Ultimele subiecte
» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secțiunea 2)
Scris de Abel Cavași Astazi la 19:52

» Sandokan
Scris de gafiteanu Astazi la 17:46

» 50 de ani de cand pamantenii au pus piciorul pe Luna ?
Scris de eugen Astazi la 13:39

» Aether Pressure (II) - Inexistenta atractiei gravitationale
Scris de eugen Astazi la 13:38

» Despre ecuațiile lui Maxwell
Scris de eugen Ieri la 13:44

» Entitatea excentricitatii permanente *CAPTIVA* intr-un cerc
Scris de isabau Ieri la 01:15

» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de virgil_48 Vin 19 Iul 2019, 08:02

» Am fost ori ba pe Luna ?
Scris de gafiteanu Vin 19 Iul 2019, 05:34

» Bancuri......
Scris de virgil_48 Mier 17 Iul 2019, 23:29

» Perpetuum Mobile in magnetism
Scris de scanteitudorel Dum 14 Iul 2019, 14:50

» Cartea mea despre constiinta "I Am" publicata pe amazon
Scris de gafiteanu Vin 12 Iul 2019, 07:39

» Frustrați intelectuali
Scris de virgil_48 Mier 10 Iul 2019, 19:34

» Despre viitor...
Scris de Abel Cavași Mier 10 Iul 2019, 18:13

» Sabloanele mele LaTex
Scris de virgil_48 Mier 10 Iul 2019, 09:11

» Aritmetica simpla
Scris de mm Mier 10 Iul 2019, 05:59

» Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secțiunea 4)
Scris de virgil_48 Mar 09 Iul 2019, 07:31

» Legi de conservare (2)
Scris de virgil Lun 08 Iul 2019, 18:42

» La frontierele cunoașterii
Scris de virgil Sam 06 Iul 2019, 07:31

» Grupuri cu forte neconservative
Scris de isabau Mier 03 Iul 2019, 00:32

» Alcoolul și efectele sale
Scris de curiosul Dum 30 Iun 2019, 22:13

» Cum explicăm atracția magnetică?
Scris de curiosul Dum 30 Iun 2019, 14:57

» Fenomene asimetrice
Scris de eugen Sam 29 Iun 2019, 22:56

» Femei. În funcțiile de conducere?
Scris de virgil_48 Sam 29 Iun 2019, 07:51

» Perpetuum mobile de speta intai N + 1’
Scris de isabau Vin 28 Iun 2019, 23:59

» De ce se aude tare?
Scris de scanteitudorel Lun 24 Iun 2019, 19:26

» Conferinte despre constiinta
Scris de curiosul Lun 24 Iun 2019, 19:15

» Articolul meu "The Quale of Time" publicat in MDPI Philosophies
Scris de curiosul Lun 24 Iun 2019, 19:09

» Magnetonul Bohr-Procopiu, si campul magnetic.
Scris de virgil Vin 21 Iun 2019, 07:35

» Critica atractiei gravitationale
Scris de virgil_48 Mier 19 Iun 2019, 19:44

» Stiinta deturnarii banului public
Scris de virgil_48 Mier 19 Iun 2019, 13:26

Top postatori
virgil (9385)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
CAdi (7935)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
Abel Cavași (6897)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
virgil_48 (6706)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
gafiteanu (6563)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
Razvan (5717)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
Pacalici (5571)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
curiosul (5405)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
scanteitudorel (4684)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
negativ (2970)
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 

Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Pacalici
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
Abel Cavași
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
curiosul
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
CAdi
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
Razvan
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
Dacu
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
meteor
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
scanteitudorel
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
gafiteanu
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 

Cei mai activi postatori ai lunii
virgil_48
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
Abel Cavași
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
scanteitudorel
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
gafiteanu
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
curiosul
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
negativ
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
isabau
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
mm
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
eugen
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 

Cei mai activi postatori ai saptamanii
virgil_48
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
Abel Cavași
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
scanteitudorel
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
negativ
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
gafiteanu
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
isabau
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
eugen
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 
curiosul
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_lcapLegi de conservare (1) - Pagina 27 Voting_barLegi de conservare (1) - Pagina 27 Vote_rcap 

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 


Spune și altora
Cine este conectat?
In total sunt 8 utilizatori conectati: 0 Inregistrati, 0 Invizibil si 8 Vizitatori :: 1 Motor de cautare

Nici unul

Recordul de utilizatori conectati a fost de 49, Dum 20 Mar 2011, 14:29

Legi de conservare (1)

Posteaza un subiect nou   Acest subiect este blocat, nu se pot edita mesaje sau crea raspunsuri

Pagina 27 din 34 Înapoi  1 ... 15 ... 26, 27, 28 ... 30 ... 34  Urmatorul

In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de Vizitator 1 la data de Vin 11 Noi 2016, 10:38

Rezumarea primului mesaj :

Am radiat primul mesaj care constituia o eroare.   virgil_48

Vizitator 1
Vizitator


Sus In jos


Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mar 27 Mar 2018, 17:29

D-l Virgil 48:Dar daca anul pe Pamant ar fi fost de cca. 4 ori mai lung, precum
reiese, de la departarea de Soare la care ar fi fost orbita lui, nu
mai aparea celula vie, din cauza gerului. De fapt atunci zilele
erau mai scurte decat acum ! Primesti actualizarea ?

Precizari:

Modelarea corectă a interacțiunii  corpurilor masive trebuie facută astfel încât să se poată stăpâni și folosi de către  omenire a produsele,  P, interacțiunii. Produsele interacțiunii corpului, P, sunt obiectele/ fenomenele/procesele specifice evolutiei/involutiei in timp a corpului masiv analizat (inclusive, cinematica sa la un moment dat). Modelul de interacțiune trebuie să evidențieze  funcția, F, structura, S, organizarea, O, și efectele sistemului, E, în  conformitate cu  formula ( specifică unui sistem tehnic) și anume:

                  Funcția   + Structura  + Organizarea  = Efectele sistemului

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Png;base64,R0lGODlhAgACAHcAMSH+GlNvZnR3YXJlOiBNaWNyb3NvZnQgT2ZmaWNlACH5BAEAAAAALAAAAAABAAEAgAAAAAECAwICRAEAOw==Pentru sinteza modelului de interacțiune a corpului masiv  este necesară identifcarea a celor patru părți care să îndeplinească funcțiile sistemului natural corp masiv:  motor -M, transmisia -Tr, organul de lucru -OL și organul de conducere -OC.
 





Legi de conservare (1) - Pagina 27 EhIT7pEAgEAOw==



 


         

                                  



 

 

Fig. III.1Elementele unui sistem tehnic/natural

 
Forța motrice (M)  nu trebuie confundată cu sursa de energie - SE (se suprapun, dar nu întotdeauna), energia putând fi un rezultat al interacțiunii cu exteriorul sistemului ( transmisă și din afară) și să se transforme în forță motrice ca o necesitate pentru sistemul modelat. Rezultatele interacțiunii se regăsec în produsele/transformarea materiei corpului entropic, P.

Am reluat extrasul pentru a face inteles idea ca  numai o analiza ("privire" pentru unii) sistemica a interactiunilor corpului permite intelegerea corecta, pe baza unui model fizic cat mai apropiat de realitate. Persista inca in gandirea fizica ca lumina ne "vine" de la Soare. Daca analizam sistemic modul de generare a luminii (dupa, schema de mai sus) o sa concluzionam ca nu este chiar asa. Produsul "Plumina" este rezultatul unor interactiuni ale produselor Soarelui, "Psoare" atat pe traiectul Soare -Pamant cat si (mai ales ) a interactiunilor la nivelul sistemului reactant (matricea entropica) a Pamantului. Daca comparam intensitatea luminoasa din zona  opusa Soarelui, pentru zona de noapte a Pamantului cu cea a zonei de noapte a Lunii vom vedea ce rol essential il are in "generarea" luminii matricea entropica a corpului natural de receptive/impact.
Viteza de rotatie a corpurilor ceresti este tot un "produs", Protatie, al interactiunii cu "mediul". Spun mediul ca acolo sunt parametrii finali ai produselor emise de corpurile massive de influenta.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 28 Mar 2018, 09:14

Dupa cum spunea  Lavoisier "nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma".
Atunci sa tinem cont daca sistemul este deschis, daca particula/corpul natural este "excitat(a)" sau nu (saturat/relaxat?,...), sa cunoastem/imaginam mecanismul de absortie/emisie,..., cu alte cuvinte sa cunoastem electroconvergenta corpului natural coreland noile concept specific teoriei. Altfel, nu cred ca este posibil, deocamdata.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 28 Mar 2018, 10:19

1.Despre asta ai ocazia sa mai reflectezi. Mareele produc
reducerea acelui moment cinetic al Pamnatului, chiar daca
el(m.c.) ar fi conservativ.
Trebuie sa existe o tendinta, chiar daca foarte slaba, intre
rotatia Pamantului si orbitarea Lunii, de a se sincroniza.
Pamantul accelereaza orbitarea Lunii iar Luna franeaza
rotatia Pamantului in jurul axei sale.
Si fara materie suplimentara.
Presupun fara sa stiu asta, ca rotatia Pamntului in jurul
axei sale si orbitarea Lunii sunt in acelasi sens, chiar daca
in plane diferite. Sunt numai presupuneri.

1. Fenomenul de mareea a fost modelat /interpretat inca din antichitate, apoi de Galilei, Newton,..., in concordanta cu nivelul de cunoastere al momentului. A fost foarte dificil de explicat "umflatura" mareeca ce apare simultan pe meridianul opus  celui aflat pe axa Soare-Pamant, Luna -Pamant. Astfel, la un moment dat sunt simultan patru umflaturi mareece in zona apropiata globului terestru (atmosfera, ionosfera), ale scoartei terestre /marilor /oceanelor/estuarilor/... De asemenea, se observa o intarziere a aparitiei umflaturilor mareece de aproximativ,..., fata de trecerea Lunii/Soarelui la meridiaul locului  prin care trece axa Luna/Soare-Pamant. Fara raspuns coherent a ramas si raspunsul la intrebarea de ce variaza intensitatea fenomenului in diferite zone (estuare, zona de trecere apa-uscat). Luarea in calcul a structurii reale a zonei periterestre (centura de radiatie externa "legata" A, a centurii de radiatie "dinamica'/vortex, a,) ca parti a unui condesator natural 'alimentat ' de fluxurile emise de Luna/ Soare (corpuri de influenta preponderenta) permite modelarea aparitiei umflaturilor mareece in accord cu datele de observatie. Se evidentiaza descarcare in gaze/plasma autonoma specifica ce are loc intre globul terestru/mediul dielectric si structurile periterestre, iar pe fondul acestei descarcari autonome se evidentiaza "descarcarea cu deplasare cu  masa" ce are loc in scoarta terestra, atmosfera si ionosfera. Procesul este vazut integrat in mecanismul electroconvergentei Pamantului si corelat cu mecanismul generarii si variatiei circuitelor electrice/EM, ionice/PV, e plus, respective, electronice/Po, functie de pozitia relative Pamant-Luna/Soare si pozitia pe traiectorie a acestuia. (vezi, mai sus modelarea fen . de descarcare in gaze dintre globul terestru si cea periterestra)

D. Crivoi., Convergenta si divergenta materiei (Partea I-Electroconvergenta corpurilor natural din Univers)- ed. Performantica, Iasi, 2007)


La scară macroscopică planetară, rezultatul interacțiunii se concretizează în creșterea locală a potențialelor electrice dintre învelișurile Pâmântului pe axa Lună - Pământ, respectiv, Soare –Pământ. Acest proces conduce la  efectuarea unei deformări locale, corespunzător relației corespunzătoare diferenței de potențial dintre acestea , urmată de revenirea la poziția inițială a acestora la ieșire din zona de influență preponderentă a Lunii. În zona terestră de influență electrostatică a Lunii, la scară micro, fenomenul complex s-ar putea rezuma la absorbția undelor electrostatice de microsistemele substanțial ondulatorii din zona de influență urmată de ,,deformarea” suprafeței de control a acestoră care se regăsește la scară macroscopică într-o variație locală a volumului dată de relația cunoscută,                    dLdef   =P. dLegi de conservare (1) - Pagina 27 XWpqamaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUYIAAEZDCIBaCIrEi0bAIDxzzNLdI6gdCGADs=, unde, dLdef. –variația lucrului elementar de deformare , P-puterea de interacțiune locală raportată la durata dLegi de conservare (1) - Pagina 27 XWpqamaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUYIAAEZDCIBaCIrEi0bAIDxzzNLdI6gdCGADs=.
Se explică astfel coerent cele două maree (diurnă și semidiurnă) care se produc la scară planetară sub influența electrostatică simultană a Lunii și a Soarelui. Local fenomenul/amplitudinea de maree este funcție natura zonei/substanței  (apă, pământ, dielectric, conductor, etc.), de forma acesteia (estuar, râu, munte/vulcan tronconic, etc,) și parametrii electrici locali (permitivitate, pemiabilitate, rezistivitate, etc.) și ai mediului prin care se face transferul energetic (atmosferă, ionosferă). Energia dipolului Pământ –Lună/Soare fiind funcție de poziția   și de distanța  față de Soare/poziția față de fluxul de interacțiune al centrului galaxiei și mareele vor avea   intensități diferite corespunzător acestor variabile, fig. IV.21.
 

 

 

Legi de conservare (1) - Pagina 27 A40u2q4e23YzmXPFogt9cXt3rbUPkKKqBNq3yZuzJTk4HHm4lbumESiwV7u5wZT1Ybu6cZi6rZuCwoIADs=               A                                      A -     centurile de radiație(anod)
 

Legi de conservare (1) - Pagina 27 2Q== Ep Luna
                                
 

Fig. IV.21. Fluxurile electrostatice de impact (ELuna  , respectiv, Soare)  și câmpul electric dintre Pământ  și zona periterestră (centura de radiații, A) care prin interacțiune determină  fenomenul de mare (descarcare in gaze cu deplasare de masa)

 

          De remarcat, faptul că influența electrostatică diurnă a Lunii/Soarelui determină o  deformarea locală  circuitelor  electronice și ionice specifice  electroconvergenței Pământului, cap.3. Asemănător algoritmului de mai sus, se poate modela influența interacțiunii cu planetele din sistemul solar la nivel global și local.


De remarcat faptul ca fluxul electric,... al Soarelui/Lunii impacteaza centura de radiatie A la meridianul locului de impact terestru si, respective,  la meridianul locului +180 grade. Acest fapt influenteaza  procesul de descarcare in gaze din zonele respective (umflaturile mareece periterestre si terestre).
 Procesul descarcare zonala in gaze/plasma este mai complex (saturare, relaxare) si modelarea poate predictiona fenomenul de mare in accord cu datele de observare.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Clarificare/ precizari

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 28 Mar 2018, 10:43

Fie K- catodul (suprafața / scoarța Pământului)  și A -anodul (zona din centura de radiație externă), presupuși plani,  de pe axa Pământ – Lună ( respectiv Soare), iar d intervalul de descărcare cea mai apropiată de K, respectiv atmosfera terestră/ionosfera) , fig. IV.22, fig. IV.23.
 

Notăm:
- Legi de conservare (1) - Pagina 27 XWaIiIBbMwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUoICACQnCISjIW4wIg4zCKrMjM5KzM0Tkao0rANRKIKgQHLhII1EqqEAA7 - numărul de ioni (și numărul egal de electroni liberi), creați de un singur electron pe un centimetru de drum, în direcția  catod anod, în urma ciocnirilor neelastice dintre electroni și particulele neutre de gaz;
- Legi de conservare (1) - Pagina 27 XX9uSG5uRGaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwU4ICCOQBOcJJkgo5CWB1m8SbqklVEG7guwo4EjpUjVSJCUREhiAEcxEmE20iF1hNOTtPUNfE3wKAQAOw== - numărul electronilor liberi formați în același mod de un ion pozitiv pe un centimetru  de drum pe direcția catod anod;
- Legi de conservare (1) - Pagina 27 XW5uRGaIiIiIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUeIEAFA2AeZmoqKjABUpsSsiObyA0893LHN4GucAsBADs= - numărul electronilor emiși de catod, consecință a bombardării acestuia cu ioni pozitivi (efectului fotoelectric și emisiei secundare în sensul larg al acestui cuvânt).
În cazul când nu ar exista sarcini spațiale, câmpul dintre cei doi electrozi ar fi  uniform iar distribuția potențialului în intervalul de descărcare ar putea fi reprezentată prin dreapta OA, fig. V.24.  Ordonata, UA , corespunde diferenței de potențial dintre anod (centura de radiație)  și catod (scoarța Pământului). Să presupunem că, în urma acțiunii fluctuației cămpurilor electrice din mediu / (Lună, Soare), iese din catod (Pământ) un grup de neutroni care prin fenomenul de electroconvergență a materiei devin, n1. electroni (particule încărcate electric). Atât timp cât densitatea de curent este atât de mică încât sarcinile spațiale (din atmosferă/ionosferă) pot fi neglijate, putem considera câmpul dintre anod și catod ca uniform. În aceste condiții se poate aplica legea creșterii avalanșei electronice. Să considerăm ionizarea produsă de electroni într-un strat de gaz de grosime infinit mică, dx. Să presupunem că într-o unitate de suprafață a catodului, K,  ies în unitatea de timp no neutroni/ electroni, astfel încât densitatea curentului pe catod va fi io =noe.
 Să presupunem că prin unitatea de suprafață a stratului studiat intră dinspre catod n electroni. Deoarece numărul de ionizări produse de un singur electron de-a lungul unui drum de 1 cm este egal cu Legi de conservare (1) - Pagina 27 XWaIiIBbMwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUoICACQnCISjIW4wIg4zCKrMjM5KzM0Tkao0rANRKIKgQHLhII1EqqEAA7, de-a lungul drumului elementar dx fiecare electron va produce în medie Legi de conservare (1) - Pagina 27 QKECAFDoaRYi0MJQAFsMAAAQ4DsJEQpELcICnRPBbeCkKhnPLUCTAEh1EH0kAbEsUSgZDR151QnxeQiFfdkImAxpDDEIHD1IfAQFsVApUVkliQhQBfkEAOw== ionizări, iar toți ce n electroni intrați în strat vor produce Legi de conservare (1) - Pagina 27 QKIAkZQqUwoejOHFeLQBMYEs0DMGMYQBwAiQHamIEADkSimbAIw0QENN8Qi0AHUNUQhtFfkKBGkQCZEMbBUMKRA9EJksAeYxEGEaYQiZFB0NJYIlCKQJgQigAgUZ1j64DH0IZDUIIEqdClkSRi0MmAQF5VwtXWUtrQmJkQQA7 ionizări. În felul acesta, de-a lungul drumului dx, numărul n al electronilor din avalanșe va crește cu
 

Dn = nLegi de conservare (1) - Pagina 27 XWaIiIBbMwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUoICACQnCISjIW4wIg4zCKrMjM5KzM0Tkao0rANRKIKgQHLhII1EqqEAA7dx                                    (4.27)

Legi de conservare (1) - Pagina 27 NiWdLkOcjmRdZmXZnmXetmXAXGXc+mXghkNgDmYhhkPhXmYigkOibkxmI7ZDY35mJKZDJE5mZZpDJV5mZrZU3y5mZ7ZD535maJZC6E5mqY5lVWZmm8JEwAQCAA7Legi de conservare (1) - Pagina 27 9k=
                      Fig.I V.22.                                                    Fig. IV.23.
 

          Separând variabilele, integrând (4.27) și ținând seama de faptul că pentru,
 x = 0, rezultă  n = n0, se află legea de creștere a avalanșei de neutroni/electroni între catodul plan K și anodul plan A, într-un câmp considerat uniform (adică pentru Legi de conservare (1) - Pagina 27 IpHLJbDqf0Kh0Sq1aoZ6M0iMAJD6gguRKLnkGnaSGECo5Ng4FVbQAADZCun3MvevHYXtudndHZ2lmEWxFDoSOckRcYxR8AnxoJSAMHAYdlCUUchp4bmNIcUOSU2GmeQumYXgaChMhIg9pHgdtQiCdSLFDFF9Ta7xCxkKHbgh4Hg0fyMSg00a6vBqFRo2OdpBCoUXD0W5frOBjFtEOY3St1gKyARWTpE8Ui+PJDgG50JkGLmBYgAeVrhEQjomzw6bPOyd6ALTiNu2TGQEJSBRg2CZbvxJ0qpUZSbKkyZMoU6psEgQAOw==) sub forma,  Legi de conservare (1) - Pagina 27 HKJ2AVM2rcyLFjxSAAOw== și legea de creștere a densității curentului electronic sub forma, i = i0eLegi de conservare (1) - Pagina 27 8BAgMBAgMBAgMFXyAnjmRpnmiqruIlAAiWGRBLERrXVE0BBBYOBYYhXQZBzsWB40QSz1MjMXLVlIJraVYZRWKijaJruhxyQgCZM1lQy4IuJSCpRR6QCwMzSXoBADgugFRiAFosiYqLjIohADs= unde x este distanța între punctul dat și catod. Se obține pentru numărul n2  al electronilor emiși de catod în urma bombardamentului ionilor formați în gaz de grupul de n1 electroni ce a părăsit anterior catodul, următoarea expresie,  n2 = n1Legi de conservare (1) - Pagina 27 IpHLJbDqf0Kh0So2eGIqqlur5bL9NVCEhSYGnqIbZeAVMDCC1iSK9JlRqLmFtvJROECUdJSwaXlBiAAkrJgOEUWl8RSgVhQ4kCCkeAY9RGossJgeSRCYCeyxiFiwPq0htFhoEGAALWFOfK0IaWWwZKyEpV14oBp1CbQCuZ4WgoaNJwRquHqhDqs26zLlCYodHGyIO2rJ8V72tTw8A7O0AvUPcqQXLRSccEXzlQ5slYvDbnGE7UuxYNX3srDHbJbDAtyImRkwyxg9Vo2NgHjgTRQpZPiPpkDFg5+xMIgCcCgEkMo0gxYVh8hi5iIQmTCXekPDCKfOmkQxIPoMKHUq0qFGYQQAAOw== unde, Legi de conservare (1) - Pagina 27 IpHLJbDqf0Kh0Sq1ar9isNkkZbb9KkgRMPnI65fSwqy6KBCHhBVEaigKAjkkBmCDFRHd5e31bc3V7fkQkCyAGIReKRmdFjI6QkkcOAJydAAlHiUJvcUQcCV0mD6VGbKaoI6qsV6RydEUOB2giDHVGgLi6KLy+WIcooosFipF7BF52H5XLchMkBYVGm56coEXJtYG9KCQGGBomENBCHuuj4+UYDSOM7lF3fhwACCdjQ5GjAtBJt86EhWLVAt5CUWFWlA0Dul0A8IwJwSoZEEIhEUGjk4tTKFG54E0KyCinquxBM2XTwicTObFsQ7OmzZs4nwQBADs= este creșterea de ionizare. Atât timp cât sarcinile spațiale macroscopice (din atmosferă și centura de radiație internă) pot fi neglijate, rezultă Legi de conservare (1) - Pagina 27 GP8GAQA7.  Când însă, pe măsura  creșterii lui U (apropierea fluxului electric al Lunii/Soarelui de meridianul locului de amplasare a pendulului), creșterea ionizării (dielectricului care este atmosfera/ionosfera) începe să crească /se apropie de unitate, densitatea de curent, conform relației Legi de conservare (1) - Pagina 27 7FxxnU33TdEf2sg6NKCDDbo4IOcBAEAOw==, sporește simțitor. Deoarece neutronii/electronii se mișcă în câmpul electric dintre Pământ ( K ) și centura de radiație ( A ) mult mai repede decât ionii pozitivi, ei părăsesc rapid intervalul de descărcare. Ionii pozitivi, care se mișcă lent spre catod, formează în spațiul de descărcare, o sarcină spațială pozitivă care deformează câmpul electrostatic dintre cei doi electrozi. În cazul existenței acestei sarcini spațiale, distribuirea potențialului dintre catod și anod nu se va mai reprezenta prin dreapta OA, ci prin curba OB1A, aproximată prin linia frântă OA1A, fig. V.25. Cu o astfel de aproximație, foarte apropiată de realitate, anodul se comportă în așa fel, ca și când s-ar fi deplasat din A în A1. Cu notația, L,  pentru distanța dintre catod și acest nou anod convențional, rezultă relația creșterii ionizării: Legi de conservare (1) - Pagina 27 0IrGJ7O4NBsSDUYO18MBFmvgyeIDpCTmurvemPIjrYjD2jnA1C5INGaGAmSh0AYDnhkWMpD4N4LYm2dBDCiqVWjEhAL8BhZ8sUFdiW3Ypje0QaZjDaZ30Pota8DyhrASFOec8GLCU458JYDqXDag2SsERm3K9FdnKAeeTqNKnUq1qtWrVkMAADs= aici Legi de conservare (1) - Pagina 27 8BAgMEPNDJSau9ONcVQGGNgFiK0DiGYhjWMizScpjWOnFjFSoT8rWEk0MB4LUCPEUgMUIYewCAiQPIaa7YrNYRAQA7 are o valoare întrucâtva modificată, corespunzătoare noii intensități a câmpului lângă catod (interfața atmosferă/ionosferă-scoarța terestră). Pe măsura apropierii Lunei Soarelui de meridianul locului/sub acțiunea câmpului electric perturbator din mediu, treptat, în timp, diferența de potențial U dintre catod (Pământ)  și anod (centura de radiație exterioară) se mărește și  se atinge un regim pentru care Legi de conservare (1) - Pagina 27 8g1xBEE4aOAJTnebDZMizSa4a2lo9Hm2M8iYxGKQCOSECh8rsMazBc1LIj9HxTSvDxrBiTxyWlWVkEeooVA9EqZCeJQfgAEDhQKkCASHEYbi0fB2KBHiMKhYmKi4yNjokRADs=, descărcarea (dintre invelișurile Pământului  devine autonomă și staționară. Rămâne întrebarea în ce situații situație se termină străpungerea intervalului de descărcare și dacă regimul rezultat este stabil sau nu. Emiterea unui mare număr de neutroni/electroni din scoarța terestră (catod) în urma proceselor Legi de conservare (1) - Pagina 27 GMCYEADs= și în urma procesului de bombardare cu ioni  reprezintă un fenomen supus legilor statisticii. Astfel, numărul n1 de electroni, care părăsesc un element de suprafață Legi de conservare (1) - Pagina 27 8BAgMBAgMBAgMBAgMBAgMBAgMBAgMBAgMBAgMBAgMBAgMFYSAljmRpnmiqriwrNa2ZEFM8TgTg2KLzEAXe5CBJBCAjiQAASJwgCorSKUoEHTvTQiIqCLgUyABsgo4ggSzFQTshkCIcjVErUEmSRckRiBB2BUElCUyFhQZLAF88jI2OjSEAOw== al catodului într-un interval mic de timp ∆t  este afectat de fluctuațiile locale și globale ondulatorii și substanțiale (neutronice/masice). Creșterile accidentale în timp ale lui n1 se vor putea produce chiar sub acțiunea factorilor ionizanți externi accidentali (apariția bruscă de sarcini electrice locale în urma contactului, frecării sau rupturii dintre corpuri/zone, apariția de sarcini prin influență, etc.) sau a factorilor ionizanți sistemațici ( impactul local cu circuitele ionice și electronice interne și externe ale Pământului, poziția/câmpul Lunii, a  soarelui, a planetelor, etc.). Pe seama acestei creșteri accidentale a lui n1 va avea loc o fluctuație a densității curentului de descărcare și o scădere a rigidității electrice a mediului/ dielectricului atmosferă. Când densitatea  curentului va crește, va crește simultan și densitatea sarcinii spațiale, prin urmare și deformarea câmpului. Anodul convențional va fi deplasat în punctul A; mărimea L  (dintre catod și poziția nouă a anodului care este mobil) va deveni mai mică, iar intensitatea câmpului de lângă catod (Pământ) va deveni mai mare. De la observări efectuate în cazul descărcărilor electrice  în aer, la presiunea atmosferică, s- a constatat că pe măsură ce presiunea p din mediu se micșorează, intensitatea curentului actino-electric crește treptat la început, iar după aceea începe să scadă. Stoletov a stabilit că, atunci când se variază diferența de potențial dintre anod și catod, maximul curentului corespunde întotdeauna uneia și aceleeași valori bine determinate a raportului dintre intensitatea E a câmpului și presiunea p, fig. V.24. (urmarea o gasiti cu cateva pagini mai JOS)

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 28 Mar 2018, 12:46

D-l Virgil:
Mareele nu produc scaderea momentului cinetic. 1.Cresterea razei Pamantului datorita mareelor este nesemnificativa, dar chiar daca ar fi importanta, 2.ar conduce la reducerea vitezei de rotatie, apoi dupa trecerea mareelor ar reveni la viteza initiala, 3.pentru ca momentul cinetic se conserva, la fel si energia de rotatie.



1.Si mareele cine le "creste"?
2. Nu-I nimic "ascuns" aici?
3. Cine 'sustine" variatia si "conservarea"? N-am "citit" nicio " lege" naturala (sau "legislativa") in acest sens, la nivelul interactiunii corpurilor natural massive (vezi, rezultatele masuratorilor vitezei de rotatie a diferitelor corpuri massive din Univers). Momentul cinetic al oricarui corp natural este determinat de puterea de interactiune a circuitului ioni, e+, cu vortexul /EM pericarp, Po (alimentat continuu cu microunde/microcorpuri de vortexul Pv, din zona opusa directiei de inaintare a corpului masiv).

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 28 Mar 2018, 13:15

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Grafic13
crivoi d a scris:
D-l Virgil:
Mareele nu produc scaderea momentului cinetic. 1.Cresterea razei Pamantului datorita mareelor este nesemnificativa, dar chiar daca ar fi importanta, 2.ar conduce la reducerea vitezei de rotatie, apoi dupa trecerea mareelor ar reveni la viteza initiala, 3.pentru ca momentul cinetic se conserva, la fel si energia de rotatie.



1.Si mareele cine le "creste"?
2. Nu-I nimic "ascuns" aici?
3. Cine 'sustine" variatia si "conservarea"? N-am "citit" nicio " lege" naturala (sau "legislativa") in acest sens, la nivelul interactiunii corpurilor natural massive (vezi, rezultatele masuratorilor vitezei de rotatie a diferitelor corpuri massive din Univers). Momentul cinetic al oricarui corp natural este determinat de puterea de interactiune a circuitului ioni, e+, cu vortexul /EM pericarp, Po (alimentat continuu cu microunde/microcorpuri de vortexul Pv, din zona opusa directiei de inaintare a corpului masiv).
Atunci ce parere aveti de graficula asta?

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 28 Mar 2018, 16:46

Atunci ce parere aveti de graficula asta?


Am o parere foarte buna!
Nu am inteles semnificatia lui Zi si Er (la scara macroscopica). Analogia nu-I acelasi lucru cu similitudine, de aceea probabil nu inteleg. Daca aveti amabilitatea sa sustineti conceptele de mai sus m-as bucura ca am inteles in sfarsit.
Aveti cunostinta de masuratori a caror rezultate indica moment unghiular variabil la unele corpuri ceresti?
Aveti cunostinta ca sunt oarecare probleme in estimarea masei planeteor din sistemul solar?
Aveti cunostinta de ceea ce inseamna saturare respective, relaxarea electrica a corpurilor ceresti si rolul lor in "mentinerea" momentului cinetic in parametrii aprox. contanti la variatii nu prea mari ale fluxurilor de impact?
.............................................................................................................................................................

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 28 Mar 2018, 17:35

crivoi d a scris:
Atunci ce parere aveti de graficula asta?


Am o parere foarte buna!
Nu am inteles semnificatia lui Zi si Er (la scara macroscopica). Analogia nu-I acelasi lucru cu similitudine, de aceea probabil nu inteleg. Daca aveti amabilitatea sa sustineti conceptele de mai sus m-as bucura ca am inteles in sfarsit.
Sa incepem cu Zi, care este asazis un numar de sarcina gravitationala. In natura ca unitate de masura a maselor la nivel cosmic, corpurile ceresti se compara intre ele nu prin kg care sunt unitati de masura omenesti, ci prin numere de sarcina care ne arata de cate ori este mai mare un corp fata de altul. Asa ca exista o masa sa-i spunem critica luata drept etalon ce poate fi considerata ca unitate. Insa pentru ca distingem patru mari familii de sisteme cosmice, este normal sa existe cate un etalon pentru fiecare. Astfel putem folosi tabelul urmator;
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Dimens12

Pe baza acestei clasificari rezulta ca masele planetelor din sistemul solar vor avea urmatoarele sarcini din coloana a 5;Legi de conservare (1) - Pagina 27 Intera10

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 28 Mar 2018, 17:56

Insa in coloana 6, vedem ca apare un coeficient "fi", ce caracterizeaza fiecare corp ceresc, numit de mine coe4ficient de viteza, care ne arata ca sarcinile gravitationale mai depind si de viteza corpului din sistem.
De fapt intreg sistemul cosmic depinde de viteza nucleului in ce priveste dimensiunile orbitelor, iar sarcinile corpurilor din sistem depinde de viteza acestora exprimata prin coeficientul fi.
De exemplu daca ai doua sisteme absolut identice , dar care se deplaseaza cu viteze diferite prin cosmos, sistemul care are viteza mai mare va avea orbitele mai apropiate de nucleu, iar nucleul va avea un alt numar de sarcina decat cel care se deplaseaza mai incet. Diferenta o face chiar coeficientul fi, care este unul pentru nucleu "fiM" si altul pentru planeta "fim"; Acest coeficient "fi" se calculeaza cu radacina patrata din raportul vitezei corpului Vi si o viteza limita inferioara notata cu V0=90 m/s; in tabel este notat cu litera greceasca fi.

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Precizare

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 28 Mar 2018, 18:20

1.Rezultatul calculelor din tabelul nr. 36 a fost confirmat si pe alta cale?
2. "[...] ci prin numere de sarcina care ne arata de cate ori este mai mare un corp fata de altul."
 Sarcina gravitationala , Zi, are un support fizic/"Calitate" ori e dedusa numai din calcul / Cantitativ (si confirmata prin o cale oarecare)? Daca nu-I nevoie de "calitate" in dezvoltarea teoriei aratati-mi de ce ?
3. "Insa in coloana 6, vedem ca apare un coeficient "fi", ce caracterizeaza fiecare corp ceresc, numit de mine coe4ficient de viteza, care ne arata ca sarcinile gravitationale mai depind si de viteza corpului din sistem."
Constatarea asta mi se pare ceea mai importanta si confirma definirea conceptul aristotelic de gravitatie a corpului. Procesual teoria electroconvergentei confirma, de asemenea, definitia gravitatiei antice.
Cum se obtine coeficientul "fi" ? Aveti si alte confirmari ale acestei variatii ale gravitatiei functie de viteza?
4. "Acest coeficient "fi" se calculeaza cu radacina patrata din raportul vitezei corpului Vi si o viteza limita inferioara notata cu V0=90 m/s; in tabel este notat cu litera greceasca fi." Care este 'ratiunea" acestui calcul.

Scuzati-mi intrebarile deoarece este calea cea mai directa sa aflul raspusul!

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 28 Mar 2018, 19:16

D-l Gafiteanu:
In viitor imi va trebui o tiparnita automatizata, ca sa scot cartea elicoidala in serie mare, in care sa bag toate ingredientele: eterul, FOIPul, mase, cuante, forte, energii, momente, relatii si ecuatii, toate unitatile de masura, etc
Ingrediente sunt  destule. Problema de fond ramane. In ce "bagam" ingredientele care nu sunt un "dat". Structurile elicoidale din zona terestra au un factor comun/determinant. Care ar fi acest factor de interactiune comun si determinant in structurarea elicoidala a lucrurilor in zona Pamantului? Acesta este o "problema de rezolvat" .  "Delirul' (gen ,..., stititi dvs. a cui) in fata "imagisticii" spiralate a   naturii nu este o solutie a problemei.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 28 Mar 2018, 19:43

crivoi d a scris:1.Rezultatul calculelor din tabelul nr. 36 a fost confirmat si pe alta cale?
2. "[...] ci prin numere de sarcina care ne arata de cate ori este mai mare un corp fata de altul."
 Sarcina gravitationala , Zi, are un support fizic/"Calitate" ori e dedusa numai din calcul / Cantitativ (si confirmata prin o cale oarecare)? Daca nu-I nevoie de "calitate" in dezvoltarea teoriei aratati-mi de ce ?
3. "Insa in coloana 6, vedem ca apare un coeficient "fi", ce caracterizeaza fiecare corp ceresc, numit de mine coe4ficient de viteza, care ne arata ca sarcinile gravitationale mai depind si de viteza corpului din sistem."
Constatarea asta mi se pare ceea mai importanta si confirma definirea conceptul aristotelic de gravitatie a corpului. Procesual teoria electroconvergentei confirma, de asemenea, definitia gravitatiei antice.
Cum se obtine coeficientul "fi" ? Aveti si alte confirmari ale acestei variatii ale gravitatiei functie de viteza?
4. "Acest coeficient "fi" se calculeaza cu radacina patrata din raportul vitezei corpului Vi si o viteza limita inferioara notata cu V0=90 m/s; in tabel este notat cu litera greceasca fi." Care este 'ratiunea" acestui calcul.

Scuzati-mi intrebarile deoarece este calea cea mai directa sa aflul raspusul!
1. Penultima coloana reprezinta forta centrifuga calculata cu date reale, care la randul ei este egala cu forta gravitationala ceia ce coincide cu rezultatele din ultima coloana in care forta de atractie s-a calculat pe baza sarcinilor gravitationale, pe care le-am denumit si sarcini pseudoelectrice prin analogie sarcinile particulelor sistemului atomic.
2. aici ma refer la faptul ca numarul de sarcina este mai concludent d.p.v. fizic, pentru ca ne poate da informatii cu privire la dimensiunile priomei orbite din sistem, chiar daca aceasta nu este ocupata. Este un intreg calcul din care rezulta ca Luna se afla pe prima orbita a Pamantului. In cazul lui Jupiter de exemplu primele orbite nici nu pot fi ocupate pentru ca au razele mai mici decat diametrul planetei.
Sarcina gravitationala este dedusa din calcul, ca fiind un multiplu de sarcini elementare ce corespund acelor corpuri etalon. Este posibil ca suportul fizic sa se gaseasca in nucleul corpurilor ceresti sub forma de gauri negre acoperite cu materie neutra in care se induce campul acestora. In mod teoretic daca acest camp ar apartine intregii mase a planetei, cu cat am patrunde intr-un tunel spre centrul planetei, campul ar trebui sa scada. In realitate campul creste cu cat ne apropiem de nucleu. Deci secretul campului se afla bine ascuns in nucleul corpurilor ceresti. Problema se complica si mai mult cand vedem ca o planeta interactioneaza si cu Soarele, si cu satelitii, fiecare sistem avand un moment cinetic propriu. De exemplu Pamantul impreuna cu Soarele formeaza un sistem oscilant in care Soarele este sursa iar Pamantul este rezonatorul sau receptorul, dar la randul lui Pamantul este sursa de pulsatii iar Luna este rezonatorul acestora. Luna insa nu mai are calitatea de sursa si nici un satelit la randul lui nu mai formeaza un nou sistem cosmic cu alti subsateliti.

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 28 Mar 2018, 20:05

@virgil a scris:
crivoi d a scris:
3. "Insa in coloana 6, vedem ca apare un coeficient "fi", ce caracterizeaza fiecare corp ceresc, numit de mine coe4ficient de viteza, care ne arata ca sarcinile gravitationale mai depind si de viteza corpului din sistem."
Constatarea asta mi se pare ceea mai importanta si confirma definirea conceptul aristotelic de gravitatie a corpului. Procesual teoria electroconvergentei confirma, de asemenea, definitia gravitatiei antice.
Cum se obtine coeficientul "fi" ? Aveti si alte confirmari ale acestei variatii ale gravitatiei functie de viteza?
4. "Acest coeficient "fi" se calculeaza cu radacina patrata din raportul vitezei corpului Vi si o viteza limita inferioara notata cu V0=90 m/s; in tabel este notat cu litera greceasca fi." Care este 'ratiunea" acestui calcul.

Coeficientul de viteza a fost introdus ca urmare a observatiilor facute asupra constantei momentului cinetic la familia sistemelor de sateliti ai sistemului Solar. Urmarind graficul de mai jos va puteti convinge ca momentul cinetic pentru o unitate de masa (1kg), difera de la un sistem la altul desi el teoretic ar trebui sa fie acelasi. 
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Grafic14

Singura deosebire intre aceste sisteme consta in diferenta de viteza a planetelor adica a nucleielor acestor sisteme. Astfel am gasita relatia de dependenta a constantei momentului cinetic in functie de acest coeficient fi.
De remarcat ca valorile momentelor cinetice calculate dupa datele astronomice, coincid cu valorile determinate cu relatiile de similitudine.
In natura fiecare clasa sau familie de sisteme cosmice este caracterizata de o viteza maxima si una minima, intre care poate avea loc existenta unui sistem stabil. De exemplu o stea aflata pe prima orbita a unei galaxii poate atinge viteze apropiate de viteza luminii, pe cand o planeta aflata pe prima orbita a unui Soare, nu va atinge niciodata aceasta viteza pentru ca se distruge sistemul. Totodata un sistem aflat la marginea galaxiei poate avea o stea care se misca cu o viteza limita inferioara, iar pe orbita ei sa se gaseasca o planeta care are aceasta viteza minima de aproximativ 90 m/s. Sub aceasta viteza sistemul se autodistruge, deoarece pusatia nucleului nu mai rezoneaza cu perioada de rotatie a planetei.
Prin similitudine cu atomul de hidrogen, a carui viteza pe orbita fundamentala este de V0=2.188.10^6m/s, in cazul macrocosmosului V0=88,3 m/s.
Aceiasi viteza minima rezulta dintr-un calcul in cazul sistemului Pamant -Luna. Aceste calcule se regasesc detaliat in lucrarea mea.


Ultima editare efectuata de catre virgil in Mier 28 Mar 2018, 20:18, editata de 1 ori

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Precizare

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 28 Mar 2018, 20:09

1. Luna insa nu mai are calitatea de sursa si nici un satelit la randul lui nu mai formeaza un nou sistem cosmic cu alti subsateliti
Multumesc! O SA ANALIZEZ CU ATENTIE CE MI-ATI SCRIS (SI CE MAI ESTE PE FORUM ON LEGATURA CU LUCRAREA DVS,) SI CU PERMISIUNE DVS. O SA MAI REVIN CU INTREBARI.

2. "sursa" de ce? STE CEVA CE-I CARACTERISTIC ACESTEI SURSE?
Eu stiu ca  in jurul Lunii pot orbita obiecte masice IN ANUMITE CONDITII DE VITEZA/MASA.
Faptul ca sunt umflaturi mareece pe axa Luna-Pamant nu ne indica faptul ca exista o "sursa" LONG-RANGE?

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 28 Mar 2018, 20:13

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Viteza10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Viteza11

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 28 Mar 2018, 20:15

crivoi d a scris:
1. Luna insa nu mai are calitatea de sursa si nici un satelit la randul lui nu mai formeaza un nou sistem cosmic cu alti subsateliti
Multumesc! O SA ANALIZEZ CU ATENTIE CE MI-ATI SCRIS (SI CE MAI ESTE PE FORUM ON LEGATURA CU LUCRAREA DVS,) SI CU PERMISIUNE DVS. O SA MAI REVIN CU INTREBARI.

2. "sursa" de ce? STE CEVA CE-I CARACTERISTIC ACESTEI SURSE?
Eu stiu ca  in jurul Lunii pot orbita obiecte masice IN ANUMITE CONDITII DE VITEZA/MASA.
Faptul ca sunt umflaturi mareece pe axa Luna-Pamant nu ne indica faptul ca exista o "sursa" LONG-RANGE?
Desigur Luna detine un camp gravitational, dar este lipsita de acea pulsatie cum o numesc eu, care conduce la aparitia unei frecvente fundamentale ce este necesara pentru formarea unui sistem.

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Clarificare/ precizari

Mesaj Scris de crivoi d la data de Mier 28 Mar 2018, 20:46

"De remarcat ca valorile momentelor cinetice calculate dupa datele astronomice, coincid cu valorile determinate cu relatiile de similitudine."
Ati calculat momentul cinetic total (inclusive, rotatia  planetei in jurul axei) sau numai rotatia pe traiectorie?

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 28 Mar 2018, 22:26

crivoi d a scris:"De remarcat ca valorile momentelor cinetice calculate dupa datele astronomice, coincid cu valorile determinate cu relatiile de similitudine."
Ati calculat momentul cinetic total (inclusive, rotatia  planetei in jurul axei) sau numai rotatia pe traiectorie?
Sunt doua situatii diferite; momentul cinetic orbital se refera la intregul sistem armonic format din nucleu si masa orbitala, pe cand momentul cinetic de spin se refera doar la corpul orbital in sine. Problema devine prea complicata si am preferat ca sa calculez energia cinetica de rotatie in jurul propriei axe in care intervine momentul de inertie si viteza unghiulara. Cu energia cinetica am realizat graficul de mai sus la o parte din planete care respecta o regula generala..

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Joi 29 Mar 2018, 09:46

Inca ceva curios, este ca putem determina viteza aproximativa a unui corp ceresc in functie de dimensiunile lui astfel; Legi de conservare (1) - Pagina 27 Viteza12

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Precizare-informatia

Mesaj Scris de crivoi d la data de Joi 29 Mar 2018, 11:50

Puteti corela mathematic legatura dintre viteza orbitala si "gravitatie"?

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Joi 29 Mar 2018, 12:18

@virgil a scris:Inca ceva curios, este ca putem determina viteza aproximativa a unui corp ceresc in functie de dimensiunile lui astfel; Legi de conservare (1) - Pagina 27 Viteza12
Poti sa-mi spui la ce viteza te-ai referit? Daca viteza
lui Jupiter poate fi cea orbitala, viteza Soarelui la ce se
raporteaza ? Este viteza lui in jurul centrului Galaxiei ?

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 6706
Puncte : 26464
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Joi 29 Mar 2018, 13:18

@virgil_48 a scris:
@virgil a scris:Inca ceva curios, este ca putem determina viteza aproximativa a unui corp ceresc in functie de dimensiunile lui astfel; Legi de conservare (1) - Pagina 27 Viteza12
Poti sa-mi spui la ce viteza te-ai referit? Daca viteza
lui Jupiter poate  fi cea orbitala, viteza Soarelui la ce se
raporteaza ? Este viteza lui in jurul centrului Galaxiei ?
Desigur, este viteza Soarelui pe orbita Galaxiei. de altfel aceasta viteza mai poate fi aflata si prin alta metoda teoretica;Legi de conservare (1) - Pagina 27 Viteza13

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Precizare

Mesaj Scris de crivoi d la data de Vin 30 Mar 2018, 09:26

"Nu crezi ca totusi termenul ar fi trebuit sa fie acolo de la început ? Oricum principiul invariantei (dezbracat de haina matematica) chiar asta face : ne asigura ca putem descrie legi unice pentru sistemul universal si putem emite legi unice pentru sistemele artificiale, bazate pe cele dintâi.
Plus ca mai e si ideea asta de masa : relativista, de repaus, inertiala, de repulsie, etc. Asta nu cumva sugereaza comportamente diferite ale masei în functie de conditii ? Deci are un mecanism de generare si unul de functionare. Care sunt alea ? Ce se petrece în interior ?
Astea sunt raspunsurile care trebuie date, nu întoarcerea pe toate partile a unor relatii bazate pe incertitudine, care basca, mai sunt si externe fenomenului în sine (e vorba de ce observam în domeniul real) ...

_________________
N∃GATIV

1. Am mai spus-o de mai multe ori pe forum ca "constructul" masa si-a dovedit "limitele" si trebuie definite noi constructe care sa pemita o intelegere cat mai adevarata a realitatii. Masa trebuie "privita"  ca un "sumum" de corpuri naturale, si inteleasa ca fiind "sumum" de entitati masice si nemasice in interactiune. Constructele definite in cadrul teoriei electroconvergentei permit raspunsuri la toate intrebarile de mai sus referitoare la "masa" si nu numai.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Vin 30 Mar 2018, 09:55

Fiecare cauta cu instrumentele pe care le are la indemana, si gaseste ceva nou in masura in care stie sa le foloseasca.
Cu aceiasi lopata poti sapa gradina, poti sapa o fantana, sau poti cauta rame pentru pescuit. Eu cu aceleasi relatii stabilite de fizicieni am cautat sensuri noi si am gasit ceia ce vedeti. E bun, e rau, viitorul va decide.

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Pozitiv!

Mesaj Scris de crivoi d la data de Vin 30 Mar 2018, 13:45

Orice apare ca inedit in interpretare naturii este un bun castigat! Totdeauna vor fi "carcotasi" (mai ales dintre cei ce nu stiu cata munca este in spatele unor "noutati"). Daca o infima parte din infomatie/munca o valorifica cineva care "o intelege", pe orice ce cale (il inspira intr-o noua idee, il ajuta la intelegere altor "problem" sau la calcule practice,...,) inseamna ca si-a gasit "rostul". Bucuria cunosterii pe indelete a ceea ce "cercetezi" este rasplata care ecraneaza toate "carcotelile". Din ceea ce am inteles eu, ati abordat o problema care nu se regaseste in ceea ce am citit eu pana acum. Poate, ma insel, dar va asigur ca nu "oricine" (din cei care "viziteaza" forumul,..., din cei care "carcotesc") ar fi avut tenacitate si curajul abordarii unei asemenea teme. Cu toata sinceritatea  va doresc sa aveti avea puterea de a continua lucrul la tema pe care ati abordat-o. Cred ca merita sa va interesati cum ati putea gasi o legatura intre viteza corpului si gravitatie. "Lopata" dvs. a sesizat-o si sint sigur ca aveti sanse sa gasiti o formula care sa lege acesti parametrii. Electroconvergenta a facut-o prin intermediul termodinamicii generalizate, este posibil ca mecnica cuantica/cereasca sa aiba o solutie proprie. Succes!
Imi cer scuze ca mi-am dat cu parerea fara sa fiu, intr-un fel soliciitat!

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Mesaj Scris de crivoi d la data de Vin 30 Mar 2018, 14:10

D-l Virgil 48:
Am gasit pentru orbitarea circulara aceasta formula a lucrului
mecanic:   Wo = F x Legi de conservare (1) - Pagina 27 2iau83d x (Vo x 1 sec).
Pentru cineva puternic ancorat in fizica oficiala, formula este
o aberatie, forta gravitationala este perpendiculara pe directia
vitezei orbitale Vo, nici nu este cazul sa mai inteleaga ce
ce spun aici. Deci eu nu scriu pentru el, ci pentru un 'ipotetic"
care a simtit deja ca acolo miroase ceva alterat. Mi-ar parea
bine sa fie chiar initiatorul topicului, care s-a dat la fund când a
inceput sa inteleaga. In formula lui Wo,   Deplasarea =   Legi de conservare (1) - Pagina 27 2iau83d x
                    x (Vo x 1 sec)
reprezinta valoarea scalara ce rezulta din cumularea deplasarilor
infinitesimale pe directia CB, la o orbitare-rotatie completa.
Deplasare CB are loc la tragerea fortata si continua a corpului,
de la miscarea naturala inertial-rectilinie pe AC, la miscarea fortata
pe cerc, in urma careia ajunge in B. Nu mai reiau explicatia repetata
prea mult, despre compunerea celor doua miscari si viteze.
In formula deplasarii, Vo este viteza orbitala, iar unitatea de timp
este secunda, din S.I.
Daca folosim o subdiviziune a unitatii de timp, sa zicem ns = 1 x 10-9 s,
deplasarea pentru calculul lucrului mecanic din formula anuntata
mai sus, este aceeasi, fiindca si Vo are aceeasi unitate de timp
la numitor si se simplifica.
Sunt tentat sa consider ca deplasarea pentru care se calculeaza lucrul
mecanic  Wo anuntat,  D = Legi de conservare (1) - Pagina 27 2iau83d x (Vo x 1 sec) nu depinde de marimea
unitatii de timp. Daca este adevarat, consecinta este importanta.
Ma mai gândesc.

Din materialul bibliographic studiat rezulta ca pe axa Pamant-Luna exista zona/punct? in care nu este atractie nici catre Pamant, nici catre Luna. Ce ne facem cu "modelul" care lucreaza cu "legaturi" dintre cele doua corpuri(Fcentripeta/gravitationala, Fcentrifuga)? Dar trecand peste datele de observatie si lucrand cu modelul classic ( propus de Kepler) vedeti vreo legatura intre "gravitatia" corpului ve ORBITEAZA si viteza cu care "lucrati" dvs. Se regaseste in formula propusa (Lucru mecanic?!) vreo legatura intre  viteza de orbitare si Gravitatie? Daca da, rog,  dati detalii (chiar intuitive). Precizati si "gravitatia" carui corp este influentata, in "conditiile" in care lucrati dvs., F=?, deplasare x?, pi,?...)

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Sam 31 Mar 2018, 12:27

crivoi d a scris:
Din materialul bibliographic studiat rezulta ca pe axa Pamant-Luna exista zona/punct? in care nu este atractie nici catre Pamant, nici catre Luna. 
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Puncte10
Deci fortele sunt echilibrate in aceste puncte. Asta nu inseamna ca nu exista legaturi de forte.

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Paradigma electroconvergentei

Mesaj Scris de crivoi d la data de Sam 31 Mar 2018, 16:18

Deci fortele sunt echilibrate in aceste puncte.
 Care forte sunt echilibrate?
Aici este vorba de o miscare naturala (a carei "cauza" n-a gasit-o nimeni de la Newton incepand)!
Extrapolarea unor rezultate ale miscarii circulare  "fortate" in campul gravitational terestru (Fcentripeta, Fcentrifuga,...,) pentru modelarea unor interactiuni natural (planeta-satelit natural, ...,) vi se pare in regula? Conform analogiei/similitudinii  (miscarii gravitationale a Lunii in jurul globului terestru cu rotatia unei mase ancorate prin inermediul unui fir) unde in firul ce antreneaza in miscare de rotatie o masa ,m,   "fortele sunt echilibrate" preferential intr-un anumit PUNCT (similar pct. Lagrange)?

Conform electroconvergentei, corpul natural Luna (fara atmosfera, cu conductibilitate si cu o electrica diferita de cea a Pamantului- care si ea este enorm de mare in comparatie cu cea a atmosferei) terestre) este "dependenta" atat de interactiunea solara directa (fluxul electrostatic, fixeaza permanent o emisfera catre Soare) )  si (preponderant) de fluxurile (de impuls, electric, masic , entropic- exact in ordinea ACEASTA de generare/transformare a acestora pe traiect) ce impacteaza sistemul Pamant -Luna. Atunci era in "regula" acum nu cred ca mai este ceva "correct".

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de scanteitudorel la data de Sam 31 Mar 2018, 19:32

@virgil a scris:Deci fortele sunt echilibrate in aceste puncte. Asta nu inseamna ca nu exista legaturi de forte.
Corect . Exista in Univers un loc anume unde forta gravitationala sa nu-si faca efectul ?
scanteitudorel
scanteitudorel
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4684
Puncte : 19047
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil la data de Sam 31 Mar 2018, 19:39

crivoi d a scris:
Deci fortele sunt echilibrate in aceste puncte.
 Care forte sunt echilibrate?
Aici este vorba de o miscare naturala (a carei "cauza" n-a gasit-o nimeni de la Newton incepand)!
Extrapolarea unor rezultate ale miscarii circulare  "fortate" in campul gravitational terestru (Fcentripeta, Fcentrifuga,...,) pentru modelarea unor interactiuni natural (planeta-satelit natural, ...,) vi se pare in regula? Conform analogiei/similitudinii  (miscarii gravitationale a Lunii in jurul globului terestru cu rotatia unei mase ancorate prin inermediul unui fir) unde in firul ce antreneaza in miscare de rotatie o masa ,m,   "fortele sunt echilibrate" preferential intr-un anumit PUNCT (similar pct. Lagrange)?

Conform electroconvergentei, corpul natural Luna (fara atmosfera, cu conductibilitate si cu o electrica diferita de cea a Pamantului- care si ea este enorm de mare in comparatie cu cea a atmosferei) terestre) este "dependenta" atat de interactiunea solara directa (fluxul electrostatic, fixeaza permanent o emisfera catre Soare) )  si (preponderant) de fluxurile (de impuls, electric, masic , entropic- exact in ordinea ACEASTA de generare/transformare a acestora pe traiect) ce impacteaza sistemul Pamant -Luna. Atunci era in "regula" acum nu cred ca mai este ceva "correct".
Problema punctelor Lagrange nu am aprofundat-o dar este o problema determinata matematic si cred ca este interesanta, insa nu intra in sfera mea de preocupare cel putin deocamdata.

virgil
Moderator
Moderator

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9385
Puncte : 41950
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Sam 31 Mar 2018, 22:00

Orice corp aflat pe suprafata pamantului este putin afectat
de gravitatia Lunii, care se manifesta ca o atractie. De aceea
se produc mareele. Cu cat te ridici pe axa Pamant  - Luna,
efectul Lunii cereste iar efectul Pamantului scade, fiindca
creste - scade  distanta - raza din formula lui Newton. Intr-o
zona mai apropiata de Luna, efectul Pamnatului si al Lunii
se echilibreaza. Nu mi se pare vreo subtilitate.
Ce ma mir, este ca nu am auzit niciodata de faptul ca omul
este mai usor sub razele de Luna. Asta explica ceva !       Laughing

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulțumit de forum :
Legi de conservare (1) - Pagina 27 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (1) - Pagina 27 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 6706
Puncte : 26464
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Clarificare/ definitie!?

Mesaj Scris de crivoi d la data de Sam 31 Mar 2018, 23:05

Virgil 48:
 1. Cu cat te ridici pe axa Pamant  - Luna,
efectul Lunii cereste iar efectul Pamantului scade, fiindca
creste - scade  distanta - raza din formula lui Newton. Nu mi se pare vreo subtilitate.

2.Ce ma mir, este ca nu am auzit niciodata de faptul ca omul
este mai usor sub razele de Luna. Asta explica ceva


3. Orice corp aflat pe suprafata pamantului este putin afectat
de gravitatia Lunii, care se manifesta ca o atractie. De aceea
se produc mareele
 1.Credeti ca o "distanta-raza" poate produce asemenea efecte?
 2. N-o de vina "raza" (mare)?
 3. Umflaturile mareece ale globului terestru si zonei periterestre n-au nicio legatura cu "gravitatia" Lunii.

 Luna (fiind fara atmosfera, ionosfera,...,) prezinta 4 zone cu umflaturi mareece asemanator globului terestru?

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (1) - Pagina 27 Empty Re: Legi de conservare (1)

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 27 din 34 Înapoi  1 ... 15 ... 26, 27, 28 ... 30 ... 34  Urmatorul

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum