunge si vom studia cazanele din interiorul Pamantului, sursa lui primara de energie vesnica
Pecizare:
Natura a inventat-o prin conversia pulsatorie amiscarii/energiei mecanice in cea electrica la diferite nivele de interactiune  a macro/microcorpurilor  naturale cu mediul /fluxurile .

3.3.1.2.  Interacțiunea electromagnetică a Pământului

 

Ca urmare a interacțiunii complexe substanțiale și de radiație cu Soarele

ansamblului Pământ - anvelopă plasmatică îi sunt proprii subsisteme (geosfere terestre și periterestre) în interacțiune (Anexa nr. 3). Interacțiunea electrostatică a Pământului cu Soarele îl transformă pe acesta  într-un corp masiv - constituit din învelișuri interne /straturi aflate în interacțiune - în echilibru electric relativ cu anvelopa sa plasmatică  (învelișurile externe gazoase).. Rezultă, astfel,  adevărate  cavități rezonante  pentru câmpurile electrice din mediul (sistemul solar și nu numai).

Atunci când  materia este adusă în câmp electric, starea electrică a materiei este modificată ca urmare a interacțiunilor formelor de mișcare a materiei. Soarele, formă dielectrică sferică, interacționează cu câmpurile galactice care îi transferă energia necesară pentru mișcarea sa de translație și de rotație, fiind totodată, urmare a acestor interacțiuni, după cum vom demonstra în continuare, sursă de vortexuri micro/macroscopice plasmatice generatoare de radiații electromagnetice [29,117]. S-a demonstrat (FORBUSCH) prioritatea radiațiilor corpusculare solare asupra Pământului  în raport cu radiațiile provenite din alte direcții [85]. Având în vedere distanțele mari între Soare și planete, în deducerea ecuației undelor, se poate presupune că sursa de câmp electromagnetic (Soarele) este amplasată la infinit, are dimensiuni infinite (în comparație cu planetele)  și  emite un  un câmp uniform . Se poate considera că la distanța corespunzătoare planetă - Soare, o mică porțiune a frontului de undă poate fi considerată plană. Astfel de unde pot exista numai în medii infinite și omogene fiind create de surse plasate la infinit. Undele plane uniforme sunt un caz particular de unde plane și sunt unde de tip TEM. Prin undă plană se înțelege o undă care depinde de o singură coordonată spațială, măsurată de-a lungul unei drepte, funcție de timp. Suprafata planetară constituie interfața dintre cele patru stări de agregare, solidă, lichidă, gazoasă și starea plasmatică. Toate aceste medii ( pasmatic, gazos, lichid, solid) s-au structurat, au evoluat și interacționează permanent având ca factor determinant  transferul energetic dintre Soare și Pamânt. Suprafața planetară, ca orice interfață, nu este un element de separație absolut, ci numai unul relativ cele patru medii intrepătrunzându-se adânc atât pe verticală cât și pe orizontală. Considerând Pământul un corp multistrat plasat în câmp electric se pot evidenția câmpurile periterestre și terestre [29].
3.3.1.2.1. Câmpul electromagnetic, , generat de vortexul plasmatic periterestru avînd ca nucleu  cu nucleu Pământul

 

Interacțiunea gravito-electrică (electrostatică) a Pământului cu Soarele îl transformă pe acesta într-un corp masiv încărcat electric (pe ansamblu negativ) și care stratifică prin influenta electrostatica învelișul solid și gazos astfel încât  realizează geosfere electrice (centurile de radiație  van Allen, centura de radiație interioară, atmosfera terestră, stratificarea internă a Pământului) ce constituie adevărate cavități rezonante/ecrane  pentru câmpurile electrice din sistemul solar (Anexa nr.3).
Compoziția chimică medie a scoarței  terestre a fost determinată în deceniul al 8-lea al secolului trecut de savantul american Clark. Rezultatele cercetărilor ulterioare au confirmat ponderea cea mai mare a trei elemente: oxigen (49,13%), siliciu (26,0) și aluminiu (7,45%). Un rol important în compoziția chimică a scoarței îl au, de asemenea, fierul (4,20%), calciul (3,25%) , natriul (2,40%), potasiul (2,35%), magneziul (2,35%), hidrogenul (1,0%), ș.a. Elementele chimice care intră în compoziția scoarței terestre formează combinații naturale constituite din unul sau, cel mai adesea, din mai multe elemente cunoscute sub numele de minerale. Din cele câteva mii de minerale ponderea cea mai importantă în constituirea scoarței terestre o au cele câteva zeci de minerale constituente ale rocilor. Cele mai răspândite dintre acestea sunt feldspații (55,0 %) și alți câțiva silicați (15,0 %), cuarțul (12 %), mica (3 %), magnetitul și hematitul (3 %). Majoritatea acestor minerale au o structură cristalină. Din punct de vedere al al comportării electrice Pământul și zona periterestră pot fi considerate ca fiind  dielectrice. Specific dielectricilor este interacțiunea de polarizare, acea interacțiune prin care substanțele se polarizează electric temporar. Dielectricii sunt formați din molecule neutre din punct de vedere electric, dar care pot avea un moment electric dipolar , , fie în mod spontan, adică în absența câmpului electric exterior, fie indus prin aplicarea unui asemenea câmp. Substanțele paraelectrice sunt cele a căror moleculă are cele două centre de sarcină, pozitivă și negativă, distincte posedând un moment electric spontan. Introduse într-un câmp exterior, momentele electrice elementare se orientează după direcția câmpului aplicat, iar polarizația electrică rezultantă, indusă, devine diferită de zero. Întrucât această tendință de aliniere este cu atât mai puternică cu cât câmpul electric este mai intens, polarizația temporară indusă  va fi, în general, direct proporțională cu intensitatea  a câmpului; acest efect este cel al polarizării electrice de orientare. Din categoria substanțelor polare fac parte mai ales lichidele, precum apa, acizii organici, eterii, etc. și un număr foarte mic de gaze (CO2, HH3, H2S); la gaze, ca de altfel și la solide, caracterul polar al substanței este, în general, foarte slab.          La substanțele ale căror molecule sunt nepolare, adică în absența câmpului electric exterior, centrele de sarcină ale moleculei coincid, numite dielectrici, aplicarea câmpului electric exterior duce la deformarea elastică a învelișurilor electronice/plasmatice și/sau la deplasarea elastică a nucleelor ce alcătuiesc molecula.  Centrele de sarcină, inițial coincidente, suferă deplasări și anume, cel de sarcină pozitivă pe direcția și în sensul câmpului aplicat, iar cel de sarcină negativă pe aceeași direcție , dar în sens opus. Molecula capătă astfel un moment dipolar indus, paralel și direct proporțional cu intensitatea câmpului, iar substanța se polarizează temporar. Acest efect, prin care polarizația temporară indusă, este din nou proporțională cu intensitatea câmpului inductor, , se numește polarizație de deformare. Ea este evident comună tuturor dielectricilor, dar singura care apare la substanțe dielectrice. Atât efectului de polarizare electrică de orientare cât și celui de polarizație de deformare le este caracteristică o dependență, în general direct proporțională, a polarizației temporare de intensitatea câmpului electric inductor, dacă acesta din urmă nu variază prea rapid în timp:  în care constanta adimensională , întotdeauna pozitivă, reprezintă o caracteristică a materialului numită susceptibilitate electrică [104].
 

Pământul (mediul material dielectric), considerat neutru pe din punct de vedere electric pe ansamblul,  plasat în câmpul electrostatic, E, și câmpul de radiații electromagnetice solare variabil, t/E č 0, funcție de intensitatea activitații electromagnetice solare (l = 0,001A0-300.000.000 m , chiar cu l >  ) și corpusculare (”vânt solar” – protoni,  H +,  și Heliu cu viteze de 500 km/s, densitatea de  10 protoni / cm2, fluxul de 7 x 108 protoni / cm2 / s și energia de 103 eV.)  este polarizat temporar, pe ansamblu,  pozitiv, (+), în partea de zi și negativ (-) în partea de noapte. 
                                               

                                                                          

                                                            -        +       -          +











 


                                                                       +                    -            
-                                                                                                              
                                                                               +          -






 


                                               

Fig. III. 9.  Interacțiunea electrostatică dintre Pământ și Soare

S- Soare, P- ansamblu Pământ –anvelpă plasmatică

 


crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Electroconvergenta Pamantului

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mar 27 Mar 2018, 10:41

Se pare ca figura nu a putut fi redata correct.
(extras, Electroconvergenta Pamantului, ed. Performantica, 2005, Iasi.)

Anvelopa plasmatică periterestră externă (centura de radiație exterioară Vann Allen) păstrează, pe ansamblu, o poziție fixă în raport cu Soarele; adică, pe ansamblu, nu participă la rotația diurnă a Pământului, dar participă la mișcarea de revoluție a acestuia, fig. III. 5. și fig. III. 9.








                                                         

                                                         

 

Fig. III.10. Vortexul periteretru cu nucleu Pământul

 

1 - Soare;  2 –Vortexul plasmatică/zona dinamică  cu nucleu Pământul;

 3 - Centura de radiație exterioară, A (fixă)

 

        Anvelopa plasmatică, având o structură ondulatorie – corpusculară și o suprafață de recepție mult mai mare decât cea a globului terestru, are un rol determinant în stabilirea/autoreglarea energiei momentane a sistemului Pământ-anvelopă plasmatică. Sub influența câmpului gravito-electric propriu Pământului și cel din mediu (Soare) rezultă un câmp electric local între zonele  terestre polarizate temporar și diferențiat, (-) și (+) și  structurile macroscopice periterestre fixe (Van Allen exterioară) polarizate permanent. Tot odată apare cuplajul dintre undele staționare gravitoelectric locale și fluxul neutrinic emis de Soare, respective, componeneta magnetic al cămpului electromagnetic din Soare/sistemul solar.
 


 

Fig.III.11.  Cuplajul (electro) magnetic al Pământului cu Soarele

 

Astfel,  apare  și se întreține o circulație a câmpului magnetic pulsatoriu din sistemul solar către centrul neutrinic terestru. Parametrii mediului (peri)terestru (permeabilitate, permitivitate) trasează direcția sensul și tăria interacțiunii câmpului magnetic cu sarcinile electrice ce stratifică/structurează spațiul penetrat. Astfel are loc o mișcare roto-vibrațională a micro/macrostructurilor electrice periterestre care se constituie la scară planetară într-un cîmp electromagnetic însoțitor al Pământului pe traiectorie.  Acest câmp (electro)magnetic local  angrenează în mișcare cinetică particulele încărcate electrostatic din cavitatea rezonantă creată între suprafața terestră și anvelopă, fig. III. 10,  [29-36]. Această structură plasmatică  este  o zonă de interfață (transfer energetic) Soare – Pământ, deosebit de dinamică, unde au loc interacțiuni complexe corpuscul – undă la nivel micro și macro care se regăsesc, în final, în multitudinea fenomenelor terestre propriu-zise (Anexa 3). Câmpul (electro)magnetic exterior Pământului, , (evidențiat de modelul Pământul - ecran sferic plasat în câmpul cvasistaționar)  întreține mișcarea plasmatică circulară (m = 2prrdrdz), din mediul periterestru. Măsurătorile efectuate de Van Allen  au evidențiat prezența unei prime centuri  de radiație terestră, fig. III .5. Totodată, interacțiunea complexă dintre Pământ si Soare are ca efect predominant generarea și fixarea corpusculilor plasmatici în jurul Pământului, astfel încât acțiune electrostatică a Soarelui (mediului)  asupra suprafeței terestre nu este directă ci este intermediată de structura plasmatică periterestă (locală). Anizotropia spațiului periterestru conduce  la valori ale gradientului câmpului electric  periterestru care  sunt determinante  pentru fenomenele terestre.
           Acest curent circular de masă plasmatică   (m =2prrdrdz ), având drept nucleu Pământul, P, se mișcă  se mișcă   cu viteza, v = rw, (w - viteza unghiulază, r - densitatea, r- raza toroidului plasmatic) și confinează pulsatoriu materia  periterestră de densitate, rgenerând un câmp (electro)magnetic, fig. III. 11.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Această deplasare nu presupune numai un simplu proces disipativ de energie, ci un transfer efectiv de energie electromagnetică, care se convetește în principal în energie mecanică și tocmai acest transfer pare că reprezintă procesul fundamental care are loc aici. Orice proces pulsatoriu va fi însoțit de oscilații, respectiv, procese de propagare a câmpurilor din plasmă. Propriu acestei mișcări circulare pulsatorii la scară planetară, îi este un câmp electromagnetic a cărui moment magnetic, , este perpendicular pe axa Soare-Pământ (ecliptică) și este plasat în centrul vorteului  plasmatic (având ca nucleu Pământul) generat în cavitatea toroidală constituită de centura de radiație exterioară a Pământului, fig. III.8.. Mișcarea particulelor încărcate electric din toroidul plasmatic interior are particularitățile specifice plasmei cu câmpurile interioare și exterioare ei [22, 27, 57,67, 73-75, 117]. Astfel, parametrii de mișcare ai particulelor sunt funcție de masa, semnul sarcinii, parametrii fizici ai mediului penetrat, etc. Undele electromagnetice solare rezonează  și cedează energie plasmei din centura exterioară Van Allen exterioare funcție de frecvențele ciclotronice (ionice și electronice) proprii stratului penetrat, modificând parametrii plasmei funcție de variațiile parametrilor proprii. Interacțiunile și mișcările particulelor încărcate determină în primul rând dinamica plasmei circumplanetare. Orice abatere de la starea staționară a particulelor încărcate este însoțită de apariția unor câmpuri electrice și magnetice,  descrise de ecuațiile lui Maxwell. Ansamblu toroidal plasmatic  înconjoară Pământul  rezultând o cavitate (coajă) inelară plasmatică pe axa Soare—Pământ, cavitate plasmatică rezonantă pentru cîmpurile din sistemul solar.  În această cavitate are loc un continuu transfer energetic între undele electromagnetice și radiația corpusculară. Rezultă, astfel, o structurare diferențiată a materiei din interiorul cavități  (plasmosfera, plasmopauza, ionosfera, atmosfea terestră, Pământul) și un vortex, (generator de câmp electromagnetic) având ca nucleu Pământul,  urmare a interacțiunilor corpuscul- undă din  cavitatea  rezonantă. Câmpul electromagnetic de moment magnetic, , este vortexului ce are ca nucleu Pământul.
                                                                                               z
 





                             Spițe electronice                                                            









Mediul

 





                                                                               

                                                                                              y
 

Fig. III.12.  Cavitatea rezonantă generatoare a câmpului (electro) magnetic de moment magnetic,

S – Soare (mediul), P- Pământ, A- Centura de radiație exterioară (fixă),                                         P- vortexul plasmatic cu nucleu Pământiul (centura de radiație interioară)

 

Se impune concluzia: Orice corp masiv din cosmos își creează în jurul său, urmare a interacțiunii formei sale (sferice) cu câmpurile cosmice (electrice) din mediu, un vortex plasmatic inelar pulsatoriu ( zonă de transfer energetic mediu-corp) căruia îi este propriu un câmp electromagnetic de moment magnetic, , plasat în centrul cavitații rezonante plasmatice respective, perpendicular pe axa corp – sursa de câmp de influență [29]. Această concluzie contrazice actualele teorii conform cărora magnetismul unui corp din spațiu este dat de mișcarea de rotație a corpului respectiv (teoria giromagnetică, P. M. Blackett, 1947-1950).  Teoria giromagnetică nu poate explica inversarea periodică a polarității câmpului magnetic. Conform teoriei giromagnetice câmpul magnetic echivalează cu o variație corespunzătoare a momentului cantității de mișcare. O schimbarea bruscă a sensului de rotație a corpului ceresc cu dimensiuni enorme (de exemplu, steaua BD 180 3 789-HD 125 248 care își inversează la aprox. 9 zile câmpul are dimensiune de  câteva ori mai mare decât Soarele ) și care se rotește cu viteze periferice enorme (pentru exemplu dat aceasta este de circa 250 km/s)  ar conduce la pulverizarea întregului astru [97]. Datele de observație atestă indubitabil faptul că Soarele este efectiv o stea variabilă și că câmpul magnetic se inversează periodic [117]. Potrivit teoriei giromagnetice al lui Blackett câmpul magnetic terestru ar fi un câmp constant, ori măsurătorile arată că acest câmp magnetic este prin excelență variabil (funcție de activitatea Solară, etc.), ordinul de mărime al variației fiind egal cu valoarea intensității câmpului. Variațiile observate în viteza de rotație a Pământului nu pot explica variația observată a câmpului terestru. La aceste se mai adaugă multe alte inadvertențe (vezi pct. 3.3.1.2.3). Toate aceste fapte de observație au constituit obstacole majore în calea teoriei giromagnetice a lui Blackett, laureat al premiului Nobel. Totodată, fundamentarea procesuală a generării acestui câmp infirmă ipoteza lansată de teoria gravitovortexului (Gravitația, I.N. Popescu, 1982) potrivit căruia  câmpul (electro)magnetic, , este câmpul rezultat în urma mișcării de revoluție a Pământului în jurul Soarelui. Conform fenomenului de electroconvergență planetară, câmpul, , este un “câmp local” periterestru și este consecința capacității corpurilor masive din cosmos (inclusiv Pământul) de a genera vârtejuri plasmatice pulsatorii (urmare a interacțiunii corpuscul-undă cu mediul) în cavitatea entropică rezonantă fixată și structurată gravito-electrostatic jurul corpurilor masive. Câmpul este un câmp variabil funcție de fluxurile de interacțiune din mediu. Câmpul magnetic înregistrat în rețeaua terestră de obsevatoare, cel care orientează în orice moment busola este componenta magnetică a câmpului (electro)magnetic, . Un rol principal în apariția și menținerea mișcării de rotație a Pământului îl are și componenta electrostatică de interacțiune electrică dintre suprafața terestră (zonele polarizate temporar de Soare) și învelișurile macroscopice periterestre (polarizate permanent).

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Electroconvergenta Pamantului

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mar 27 Mar 2018, 11:18


(extras, Electroconvergenta Pamantului, ed. Performantica, 2005, Iasi.)

3.3.1.2.2. Câmpul electromagnetic
 – rezultat al interactiunii plasmei interne a Pământului cu câmpul periterestru, .







e--

 

Câmpului electromagnetic, generat în cavitatea plasmatică inelară periterestră (centura de radiație interioară), penetrează  atmosferă Pământului  și scoarța terestră polarizând și/sau angrenând în mișcare cinetică, de-a lungul liniilor sale (din ce în ce mai dese funcție de densitatea crescătoare  catre scoarta terestra, a mediului penetrat), particulele încărcate electrostatic din mediu, fig. III.13-III.15. Procesul se caracterizează printr-un un continuu transfer energetic pulsatoriu undă -corpuscul/corp natural emergent masic. Penetrarea ecranelor (scoarța terestră, atmosfera terestră, centura interioară Van Allen) se face diferențiat funcție de parametrii  undei electromagnetice (frecvența, etc.) și  a mediului  (ecranului) penetrat (permiabilitate magnetică, permitivitate electrică, rezistivitate, "frecventa proprie" a mediului etc.).
 

                                                             







e--

 










e--

 










e--

 












 










Hpv + Hpo

 



                                     

 

Fig. III. 13.  Schema curenților electrici electronici (e-) și ionici (e+)   asociați momentului magnetic al câmpului electromagnetic , ,  și interferența acestora cu curentul electronic( ev-)  asociat momentului magnetic al câmpul electromagnetic,

 

Liniile de câmp (electro)magnetic, , penetrează si scoarța terestră la Polul Sud, prin zona cu permeabilitate magnetică cea mai ridicată, angrenând (grupând) în mișcare, pe ansamblu toroidală, particulele de masa mai mică/electronii liberi din plasma interioară Pământului. Mișcarea pe ansamblu torodoidală a sarcinilor negative, e-, (în zona rece, periferică a plasmei interioare Pământului cu temperatura mai mică decât temperatura Curie) induce în plasma interioară Pământului un câmp electric coaxial care generează un curent circular ionic, e+, fig. III. 13. Parametrii electrici și cinetici ai curentului circular  ionic, e+, sunt  variabili în timp funcție de transferul energetic de la Soare la anvelopa corpusculară a Pământului; apare astfel o mișcare pulsatorie în  masa curentului ionic care generează câmp electromagnetic. Mișcării pulsatorii circulare a curentului ionic inelar, e+, din interiorul Pământului îi este propriu un câmp electromagnetic al cărui moment  magnetic este notat,  Momentul magnetic, este înclinat făță de axa de rotație a Pământului cu valori de până  la 23040ll,  fig. III. 14 și fig. III.14.         

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Paradigma electroconvergentei

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mar 27 Mar 2018, 11:28






In ultimă instanță, prin inducție, acest câmp electromagnetic determină apariția curenților telurici care angrenează crusta dură  și întregul  Pământ  în mișcarea de rotație. Revenind la teoria giromagnetică, se menționează „…câmpul giromagnetic rezultat din rotația diurnă a Pământului și reprezentat de momentul magnetic    = 7,9 . 10 25 gauss cm3 al lui Blackett nu poate fi detectat pe Pământ, adică într-un referențial care se rotește odată cu Pământul în jurul axei sale.” [102]. Acest lucru se datorează faptului că magnetismul este un efect relativist al mișcării sarcinilor electrice. Pentru o sarcină în rotație câmpul magnetic corespunzător rotației nu poate apărea decât în referențiale care nu participă la această rotație și în nici un caz în referențialul de repaus al sarcinii ( în cazul analizat, la suprafața Pământului).



Prin urmare, câmpul magnetic înregistrat în rețeaua terestră de observatoare, care orientează busola, nu poate fi cel dat de mișcarea de rotație a Pământului, teoria giromagnetică neputând justifica prezența acestui câmp. Componenta magnetică a câmpului electromagnetic, , este  cea detectată pe Pământ, în timp ce componenta magnetică a câmpului electromagnetic, , este detectabilă în referențiale care nu participă la mișcarea de rotație a planetei noastre.







 

 



 3.3.1.2.3. Câmpul electromagnetic, , generat de interacțiunea radiației corpusculare (vântului solar) și electromagnetice  cu Pământul

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Re: Legi de conservare

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 26 din 31 Înapoi  1 ... 14 ... 25, 26, 27 ... 31  Urmatorul

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum