Ultimele subiecte
» Aparitii la momentul mortii
Scris de Forever_Man Astazi la 17:54

» Orice vector are un triedru Frenet
Scris de mm Astazi la 13:21

» Legi de conservare (2)
Scris de mm Astazi la 12:59

» Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)
Scris de virgil_48 Astazi la 07:01

» O problemă de fizică
Scris de scanteitudorel Vin 13 Dec 2019, 17:36

» O exceptionala problema inca nerezolvata
Scris de virgil Vin 13 Dec 2019, 08:26

» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de virgil_48 Joi 12 Dec 2019, 23:17

» Piramida Keops; semnificatii tehnice ascunse
Scris de Dacu Joi 12 Dec 2019, 16:20

» Teste de matematică altfel decât la școala primară , gimnaziu , liceu și facultate.
Scris de Dacu Joi 12 Dec 2019, 16:10

» Ubuntu: caracteristica oamenilor sănătoşi mintal
Scris de Forever_Man Mier 11 Dec 2019, 09:48

» Regulamentul forumului
Scris de Forever_Man Sam 07 Dec 2019, 20:14

» Mesaj din 1940
Scris de curiosul Sam 07 Dec 2019, 19:35

» Stiinta si Pseudostiinta
Scris de Vizitator Joi 05 Dec 2019, 22:28

» Ce este un foton ?
Scris de virgil Joi 05 Dec 2019, 21:14

» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de Dacu Joi 05 Dec 2019, 11:21

» Așa zisele teste "PISA - Program for the international students assessement"
Scris de Dacu Joi 05 Dec 2019, 08:46

» Forma actualizată a Regulamentului
Scris de Abel Cavaşi Mier 04 Dec 2019, 22:39

» Constanța legilor fizice
Scris de Dacu Mier 04 Dec 2019, 17:10

» Ce este FOIP?
Scris de virgil_48 Lun 02 Dec 2019, 21:34

» Despre "Proiecția cilindro-conică" propusă de utilizatorul "mm"
Scris de Dacu Lun 02 Dec 2019, 09:05

» Test pentru inginerii constructori
Scris de Dacu Lun 02 Dec 2019, 08:51

» LA MULTI ANI!
Scris de virgil Dum 01 Dec 2019, 20:27

» Despre ceva.
Scris de curiosul Dum 01 Dec 2019, 14:46

» Eterul, eterul
Scris de mm Sam 30 Noi 2019, 21:13

» Așa zisa "Noua idee de structurare a matematicii" a utilizatorului "negativ"
Scris de Dacu Sam 30 Noi 2019, 13:55

» Aria cercului şi altele...
Scris de Dacu Joi 28 Noi 2019, 08:38

» Despre dimensiuni
Scris de Dacu Mier 27 Noi 2019, 17:33

» Mishin, forumist
Scris de mm Mar 26 Noi 2019, 14:20

» Konstanta si Variabila lui nea Planck
Scris de gafiteanu Mar 26 Noi 2019, 04:56

» Prabusirea celor trei cladiri din WTC
Scris de curiosul Lun 25 Noi 2019, 19:38

Top postatori
virgil (9654)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
CAdi (8042)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
virgil_48 (7091)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
Abel Cavaşi (7009)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
gafiteanu (6707)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
Razvan (5725)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
Pacalici (5571)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
curiosul (5552)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
scanteitudorel (4737)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
negativ (3037)
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 

Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Pacalici
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
Abel Cavaşi
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
curiosul
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
CAdi
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
Dacu
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
Razvan
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
meteor
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
scanteitudorel
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
gafiteanu
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 

Cei mai activi postatori ai saptamanii
virgil_48
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
Dacu
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
Forever_Man
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
scanteitudorel
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
gafiteanu
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
mm
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
curiosul
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 
Abel Cavaşi
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 11 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 11 Vote_rcap 

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 


Spune şi altora
Cine este conectat?
In total sunt 7 utilizatori conectati: 0 Inregistrati, 0 Invizibil si 7 Vizitatori

Nici unul

Recordul de utilizatori conectati a fost de 49, Dum 20 Mar 2011, 14:29

Legi de conservare (2)

Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect

Pagina 11 din 13 Înapoi  1, 2, 3 ... 10, 11, 12, 13  Urmatorul

In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Lun 01 Oct 2018, 14:28

Rezumarea primului mesaj :

Provine din „Legi de conservare (1)".


Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.

virgil
Moderator
Moderator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9654
Puncte : 43136
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos


Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Sam 07 Sept 2019, 20:58

Crivoi D a scris:
Scris de virgil Astazi la 18:34

Acceleratia gravitationala a unei GN cu masa cat masa Pamantului ajunge la;
a=c^4/k.M = [(3.10^8 )^4]/(6,67.10^-11).(5,97.10^24)= 2.10^19 m/s2;




COMENTARIU\INFORMATIE:

Pentru observatorii din zona,..., marginasa a GALAXIEI\UNIVERSULUI si Pamantul este o GN\GA. Si potrivit algoritmului de calcul al dumnevoastra, g , ar trebui sa ne striveasca. Revedeti neconcordantele,...,metaforei\ modelului fizic al ,...,GN.
Asa-i daca te grabesti. Daca Pamantul ar fi o GN ar trebui sa aiba aceiasi masa, dar o raza de 4,424 mm, adica cat o margica.

virgil
Moderator
Moderator

Numarul mesajelor : 9654
Data de inscriere : 25/05/2010

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty La construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Sam 07 Sept 2019, 21:53

Asa-i, GRABA STRICA TREABA. Treaba cu GN\GA\materia ,energia neagra,..., s-a propus ,..., in graba. Autorul marturiseste ca a fost avertizat de catre fizicienii seriosi ca conceptul pe care il propune,...., NEAGRA, o sa produca numai neplaceri directiei de cercetare a interactiunii din Univers. ¨Daca¨ acesta ascunde multe ,...,, totusi, orice corp masic este o gaura neagra pentru LUMINA.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Dum 08 Sept 2019, 07:34

Partial neagra pentru lumina vizibila, ca altfel nu s-ar mai vedea Luna de pe cer.

virgil
Moderator
Moderator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9654
Puncte : 43136
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty La construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Dum 08 Sept 2019, 12:15

Pt. d-l Virgil:
Treaba cu GN nu se ´leaga¨daca nu este totodata si GA (alta poveste¨*, ce ocoleste conceptele fizicii actuale adevarate). Altfel, nu s-ar ¨vedea¨,..., Luna (decat pe fata cu ¨pompaj electrostatic¨* solar). Zona\opusa a LUNII öpusa ¨iluminata¨ de fluxuri cu izvor in zone mult mai indepartate decat sursa solara, precum ingerii , o *cerceteaza* fara s-o atinga ¨vizibil¨. Asta-i limba ce o intelege doar ¨domn profesor¨.

[quote]cris de Dacu Astazi la 07:59

@virgil a scris:
Acceleratia gravitationala a unei GN cu masa cat masa Pamantului ajunge la;
a=c^4/k.M = [(3.10^8 )^4]/(6,67.10^-11).(5,97.10^24)= 2.10^19 m/s2;
iar raza Pamantului ar fi de 4,424 mm, adica cat o margica.
Cred că ai vrut să spui că raza "găurii negre" ar fi de 4,424 mm...
1) Ce s-ar putea întâmpla dacă masa tuturor fotonilor "suprapuși" care gravitează în jurul unei "găuri negre" ar egala masa acelei "găuri negre"?
2) Care ar putea figrosimea stratului de fotoni "suprapuși" care gravitează în jurul unei "găuri negre"?




Intrebari la INTREBARI:
1.Ce s-ar intampla daca masa emergenta a fotonilor in miscare ar,...,MARI\ ¨creste¨ masa ¨gaurii negre¨?
2.Care ar fi consecinta fenomenului aratat la pct. 1. asupra GN. Ce s-ar intampla daca ar fi o *grosime¨data de - fotoni "suprapuși" care gravitează în jurul unei "găuri negre"? Ar mai fi GN?

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty La construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 11 Sept 2019, 12:20


definitie si exemple (Secţiunea 2)
Mesaj Scris de virgil_48 Astazi la 07:00

Voi incerca o simulare simpla, care in mod intuitiv te lamureste
ca rotatia se epuizeaza singura, prin natura ei, fara contributia
frecarilor.
Marimea care caracterizeaza rotatia este momentul cinetic, cel
despre care se spune ca fara frecari devine conservativ:
L = mv x r
Reiau din acest topic dispozitivul pe care l-am numit "haltera",
cu o anumita adaptare:
Cele doua sfere pot glisa fara frecare pe tija lor, iar aceasta are
o lungime nedeterminata. Blocarea sau eliberarea sferelor pe
tija o pot face cu o telecomanda.
- 1. Haltera o duc in spatiul liber(fara frecari) si ii dau o miscare
de rotatie in jurul centrului sau de greutate. Sferele sunt blocate.
- 2. Deblochez sferele de tija si acestea sunt preluate de forta
centrifuga care le impinge spre exterior.
- 3. Din formula momentului cinetic, raza r creste si viteza v
scade.
- 4. Desi forta centrifuga scade si ea cu reducerea vitezei, totusi
sferele continua sa se indeparteze de centrul de rotatie.
- 5. Teoretic, viteza devine zero, deci rotatia inceteaza, atunci
când r ajunge la infinit iar forta centrifuga devine zero. Dar probabil
se poate calcula pentru ce r inceteaza rotatia.
- 6. Valoarea lui L ajunge o nedeterminare.
- 7. Nu am intervenit cu nimic care sa modifice starea energetica
a ansamblului.
- 8. Tendinta naturala a fortei centrifuge este de a opri rotatia.
Nu este frecarea singura cea care determina acest fenomen

Comentariu:
1. Ipotezele stiintifice sunt intr-o continuua imbogatire a consistentei lor. INTERACTIUNEA (transmiterea de putere) intre MATRICELE corpurilor naturale FARA FRECARE (mec.\presiune, magnetica, ....,) NU-I POSIBILA (vezi, termodinamica generalizata). Dvs. ati construit un experiment mental utilizand o MISCARE FORTATA (nenaturala-*ii dau o miscare de rotatie in jurul centrului de greutate*- despre ce ¨greutate* este vorba in mediu *liber* imaginat de dvs?).
2. Experimentul propus de dvs. are la baza interactiunilor corpurilor naturale INERTIA MISCARII; din deductiile dvs. rezulta ca ipoteza-INERTIA MISCARII- nu este corecta. Incercati si ipoteza INERTIEI REPAUSULUI in explicitarea fenomenelor prezentate de dvs. Vezi, electroconvergenta.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Mier 11 Sept 2019, 19:18

Crivoi D a scris:
. . . . .
2. Experimentul propus  de dvs. are la baza interactiunilor corpurilor naturale INERTIA MISCARII; din deductiile dvs. rezulta ca ipoteza-INERTIA MISCARII- nu este corecta. Incercati si ipoteza INERTIEI REPAUSULUI in explicitarea fenomenelor prezentate de dvs. Vezi, electroconvergenta.
Scrieti dvs. pe acest topic, fara multe inflorituri, ca miscarea
curba/circulara este 100%  inertiala. Ea poate rezulta din
compunerea miscarii inertiale cu o alta, dar nu e acelasi lucru.
In citatul acela este vorba de MISCAREA CURBA. Ea face parte
din categoria MISCARE, dar are proprietatile ei, diferite.
Principiul inertiei:
Un corp isi mentine starea de repaus sau de miscare uniforma
si rectilinie, atata timp cat asupra lui nu actioneaza influente
exterioare.

Cu inertia repausului nu am nici o problema. Ba chiar am cautat
o metoda de determinarea repausului absolut.             Laughing


Ultima editare efectuata de catre virgil_48 in Lun 16 Sept 2019, 18:40, editata de 2 ori

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7091
Puncte : 27997
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty La construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 11 Sept 2019, 22:51

Pt. D-l Virgil:
Nu am reusit sa transmit ceea ce as fi vrut sa intelegeti! Poate cu timpul, o sa intelegeti ceea ce scrieti, respectiv, ceea ce am scris in comentariul.

Mishin, forumist
Mesaj Scris de mm Astazi la 20:59

.  Intamplator am intrat pe un forum rusesc unde am dat de eteristul meu preferat (al momentului), A. M. Mishin, ca forumist. Deoarece s-au exprimat unele rezerve, aici pe asest forum, despre legaturile sale cu Shambala, redau chiar relatarea sa privitoare la -

În 2003, am vorbit cu Maeștrii din Șambhala printr-o femeie. M-a interesat întrebarea - Am determinat corect coordonatele Centrului Universului? Radiația Centrului conține informație semantica[??]. Iată ce a răspuns profesorul Minezinger [Миннезингер]:
"[Stimate] Dragă AM! Vă urez bun venit și vreau să vă felicit pentru marea dvs. descoperire! Teoria dvs. cu privire la locația Centrului Universului a fost confirmată cu succes și ați determinat corect locația sa. Pulsatia provine din punctul local, care a fost primul habitat [al] Conștiinței Universale - ABSOLUTĂ. Aceste pulsiuni sunt dovezi că procesul de Creare a Universului continuă și izvoraste materie noua de toate nivelurile de densitate și informație noua din acest centru. Descifrarea acestor pulsatii nu va este accesibila, întrucât nivelul informațiilor este mult mai ridicat în caracteristici vibraționale decât este disponibil pentru [poate dispune] o persoană întrupată, chiar și cea mai geniala. Centrul Universului este centrul energiilor Superioare și al vibrației celei mai puternice; în apropierea acesteia existența materiei biologice, adică a materiei vii, este imposibilă, datorită activitatii ridicate a tuturor particulelor de substanță. Apreciem foarte mult și susținem cercetarea dvs. în această direcție."

.  Nu se cade sa comentez in vreun fel cel de mai sus. Mi-am facut doar datoria de a semnala. In acelasi topic, Mishin mai spune si alte lucruri interesante despre Grebennikov si platforma sa (ca ar fi zburat in "virtual") si altele. Pentru curiosi, adresa forumului:


Comentariu:
Nu cred ca col. ing. Mishin poate sa se preteze la acest ¨joc¨fara un motiv intemeiat. In ce priveste  datele calendaristice in care s-au observat ¨*pulsiunile* de catre Mishin si colaboratorii, desi sunt aprox. pe directia Pamant -centru universului, NU AU NICIO LEGATURA CU CENTRU UNIVERSULUI. Pulsiunile, conform interpretarii rezultatelor\datelor lui MISHIN de catre mine in paradigma electroconvergentei au alta *sursa\CAUZA. Datele mele de observare confirma cauzele *pulsiunilor* observate de Mishin.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty La construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de crivoi d la data de Vin 13 Sept 2019, 14:13

Scris de mm Astazi la 13:03

. Multi se intreaba care este esenta inertiei. Iata ce le raspunde unor colegi de forum (matri-x.ru) (col. ing.) Mishin, explicatie pe baze eterice:

1. În concepția câmpului unificat al eterului, fenomenul de inerție este procesul de formare sau descompunere a unui „satelit” vortex în timpul mișcării accelerate a unui corp fizic în spațiu-eter. 2. Deoarece particulele elementare creează masa corporală, interacțiunea principală are loc proporțional pe secțiunea spectrului vortex al eterului, în cazul nostru, pe secțiunea vidului fizic. Acesta din urmă este umplut cu așa-numita „spumă” de electroni-pozitroni și protoni-antiprotoni. În modelul meu, o astfel de „spumă” se numește proto-materie, care își schimbă caracteristicile atunci când dimensiunea vortexurilor [sale]eterice se modifica/variaza, adică. la trecerea într-un alt subspațiu.

Pentru a scoate corpul din repaus, este necesar să cheltuiți energie (efectuati lucru mecanic) pentru a crea o matrice inerțială vortex. Prin urmare, inerția se referă la procesul de tranziție. Un corp în mișcare uniformă poartă cu el o matrice vortex, care conține toate informațiile despre structura atomico-moleculară și parametrii de mișcare ai corpului dat. Când un corp lovește un obstacol, se produce din nou un proces de tranziție, acum asociat cu dezintegrarea (difuzia) matricei vortex, care are energie. Nevoia de a folosi forța pentru a schimba parametrii dinamici ai unui corp fizic se numește inerție.
Un analog macroscopic al inerției clasice este presiunea unei nave pe un dig după ce se oprește. În acest caz, procesul inerțial este întins în timp. Prin urmare, în hidrodinamică, este necesar să se țină seama de componenta de inerție care apare atunci când organismul interacționează cu lichidul. Aici au loc și procesele de vortex. Un alt analog al inerției este formarea unui câmp magnetic, ca matrice vortex specifică, când un curent electric trece printr-un solenoid. După cum știți, când este pornit, curentul crește încet, dar când este oprit, nu se oprește imediat (fenomen de auto-inducție). Acest lucru dovedește esența vortexului câmpului magnetic. În caz contrar, de unde provine energia?

. Dupa parerea sa, inertia e un proces tranzitoriu de formare si dezintegrare a matricelor vortexiale eterice, sateliti, insotitori -adica- ai corpurilor in miscare. E o explicatie plauzibila. O asociere excelenta, auto-inductia. Adica raspunsul la intrebarea nerostita, ca dece se formeaza c.m. la deplasarea unei sarcini (oarecum, a masei).

Comentariu:

1. In definirea inertei trebuie avut in vedere datele de observatie referitoare la fenomenele aferente corpurilor masive masice in miscare (INERTIALA?!, neinertiala, CUM AR FI globul terestru).

2. Deoarece *masa* corpului este inglobata in matricea de interactiune ne\entrópica, intercatiunea formelor de miscare conjugate a materiei (matrice-mediu) are loc la nivel micro, respectiv, macro,...., vezi electroconvergenta , Legi de conservare (1), Efectul Allais si electroconvergenta Pamantului\ bul. Univ. Iasi, 2018, s.a.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty La construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Vin 13 Sept 2019, 20:39

nnnnn
[quote]2. Deoarece particulele elementare creează masa corporală, interacțiunea principală are loc proporțional pe secțiunea spectrului vortex al eterului, în cazul nostru, pe secțiunea vidului fizic. Acesta din urmă este umplut cu așa-numita „spumă” de electroni-pozitroni și protoni-antiprotoni. În modelul meu, o astfel de „spumă” se numește proto-materie, care își schimbă caracteristicile atunci când dimensiunea vortexurilor [sale]eterice se modifica/variaza, adică. la trecerea într-un alt subspațiu.

Pentru a scoate corpul din repaus, este necesar să cheltuiți energie (efectuati lucru mecanic) pentru a crea o matrice inerțială vortex. Prin urmare, inerția se referă la procesul de tranziție. Un corp în mișcare uniformă poartă cu el o matrice vortex, care conține toate informațiile despre structura atomico-moleculară și parametrii de mișcare ai corpului d/qta.[uote]

2. Interactiunea naturala are loc pe toate sectiunile matricei entropice a oricarui micro\MACRO corp natural nu numai *pe sectiunea vidului fizic*. Pentru a scoate corpul din repaus trebuie ca formele de miscare conjugate sa fie *activate*(fluctuatii\flux).

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de mm la data de Vin 13 Sept 2019, 22:58

. Marturisesc ca nu stiu nimic de electroconvrgenta despre care vorbesti. Poate ai indicat vreun link privitor la- insa eu nu am stire de el iar la "Buletine ..." nu am acces.
. In afara de aceasta, ce am postat nu reprezinta parerea mea ci reprezinta parerea unui cunoscator de calibru; eu doar incerc sa inteleg ce spuse dumnealui.
mm
mm
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue5 / 105 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 1447
Puncte : 18709
Data de inscriere : 21/08/2008
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty La construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Sam 14 Sept 2019, 11:45

1. Sa le stim pe toate nu se poate! De incercat, se poate!
2. Intr-adevar col. ing. Mishin este un cercetator * de calibru*. Nu v-a fi inteles atata timp cat nu le va spune ¨pe toate¨ (legate de fondul informational existent in fizica actuala). Din motive numai de el stiute, eu cred ca nu spune tot ce stie. Eu zic ca ar trebui sa defineasca noi constructe care sa-l ajute sa transmita ceea ce stie in asa fel incat sa-l intelegem si noi in baza cunostintelor de baza din fizica invatata.. De exemplul, *matrixul* sau se refera numai la interactiunea la nivelul micro\particulelor. Ori, potrivit electroconvergentei, orice microMACROcorp natural are o matrice ne\entropica prin care practic interactioneaza cu MEDIUL\ (matricele corpurilor influenta). Exceptie face etherul care n-are matrice. Fluctuatiile externe ce impacteaza un corp masic sunt, in principal, datorate diamagnetismului mediului pericorp (electroconvergenta).

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty La construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de crivoi d la data de Sam 14 Sept 2019, 21:05

Scris de CAdi Astazi la 20:04

@virgil a scris:

Deci la producerea unei unde, electronul trece prin doua stari energetice, in stare de energie cinetica maxima produc camp magnetic, iar in stare de energie cinetica minima produc camp electric...

De fapt este invers :

,,Deci la producerea unei unde, electronul trece prin doua stari energetice,
in stare de energie cinetica maxima produce camp electric,
iar in stare de energie cinetica minima produce camp magnetic''

Este corect asa.



Raspuns:
Mai corect al fi daca am avea in vedere interactiunea dintre nucleul vortexului (electron) si matricea sa entrópica, si anume, ca etape ar fi:
-polarizarea nucleului (cresterea sarcinii electrice a electronului) ESTE URMARE A VOLUMULUI CONTINUU CRESCATOR (DE RECEPTIE A FLUCTUATIILOR DIN MEDIU) AL MATRICEI ENTROPICE, si determina,

-POLARIZAREA (de sens\semn contrar) prin influenta de catre nucleu A MATRICEI , astfel urmeaza un proces de confinare\strangere matricei urmata de schimb\descarcare a acesteia (matrice-nucleu),

-urmarea descarcarii dintre nucleu si straturile perinucleu , VOLUMUL MATRICEI CRESTE din nou, FLUXUL RECEPTAT CRESTE, ASTFEL INCAT URMEAZA UN NOU CICLUL (POLARIZARE-DESCARCARE)
Concluzie:
Schimbul local este la baza *pulsatiei* electronului.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty La construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de crivoi d la data de Sam 14 Sept 2019, 21:09

Am uitat sa scriu de anizotropia schimbului care determina anizotropia sarcinii, a descarcarii locale si implícit parametrii cinetici ai electronului.

crivoi d
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de Crivoi la data de Sam 21 Sept 2019, 15:29

1) A fost impusă formula de echivalenta masa-energie Legi de conservare (2) - Pagina 11 Gif si daca da , atunci care a fost motivul motivul pentru care a fost impusa?
2) Poate un corp de masă Legi de conservare (2) - Pagina 11 Gif să cedeze toată energia sa?
3) Cum ar arăta acel corp de masă Legi de conservare (2) - Pagina 11 Gif dacă ar ceda toată energia sa?
4) Ce se intelege prin energia unui corp?
5) Care este valoarea maximă a energiei pe care o poate ceda un corp de masă Legi de conservare (2) - Pagina 11 Gif și ce condiții ar trebui să existe pentru a fi cedată acea energie maximă?



1. Multitudinea de fluctuatii din Univers interactioneaza/interfereaza si se "evidentiaza" in Universul fenomenlogic prin efecte locale. "Masa" newtoneeana (densitate x volum) este un concept "ambiguu" din moment ce nu a fost definita "densitatea". "Densitatea"/"masa" LOCULUI este consecinta conversiei "ondulatoriului"/"caderii" aristoteliene ( a corpurilor naturale nemasice- ,... ,neutrin, corp emergent fotonic,...,) in curbiliniu/stationar. De aici, rationamentul /deductiile le puteti face fiecare dintre dvs. apeland la schema: Efect = structura+organizare+ FUNCTIE(intrasistemica corelata cu cea extrasistemica).

2. Depinde de calitatea acestuia (,..., emergent masic,...,  masic).

3. Probabil ca "rotationalul"/stationarul (emergent masica in/din miscare) se disipa in "masa" LOCULUI.

4. Planck defineste ENERGIA ca fiind " o marime care depinde de starea fizica instantanee in care se gaseste SISTEMUL". Conform electroconvergentei procesele fizice din natura pot fi descrise, in general, pe baza interactiunilor dintre (matricele) corpurilor/sistemelor natural, in legatura directa cu formele de miscare a materiei (,...,presiune/mecanica, electrica, magnetica, termica,...,) conjugate (matricea corpului, respectiv, matricea corpului de influenta preponderenta). Modificarea energiei interne, U, a unui (matrici)cprp natural masic (system termodinamic) este consecinta "deformarii generalizate infinit mici, dX, a acestuia sub actiunea fortei generalizate , Y.

5.Depinde de "calitatea" corpului natural ne/masic. Etherul -corp natural fara matrice locala de interactiune cu "mediul" nu este obiect de transfer decat cu cei asemenea lui. Generarea "sistemelor" (intrari,respectiv, iesiri) locale impun prezenta curbiliniului/stationarului /frecarii care sa faca posibila transmiterea de "putere".

Vezi: Google/Crivoi Dumitru/ About natural bodies/ The Allais Effect and Earth's electroconvergence, s.a.



o

Crivoi
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 24 Sept 2019, 14:55

Nu o sa fim coerenti in ceea ce transmitem/comunicam daca nu ne referim la CCEVA comun care face inteligibila problematica pusa in discutie.
Problema etherului nu poate fi inteleasa/ prezentata coherent daca nu are la baza o teorie  care sa se refere la corpul natural , ca fundament al spatiului din univers, respectiv, ca obiect fizic ce personalizeaza (sta la baza structurii si fenomenelor prezente in ) orice LOC din Univutronrs.
Speculatiile facute de Mishin nu pot constitui argumente solide pentru intelegeree fenomenelor/rezultatelor sale experimentale atata timp cat nu se bazeaza pe presupozitii ale unei teorii (vechi, respective, noi/personale) care sa  sa dea consistenta interpretarilor sale. "Subspatiile" atat de mult folosite in explicarea unor fenomene NU exista INSINE, ci sunt rezultatul  "fertilizarii" LOCULUI de interactiunea corpurilor natural. "Fertilizarea" LOCULUI poate conduce la "structuri masic"/corpuri naturale stabile  locale ori la structuri/corpuri naturale instabile/"radioactive" care emit avalanse de "neutron"/,..., fertilizante pentru corpurile naturale impactate/MEDIU.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Oul/masa sau gaina/densitatea

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 25 Sept 2019, 00:37

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Scris de virgil_48 Ieri la 19:57


@gafiteanu a scris:. . . . .   Mai pe inteles, cand impingem accelerat un carucior cu un copil, toata masa creste, cumuland enorm de multa energia consumata la impins. Daca ne apropiem de viteza . . . . .
Cred si eu. Daca impingi 2 - 3 ani creste copilul.
Oricat ai accelera, masa ramane aceeasi.


Intrebare (pe intelesul tuturor):
Despre "unde de soc"/variatia parametrilor din apropierea MACROmicrocorpurilor masice in miscare ce parere aveti? Modifica microMACROundele densitate/masa ce ocupa un anumit volum un corp in miscare?Modificarea energiei unui system se face in baza transferului (,..., cuantic,  electric, termic,...,mecanic) din MEDIU.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 25 Sept 2019, 12:56

Capitolul 1

                                                                                 

Energia corpului masiv din Univers

 

1.1           Generalităţi privind sistemul fizic
 

Palierele  de  existenţă  a  corpurilor  definesc (aşa   după cum  vom  arata în

capitolele următoare) Universul observabil. În analiza şi modelarea interacţiunilor corpurilor din univers se impune introducerea noţiunii de sistem. Acesta noţiune poate fi  definită  ca fiind un corp (sau ansamblu de corpuri materiale) caracterizat(e) prin diferite forme de mişcare şi care pot interacţiona cu mediul exterior prin suprafaţa de control, de graniţă sau de frontieră a sistemului considerat. Mecanica construită pe modelul mecanic al mişcării planetelor (modelul newtonian) nu permite stabilirea cauzelor care determină evoluţia, (adică trecerea unui sistem dintr-o stare în alta calitativ diferită de prima), acest model fiind al mişcării revesibile perpetuue. În consecinţă ordinea comică este ordinea totală stabilită pe baza modelului mecanic în care mişcarea este asociată cu interacţiuni conservative care nu afectează calitatea energiei. Reamintim, în acest context, definiţia dată de Planck, conform căreia energia reprezintă ,,o mărime care depinde de starea fizică instantanee în care se găseşte sistemul”. Termodinamica generalizată ca teorie mai generală a interacţiunilor conservative  şi disipative  din sistemele fizice porneşte de la constatarea că mărimile intensive şi extensive  din termodinamică pot fi identificate cu coordonatele generalizate care includ forţele (intensităţile) Y şi deplasările  (sarcinile) generalizate  X.  Legi fundamentale ale naturii pot fi exprimate sub forma unei relaţii generale de legătură de tipul XYn=ct. denumită ecuţia politropei conservative generalizate unde, nLegi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgQWEEgR6pBO6s11qeAFGJ10lJJYgsEVAQA7(-Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwUfIEAFAnANQdAALKskRSuzwTzHs9QSdlsfM03KpwKEAAA7, +Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwUfIEAFAnANQdAALKskRSuzwTzHs9QSdlsfM03KpwKEAAA7) reprezintă un exponent politropic generalizat care desemnează intensitatea interacţiunii considerate [104]. Prin particularizarea acestui exponent, care poate avea şi alte semnificaţii decât cea strict termodinamică, se obţin legile care guvernează interacţiunile conservative din domeniul mecanicii corpurilor (rigide, elastice, fluide)din domeniul termodinamicii ca şi din cel al electromagnetismului. Termodinamica generalizată defineşte lucrul elementar generalizat pe baza relaţiei:
 

 δL = Y dX                                                            (1.1)

 

unde, aşa cum s-a aratat mai sus, Y reprezintă o forţă sau intensitate generalizată în calitate de mărime intensivă, iar X o deplasare sau sarcină generalizată în calitate de mărime extensivă. Forţa generalizată Y, în calitate de cauză, determină


deplasarea generalizată X care reprezintă efectul acţiunii considerate.       Teoretic şi experimental s-a evidenţiat că     mărimi intensive care pot îndeplini rolul forţei-intensităţii generalizate Y pot fi dintre cele mai diferite, cum ar fi :

  • forţă mecanică, F;

  • greutatea unui corp de masă m, G ;

  • momentul mecanic, M;

  • acceleraţia liniară, a;

  •  acceleraţia gravitaţională, g;

  • acceleraţia unghiulară e, vitezele liniară v (w) şi unghiulară ω;

  • eforturile unitare (tensiunile) liniare σ şi tangenţiale τ;

  • presiunea p;

  • tensiunea superficială σ;

  • potenţialul electric V;

  • intensitatea câmpului electrostatic E;

  • intensitatea câmpului magnetic H;

  • potenţialul chimic φ;

  • temperatura absolută T.
    Ca mărimi extensive care joacă rolul deplasării-sarcini generalizate X sunt:

  • deplasările liniară x şi unghiulară φ;

  • impulsul (liniar) H;

  • momentul cinetic K;

  • alungirea specifică liniară e;

  • deformarea specifică unghiulară γ;

  • volumul (specific) V(v);

  • sarcina electrică Q(q);

  • inducţia electrostatică D; respectiv, vectorul de polarizaţie Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwU3ICCOgEGe40EyQesGKprKo0nfeE5Ob0DIAlIB9RM9iiNGDMAYkhKKUQD1QiZzCQRugFPeBC1aCAA7;

  • inducţia magnetică B, respectiv, vectorul de magnetizare Legi de conservare (2) - Pagina 11 XW6AbmaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwZXQIBwOOQQj0jhISkMOJ8BpnQqNFKv2CwyEiAknQgiSIAceJFkomQQPloSxA0gegQB4FWA5oyEHCFLRwsAEUcDUhGBenxIGgAMQ4pDCkNpAIdHToxzTkRBADs=;

  • masa substanţei m;

  • şi entropia S(s) în calitate de coordonată termică de stare [105].
    Eliminarea unei modalităţi de izolare, mecanică,termică, electrică, magnetică, etc, permite sistemului corp masiv – anvelopă plasmatică să participe la interacţiunea caracteristică formei de mişcare considerate, ceea ce înseamnă că sistemul dobândeşte un grad de libertate externă corespunzător acelei interacţiuni.  Gradele de libertate internă (ni) şi externă (ne) care satisfac un anumit tip de interacţiune între sistem şi exterior pot fi considerate conjugate (ne e).
    Fiecare tip de interacţiune între sistem şi mediul exterior poate fi asociat  cu un transfer de sarcină generalizată prin suprafaţa de control care poate fi o sarcină  efectivă precum cea electrică sau convenţională în alte situaţii.




 

Datele experimentale acumulate de omenire până în prezent evidenţiază patru tipuri de interacţiuni (cu câmpurile aferente) şi anume: interacţiunea gravitaţională, interacţiunea slabă, interacţiunea electromagnetică şi interacţiunea tare [78].
Se constată, că interacţiunea gravitaţională care guvernează sistemele planetare şi galactice nu are la bază o anume cuantă de masă care să fi fost descoperită  până în prezent.

  • Lucru generalizat de deformare a unui sistem
    În general, energia unui sistem fizic, poate fi modificată prin trei  modalităţi
    fundamentale de interacţiune şi anume:
    1 - prin transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul
    forţelor mecanice (în particular, de presiune), forţelor electrice, magnetice, electromagnetice, etc.  notate prin Y, astfel  că Legi de conservare (2) - Pagina 11 WW6AbmaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwa5QIBQKAgYKcaAYshsOoei5AVgZDQDw2Q2MGguhgJh90kuG8rPsfDhQA+X7jgAM2w7M007mj2ky+MbVn8iS3hlBwBLJQQgf24qCBxNG0oAglkDjU6UUwB8cGVJomVhTA9gTqdPIk10fo5oIghMr2QVZARNp6qwZYFMs0OXABFCwU3HQkvJAJ1DlKJVT7xCl6VNi5pDKlhvc01nvVBqAL8ACRIfxrRP0AFt0UbiQw9SYJUPBUXdnkaZQ0EAOw==;
    2– prin transfer de căldură (entropie - probabilitate) între corpuri aflate în contact direct -prin conducţie şi convecţie termică, sau de la distanţă prin radiaţie termică în care intervine temperatura absolută, T, în calitate de parametru intensiv de tip Y, şi atunci Legi de conservare (2) - Pagina 11 JhpW3GCB1MGU4PQ4ROB3mJA4kAF3gaCBAKGwROGoiMaJhQVgBUQmFOoQ8Fd0wPn1VSWk+pQoYAAk2yTa5ZT6GZg02OeAKmi6cGfHq6ZiqbAMhMVCpNlQAjyQAIEU7QlqtGrkIa3Km0h0OhawChSWXGTuHdQwkAIG7JqVG59dzqjUqmsZ0Ppg+25RtIUF3AZAsKKjyzrJ8RfgsHBgEAOw==;


3- prin transfer de masă între corpuri sau părţi ale aceluiaşi corp în care intervine potenţialul chimic, φ, în calitate de parametru intensiv de tip Y astfel încât Legi de conservare (2) - Pagina 11 VuBAEAOw==, [104].

          Aceste interacţiuni ale sistemului cu exteriorul prin intermediul lucrului  se concretizează în ”deformarea ” în sens generalizat a învelişului acestuia care se traduce prin modificarea energiei corespunzătoare formei de mişcare considerate. Prin această extindere a conceptului de «  lucru » şi asupra transferului de căldură în calitate de « lucru termic » de deformare entropică-probabilistică şi transferului de masă ca « lucru chimic »  se ajunge la relaţia:
 

                       dU =∑ δLdef = Legi de conservare (2) - Pagina 11 QhzABrQ6pFas1ezRov+CweEweB87odJqqPXuZSCIa4DnLA4VnI2kUfpQCAQNfEEIlcIJaElYQdlZ5VY0BVSECbFCLj2VKmVVSVnFVDlqDVZdPCnNPB5tJC61En08TX51PkFV1art4bby7b7DCwlxJELjCEWOjw1DKZJIBwWIIQtFvz18eTxLSYNmtEgMdwkEAOw==j dXj, ,                                  (1.2)

 

conform căreia modificarea energiei interne, U, a unui sistem termodinamic este consecinţa ” deformării generalizate infinit mici”, dX, a acestuia sub acţiunea forţei generalizate Y [105]. Pentru studiul energiei corpurilor masive este important de ştiut că  lucrul efectuat de corpuri sau câmpuri exterioare asupra sistemului  este pozitiv şi conduce la creşterea energiei sale interne şi devine negativ dacă este exercitat de sistem asupra mediului exterior, determinând scăderea energiei acestuia. Există o excepţie la această regulă şi anume sistemele cu suprafaţa de control deformabilă, pentru care lucru Legi de conservare (2) - Pagina 11 0NUARwYxxzBg2GM9AMYBAA7efectuat este pozitiv (dV>0) iar cel consumat devine negativ (dV<0).

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 25 Sept 2019, 13:18


 

1.2. Energia corpului masiv din Univers. Anvelopa entropică
 

          Termodinamica generalizată  ne permite să determinăm corect energia unui corp din univers. Energia corpurilor din univers este rezultatul interacţiunii pe palierul micro şi macro al formelor de energie conjugate (din corp şi, respectiv, din mediu) [29,30, 105]. De exemplul, structura energiei interne a  sistemului Pământ - anvelopă plasmatică  este dată de suma diferitelor tipuri de energie (cum ar fi: energia oscilaţiei electomagnetice pe palierul efheronic şi macro, energia mişcării de vibraţie a neutronilor, energia electronilor în mişcare de translaţie, energia electronilor gravitaţi; energia nucleară ; energia cinetică a mişcării de translaţie şi rotaţie a moleculelor, precum şi a mişcării de oscilaţie a atomilor în moleculă ; energia de interacţiune între nucleul moleculei şi electron ; energia potenţială sau energia  de poziţie a moleculelor într-un câmp oarecare exterior de forţe) în timp ce microcorpurile (sistemele fizice primare  ale palierul etheronic, respectiv neutronic) stau la baza transmiterii şi generării interacţiunii / formelor de mişcare a materiei  din univers.
          Fie un corp masiv caracterizat prin toate formele de mişcare caracteristice materie (electrică/electromagnetică, chimică, termică, mecanică/presiune).
           Dacă se notează cu:   Legi de conservare (2) - Pagina 11 WWpqam6AbmaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwbkQIBwSCwaj0hiYBhoMgOCpHRKXQyjQ4aVyu0KJ0TK1ksuCzfDjHk9tAQQAEURyq4zhgMjQ1JfU6QNEH1mIwZEckaGg2SIAHlDDUMEi14WQwcAGACFYVIbTUsAn3RrA28ADAWmoahNWEcjAmpCd5R9f0IVtotwYLuDpL99tUluoKCNwoHJwmWRG4p1x9PU1USRQpNS1sLRQmPNVAxNW+PB4ejp6uuLI6fs8Omz8VQPSqBw9ABLHEMjafpQIXpEJEHAOEN0EbEU0BszbPQYAvAwgM+hgBYQHXBQRCI9iqEY5GPiDUAQADs= ; Legi de conservare (2) - Pagina 11 IycmQVmzJiosDxGWpTtPX2NnaZSRt21Uc31uc4kgORb+n2p8eRVNf2wtvj+WHQ39GstnD0A3bxrv0CSHxrZEQAwyMUMDyINuuTwBMFQk1LAgAOw== , vitezele de deplasare în unitatea de timp a coordonatelor generalizate, X, respectiv Y, rezultă că puterea generalizată de interacţiune a corpului masiv cu mediul poate fi exprimată în două moduri şi anume:
                                    Legi de conservare (2) - Pagina 11 9mF3NCGGqAh2EFWkQOfYiPVBlEBESKSYJFTpB2egAPAB8Aa0QHRStFJwCpm20EAUIOTE+zT4wIGkKvK3GsvUgLAMATABustAGWvllwyWyzTU+DQ5RCo5vFW119fcNspUIlRivNzY+vgk5zWW0XjkjSkr5GFHbxSA5DmvJFr3blWrT+5TrWb98QggWJ7GlwJAMZg5sEAsDnDKHFixfF2DNSZwocgtL2fTwWElaSkhARCTjiilfKQw6evZxJs+bMXQ9tslqns6dPNztpDs7K+VPMKxKLhHQpeiaPED5FEjBlI60QkY1TE0mBkLWMvT3uhKDsekXap6tky7iClROZvCAAOw==Legi de conservare (2) - Pagina 11 AQiNzFnsHDotEUBGPkb5eAchDQQA7=YLegi de conservare (2) - Pagina 11 XX9uSG6AboBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwU0ICCOwEGeaKqubOu+YiCPspDaI2KqexsVgIYrIHi4EDCFKyEivCYDY8o5YqQQMxGWKAWEAAA7=Legi de conservare (2) - Pagina 11 AIF6SmYZRBR1jXUJanKHUQsQTIZqDQ5hjp1PSwaXbQ1DA5NGH6FDEUaMnpBZcUNxfKe2t7i5uru8RAQBlhEBhLmkDF+7HwAVvUIFQwi7C0NmudFCDBa7xARhQQA7Legi de conservare (2) - Pagina 11 8erqsUQwYAGUMcA1wAAmIAC2ONSUaJk5SVlpeYmZpPkZ2en5GboqOkpVySppdXpp2PTmFjeE2rVH+KTwhwkxBVdHlODVx8TiRgZQYMhURRD1SLY7ZCHAG+Q0EAOw===Legi de conservare (2) - Pagina 11 XX9uSG6AbmaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwakQIAQIEEMj8ikcglgBIzMqPTYgU6vTCt2O6xyo4vsd+wdf7XmaTmNRbOXzoCAGagP63Nhpx4Q1hVfeUIMYUcgSBtjElOLbx1XgBhsclIHF28MEVIDbwAPgEwdB0h8pXxMo1GgYw5DBFEMZiOpQo1KHQKJXHFDcYK9p53Cw8TFxsfIWyADfX7JAK0NQoXHqxPJFQVDCcmEQ9TG3ELSEMePQwNunUEAOw==               (1.3)

unde, n,  în calitate de exponent politropic generalizat caracterizează intensitatea interacţiunii considerate [99,100].
 Personalizăm calculul  a variaţiei energiei (puterii de interacţiune)  unui corp masiv luând în considerare interacţiunile specifice unui satelit natural, respectiv cele ale Pământului. Pentru  corp masiv  luat în calcul (caracterizat prin formele de mişcarea a materiei electrică/electromagnetică, chimică, termică, mecanică/presiune ) specificate atrag atenţia fluxurile din mediu de deplasare (sarcină) generalizată Legi de conservare (2) - Pagina 11 XX9uSG6AboBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwU0ICCOwEGeaKqubOu+YiCPspDaI2KqexsVgIYrIHi4EDCFKyEivCYDY8o5YqQQMxGWKAWEAAA7şi de forţă (intensitate) generalizată Legi de conservare (2) - Pagina 11 XYBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUpICCK0GieaKqu7AgFcALAxkisynigdYNSBYZKoIIUVrUUYjVQwgKyUQgAOw== preponderente, astfel:
·          Fluxul de sarcini electrice local din mediul :

Legi de conservare (2) - Pagina 11 QKLIhrVqvVwt2y+16v2BoRglYDB0Bani9dQwF72GBTZdezEKM8D7EswNkTWMDXydzfQCGRBV0GVInAx5eGX5wAJRDhI1+T5pdjkIGAB2XQwp1pVGQYAJkDksArWZqdJxOngCHdFp1oEwXQ5CSqEMRqJhIY0S4dWgBx0wnAATBmmjEYde+tkW6AMxFY4DjAdxc4uTlRSQCVCGHvki6wkIM2F58QnjIROiwQppCbElHsOAzK7qACYk3hJGQf6sA8ApX0NwWdOQ4+QqBy5a9hUU0GRt2D4sZaQmGMPwnhBY9dSW3tDKCzJmQE+P+gYvZhSTDYCYReX4xRsTikZ1gcLLs4szPz2iRiAnEJm4pzQBI61AQynWIhCHUuvJ8JmLIOLH3HOCxdIkWWlR+9Ah58BabtyEhrNYF44udQwBu967BYwDCkAMA5ApeMxPAq0RYFw8JAgA7                                                                 (1.4)

 

·        Fluxul de substanţă local sub forma debitului masic:
 

Legi de conservare (2) - Pagina 11 QIBwSCwaj8hkEhJoBjDKqDPgiFqv2GIly+16h4Hvkfndir2PrBkZObuzmTdxUZbbjWtj6Q7Y3zkBCgBVTFACBUKHXIZNYFNHeXxCEFUAAkNtdBIAmlpJBkcDQ6KSVhpHLQAWAKkUrFl7KUWnQi2IkKVDt0KVHKQctxx4SIABuwAalcm5UZWWQ7QAEEObWG0ABCJDKQJNzsO5wkIIc0OCSZHmQtFCrsxX3YLTQmlCUEJhWPUAAQPaJY2UpHvXZSAxIlQIKrRii0gqJAYXWmGQpVhAJAkkarzijoylW4o2Eol4p8OQEEmmOBHpxh2AA0MaqGMphKQYd760ARMirovKlZ9AH6UMStSIyyHziAH9ZsemGzpCzg0CoI0mM1d+APQEtI8lxVIZrYoNKzLQxFxkRXYVmVZjnLNgxQJIkY2tRkCCqlhE8nXJxSttmSW9xPNM1nuAF7Ijcg1iFFBykTQc4kyqGMtXnL5xRhhZlIgfeK6NrHUIOZRyoPTEotlNPGnn+gn0a4y07c+3ceWWyMQJYi9TqgQBADs=

                                       (1.5)
 

·        Flux de entropie (din anvelopa plasmatică şi globul terestru)



Legi de conservare (2) - Pagina 11 VxGhOKRtFVQQuCbuFUoQNxKD8SFZCIDyzzLruLbL4mTRFHmbIw+5Kbv2P9uULnKRcjEIADs=                       (1.6)

 

 

·        Fluxul de  impuls mecanic care nu reprezintă altceva de cât forţa de inerţie:
                                 Legi de conservare (2) - Pagina 11 GEAGDDZYlEEAA7Legi de conservare (2) - Pagina 11 OtNCsHnbd3CK7TQcIivf6cN7GFP1GfHpnDxZED4N7egVFjIFLW4YDjpOJR2BhYlQQAAkAEZ2fS4JpSkOFR6RDKgAUAKwSr5ZHBHhUGHkYjoBIqlkiRcC9SxenQ6Czh6ZCD8tRnkIKUL5WIl1j1lzOikjLhkJeyeJM1Mnl4+hRsUPWd9Kz51cXYwCIRplx6U3rvELflvGqOBJywAq+g2+QIERoZB09AMWMYMr00ErAKby26EOzjgujBwMBStG48ckCKsiOICgp5CQVECyZuJTCYclKljOhsIopU83NW5I5m2QL8C9ZJACVkIYEELTIlnBPfrbh5AlU1SJN2Q0putGAKwAM1r2DUlDKRSp5AAzkem4sy4j1jokctFPWCDlLDPUraYoXmChPlzY5W4cwz3SG2zzNhzGMkCAAOw==          (1.7)
 

 Pe baza celor patru tipuri de interacţiuni fundamentale prin intermediul  fluxului de impuls mecanic (Legi de conservare (2) - Pagina 11 Ho8Afz0YOAWB0PMGYRihMOScQtN1RmQJpmvhZMmDGEQEQ+UDe86hgLgpiKAiwYnNRhyAIDGjkJamZrjDw7AIAA7 = m . a), electric ( Legi de conservare (2) - Pagina 11 UBuP7o7JL1KyAgfQbR9AuRkA6BhlOMPblTrhvEJHaEMBMS72KSakfeeUQSS9GqkUguDQGJktwQA0QOADDUUk4qB0MCDBAZBAA7), masic (Legi de conservare (2) - Pagina 11 MTQ5TGVwAGZOoXtbs7e6jAKJC2r1F1OzYnNp9jpQAdOGQEAMxRN05XgGR5EvIMCG9hkQQQpzIDAtFL8EuGjHDJM29TRrn4SkYkoi8kk0yoRkCruSnISdLehJyIII0Zyjb3BoS4JKTASAAOw== şi entropic, Legi de conservare (2) - Pagina 11 W8fIycO6ykhRzUZW0EYOQwTNXEtfXGKax2ZCqZfHotNDwXuwyHup5cMVdgcNQ3DKj5JDAbVCQQA7, se poate obţine exprimarea generalizată a puterii de interacţiune a ansamblului Pământ anvelopă –  entropică.
Legi de conservare (2) - Pagina 11 SjWTwBxU5ltKUpVSVyUC5StBUEi9EaQirdkYTVtZyXcyZ5WNsuUuMyZKXv8wW94A5zFgJk5jHTBQukblMF+lylsyEZoVwacxoVh+zldP0pTW12Rls0nKb3+RNNsE5TruIk5znRIo3rRkQADs=
Legi de conservare (2) - Pagina 11 DGqS2JCivDCN6+WlEiGjgDuiLlGKPxG4tcC3+TW2ExGUuIwruMfXuJAborGAuFoRuZZbejjqC4YrFDxqQZcbuSX6uYy7t53belSbucSQsjT6CawLCq37uq4bu7A7u7Jbu607o7bLCLqwu7zbu777u8AbvMI7vMRbvMZ7vMibvMq7vMybvKjXvNAbvdI7vdRbvdZ7vdi7u6aXvdzbvd77veAbvtBLGeJbvuZ7vuibvssrGeUbCAA7





 

 

 

 

 

 

 

 Pe baza vectorului Umov – Poynting, care raportează această putere la unitatea de arie a suprafeţei de control a sistemului corpului masiv-anvelopă plasmatică cu mediul exterior, fig. I.1, puterea de interacţiune generalizată se poate calcula cu relaţia:
 

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Pn7wlSZQvgdEthHFBbJYQe1swnjjGBAKiRwgPE7AgBBszvE5eJ4UcDezRbYBgyO73smiUcDHvEAQ4zwDiAwoSFKCD0+sHB0lhjdQPIxw3jUkBP3GF0OzzCqLewQhkBUxbPm0MMgRmGIPOQDEkehkDk8TAtNNEPIoOieajgxH1YzYhhuCIYsanEKXPwiAH4oxnc8oohOIGMuugfGMt6BjU4IIxjgmAQ5cjWiT1J4IqLOMMU9mkGPYOARIDnRrykMEl9To0Qh8ZCeQxJycnUBhXe8QMc2TNILo4DkbowQBAA7    Legi de conservare (2) - Pagina 11 FxsbBe8OnQ1kKthFVB0fPtnVW1bIe0tSzsVjZyQDTAOF7JEUYskPqAobuaOTmSRAACwDR99HACBZHDLnwYKmlhAASQwDU8UolBMk+QZKsfAMQSxEvNxqQOKEVUZxHJluGFLnlZCSAIAA7                         (1.8.)
unde  Legi de conservare (2) - Pagina 11 Png;base64,R0lGODlhDAAXAHcAMSH+GlNvZnR3YXJlOiBNaWNyb3NvZnQgT2ZmaWNlACH5BAEAAAAALAAAAAABAAEAgAAAAAECAwICRAEAOw==Legi de conservare (2) - Pagina 11 JwgjrpYAHGC5KRK9JA0jtlKxLwQBVQGgwHFGzSQOntAACgCFzRQi2L2npdAT34zGt82lmLmzzwCTIyEAOw==, Legi de conservare (2) - Pagina 11 Png;base64,R0lGODlhDAAXAHcAMSH+GlNvZnR3YXJlOiBNaWNyb3NvZnQgT2ZmaWNlACH5BAEAAAAALAAAAAABAAEAgAAAAAECAwICRAEAOw==Legi de conservare (2) - Pagina 11 KXZrFI462Coe60QARsU+wq4llIQA7,  Legi de conservare (2) - Pagina 11 QqHRKrVqv2Kx2y+16v+CweFx9BIQCA1pNNkIACUAELm8bDxPhQiJU2IsDQ2wAFn9DF0MPQ3OGRSpDjyVIAZR+XUsAGkMaZ0kCjUyDoEYMo0eIpkUnBCJRnJSwAaVZlqmHYLG5uQAEQ4FTup1UficCs6lmAZhEBiAIAKipHgAbAB+2t9gASw0AGGEVThwAjwAPx1zR2JyF2rzaJ+Si2POjsO5CGrWj3fm2+xeWGUq2RAUsS0EAADs= şi Legi de conservare (2) - Pagina 11 XX9uSGaIiIBbM4iIZgECAwWgICCOZGme6IilbOu+cCzPdG3feK7vfAkFgV5MMpIEHsKWghRJtiBOWeAQhQmqVgPW1CkNtiakqFMAkyTlETUFDGh5C+CadTWj0nbTPD+C8kkbBBYvbYU6b38ifjuFjYYEI18vRo57MFobApZmcQEJJkaJIxOipSiDQhsuP4g9EGKiQaUNkKIIAHh8pLiJlG6mEq1gqiSbVR2ti2CdI20iIQA7   reprezintă vectorul fluxului specific de impuls, sarcini electrice, masă şi entropie.



Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty ENERGIE, versus forme de miscarea a materiei

Mesaj Scris de Crivoi la data de Joi 26 Sept 2019, 16:12

Energia unui sistem fizic poate fi modificata si prin transfer/conversi de "masa"/densitate locala.


Continuare:


Pe baza vectorului Umov – Poynting, care raportează această putere la unitatea de arie a suprafeţei de control a sistemului corpului masiv-anvelopă plasmatică cu mediul exterior, fig. I.1, puterea de interacţiune generalizată se poate calcula cu relaţia:
 

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Pn7wlSZQvgdEthHFBbJYQe1swnjjGBAKiRwgPE7AgBBszvE5eJ4UcDezRbYBgyO73smiUcDHvEAQ4zwDiAwoSFKCD0+sHB0lhjdQPIxw3jUkBP3GF0OzzCqLewQhkBUxbPm0MMgRmGIPOQDEkehkDk8TAtNNEPIoOieajgxH1YzYhhuCIYsanEKXPwiAH4oxnc8oohOIGMuugfGMt6BjU4IIxjgmAQ5cjWiT1J4IqLOMMU9mkGPYOARIDnRrykMEl9To0Qh8ZCeQxJycnUBhXe8QMc2TNILo4DkbowQBAA7    Legi de conservare (2) - Pagina 11 FxsbBe8OnQ1kKthFVB0fPtnVW1bIe0tSzsVjZyQDTAOF7JEUYskPqAobuaOTmSRAACwDR99HACBZHDLnwYKmlhAASQwDU8UolBMk+QZKsfAMQSxEvNxqQOKEVUZxHJluGFLnlZCSAIAA7                         (1.8.)
unde  Legi de conservare (2) - Pagina 11 Png;base64,R0lGODlhDAAXAHcAMSH+GlNvZnR3YXJlOiBNaWNyb3NvZnQgT2ZmaWNlACH5BAEAAAAALAAAAAABAAEAgAAAAAECAwICRAEAOw==Legi de conservare (2) - Pagina 11 JwgjrpYAHGC5KRK9JA0jtlKxLwQBVQGgwHFGzSQOntAACgCFzRQi2L2npdAT34zGt82lmLmzzwCTIyEAOw==, Legi de conservare (2) - Pagina 11 Png;base64,R0lGODlhDAAXAHcAMSH+GlNvZnR3YXJlOiBNaWNyb3NvZnQgT2ZmaWNlACH5BAEAAAAALAAAAAABAAEAgAAAAAECAwICRAEAOw==Legi de conservare (2) - Pagina 11 KXZrFI462Coe60QARsU+wq4llIQA7,  Legi de conservare (2) - Pagina 11 QqHRKrVqv2Kx2y+16v+CweFx9BIQCA1pNNkIACUAELm8bDxPhQiJU2IsDQ2wAFn9DF0MPQ3OGRSpDjyVIAZR+XUsAGkMaZ0kCjUyDoEYMo0eIpkUnBCJRnJSwAaVZlqmHYLG5uQAEQ4FTup1UficCs6lmAZhEBiAIAKipHgAbAB+2t9gASw0AGGEVThwAjwAPx1zR2JyF2rzaJ+Si2POjsO5CGrWj3fm2+xeWGUq2RAUsS0EAADs= şi Legi de conservare (2) - Pagina 11 XX9uSGaIiIBbM4iIZgECAwWgICCOZGme6IilbOu+cCzPdG3feK7vfAkFgV5MMpIEHsKWghRJtiBOWeAQhQmqVgPW1CkNtiakqFMAkyTlETUFDGh5C+CadTWj0nbTPD+C8kkbBBYvbYU6b38ifjuFjYYEI18vRo57MFobApZmcQEJJkaJIxOipSiDQhsuP4g9EGKiQaUNkKIIAHh8pLiJlG6mEq1gqiSbVR2ti2CdI20iIQA7   reprezintă vectorul fluxului specific de impuls, sarcini electrice, masă şi entropie.

 

 În ipoteza   impulsul, sarcina electrică şi masa respectă cu stricteţe principiul conservării, rezultă pentru aceste mărimi:  

 

                              Legi de conservare (2) - Pagina 11 EbSIy1CM0hkBGQkZLyBOFAFMXIJYeoYCPukiG5QA5H8KHRIIDkGG6FIoQ1ggCYClHCbqFwESVMxGsupSEXNckSeVlcAP6kKlEQRUK+W4wjfjiwIO4PdEi0G9KulsQmOhEYkuOL5Z5IxSqiDmlTtKIWtziIKMIli1wMIxW9+BYwipE0TDyjIhSwRDUygo00S6MbDwFHhMlxjki8Ix4HUUdI6XGPefvjHvvoJTMC8pCjMWQCEclIKipSJo9spCSfEsmRVHKSmIQk0kj0uzNaSwMQgQAAOw==                              (1.9)

unde, ρ, reprezintă densitatea de impuls, sarcină electrică şi masă care se poate modifica în timp în procesele de interacţiune cu exteriorul, prin suprafaţa de frontieră a sistemului Pământ anvelopă plasmatică, astfel că :
 

                                  Legi de conservare (2) - Pagina 11 ZstGQQsQ0yEiVOAjTShBR12AoVpb1WQADBQEAOw==                           (1.10)

 

          În schimb, însă, mărimea Js nu se supune principiului conservării întrucât ireversibilitatea internă a proceselor care se desfăşoară în sistemul corp masiv  şi in zona din jurul său (anvelopa entropică in care mediul geontropic primar se entropizează progresiv- urmare a staţionarii undelor progresive de impact din Univers) prin interacţiuni între subsistemele sale determină o generare de entropie, astfel încât:
 

                                   Legi de conservare (2) - Pagina 11 IWIfAIIBgAAAMQzCgnZPFWLbgZzkxUs7hIgnCG6LCEENKLaYqJMtuFSAjmyDnLWOKOs4ZxAoNYQFAAPgJNAbOCSm9EInQhoC28uQTAoCZCc0YuLjLYckWdJrTYrSQi5GZUefJzVlWdWTotSADgkNWpneAIeJ6WYr7BTyC2uP3HgfJUW+iQ+ZhVQGQHPm6QjANIISoiYmgyh4n55NujBIhorwIiAkrKkQFKMalaXAIA7UmIgEIRQ6CDPbWeMpplXF0xEJDVVoSFwNInJWeaiCM1ZecWGQyEUyqqTdpABcU2tVDZy6Y5vcuSNArB5OMlIAwA4rDFK2VUjPZl5J6aMh0knr7bfgPthNt+FGs84keZpCoD+BAAA7                         (1.11)

 

unde  Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwU4ICACQmCaw6iKxeiscKsm8MisUz0SK0PrglVKFbSIGIdRYNUQGUYKk2z109UQVt0ii+OKHoClKAQAOw== reprezintă sursa internă de entropie, adică viteza de creare a entropiei în unitatea de volum, la temperatura T a sistemului corp masiv – anvelopă entropică.
Pentru fluxul de energie, adică de putere de interacţiune, care include cele patru componente ale puterii (locale) de interacţiune , π principiul energiei poate fi scris sub forma:
 

              Legi de conservare (2) - Pagina 11 IhZx1UMvNWzMbYjH6xOqDrWt++WcII+1y15X2xx28niAAOw==                                               (1.12)
 

unde, w [J/m3] repreyintă densitatea volumică a energiei, astfel că, amplificând ultima ecuaţie cu V [m3] se obţine relaţia :
 

                                             Legi de conservare (2) - Pagina 11 PxQ3VCMsZMwRAWWNfKUzcKFq8wheELcsYJoock9OQCfpMPUyUlFNQYZcpviEICXO0yEKLkYJtbClzBjikEns6ZNmARvLtIQT+cgMToBJCnxGUcFLwAJiP509aSB0jjZhoxg+bTluCFMq6bh6FSIAQAZtYJBVTAAR7FVggAAOw==                                             (1.13 )
 

          Ultima relaţie arată că viteza de variaţie a energiei sistemului corp masiv-anvelopă entropică în unitate de timp este condiţionată de puterea de interacţiune exercitată prin suprafaţa de control a acestuia [29,30]. Viteza de variaţie a energiei sistemului corp masiv- anvelopă entropică  în unitate de timp este condiţionată de puterea de interacţiune cu mediul exercitată prin intermediul anvelopei entropice, şi poate fi departajată astfel:
 

                                 Legi de conservare (2) - Pagina 11 V9kHekIC6Mf2UHAQA7                 (1.14)
 

unde: ρ este densitatea de volum,Legi de conservare (2) - Pagina 11 Png;base64,R0lGODlhDAAXAHcAMSH+GlNvZnR3YXJlOiBNaWNyb3NvZnQgT2ZmaWNlACH5BAEAAAAALAAAAAABAAEAgAAAAAECAwICRAEAOw== u [J/kg] este energia internă specifică, φ este potenţialul chimic (masic), E [V/m]- intensitatea câmpului electrostatic, H[Oe]-intensitatea câmpului magnetic,  suma Legi de conservare (2) - Pagina 11 2wmNikLJmQglEYiuqS0JwfclLgRdQYaoiEJCDjKSGpzRySgx2F7ILCYFDEKGCSzDyGpN6QjI45v0naImRdljCdrAkBR3AMgVRUDgKoKWXEGFKdCJCUeqsARQABDFwAZexcAK5LnAEIxrOtmWEx3apRGygKKblMSA0EcJLOsG1Q8SKR92mv4BDNBBNh21fxEouOk9CNPMSw48aUiSTIrJkzEUqehbDlzDR06F5CrGY+uCHzRFA3BYeKjdfs18gM8QYBADs= caracterizează energia câmpului electromagnetic care se propagă cu, c [m/s]- viteza luminii,  gc[m/s2]- acceleraţia gravitaţională/electrostatică  din sistemul corp – anvelopă plasmatică,  şi ,   rA[m] – raza sistemului corp – anvelopă entropică  iar suma Legi de conservare (2) - Pagina 11 2wmNikLJmQglEYiuqS0JwfclLgRdQYaoiEJCDjKSGpzRySgx2F7ILCYFDEKGCSzDyGpN6QjI45v0naImRdljCdrAkBR3AMgVRUDgKoKWXEGFKdCJCUeqsARQABDFwAZexcAK5LnAEIxrOtmWEx3apRGygKKblMSA0EcJLOsG1Q8SKR92mv4BDNBBNh21fxEouOk9CNPMSw48aUiSTIrJkzEUqehbDlzDR06F5CrGY+uCHzRFA3BYeKjdfs18gM8QYBADs= caracterizează energia câmpului din sistem  astfel că vectorul Poynting electromagnetic este  dat de relaţia cunoscută
 

Legi de conservare (2) - Pagina 11 1KCFp5XiB1ACCCAANJIAGHiAFndQYAEoRDRYQHFwSYhI9CFZaIn3IWAHhLFKZyWUprb61JQQA7 Legi de conservare (2) - Pagina 11 2wmNikLJmQglEYiuqS0JwfclLgRdQYaoiEJCDjKSGpzRySgx2F7ILCYFDEKGCSzDyGpN6QjI45v0naImRdljCdrAkBR3AMgVRUDgKoKWXEGFKdCJCUeqsARQABDFwAZexcAK5LnAEIxrOtmWEx3apRGygKKblMSA0EcJLOsG1Q8SKR92mv4BDNBBNh21fxEouOk9CNPMSw48aUiSTIrJkzEUqehbDlzDR06F5CrGY+uCHzRFA3BYeKjdfs18gM8QYBADs=  Legi de conservare (2) - Pagina 11 FxsbBe8OnQ1kKthFVB0fPtnVW1bIe0tSzsVjZyQDTAOF7JEUYskPqAobuaOTmSRAACwDR99HACBZHDLnwYKmlhAASQwDU8UolBMk+QZKsfAMQSxEvNxqQOKEVUZxHJluGFLnlZCSAIAA7,                          (1.15)
         
Pentru transmiterea puterii de interacţiune a unui corp-anvelopă entropică (sistem fizic) cu exteriorul (mediul) se impune luarea în considerare a legilor disipative care fac posibilă realizarea acestui proces numai în condiţii neconservative, ireversibile. În fond, acest proces  aşa cum s-a aratat mai sus, presupune transmiterea unui flux generalizat de impuls, sarcini electrice, masă, entropie de tip Legi de conservare (2) - Pagina 11 XW6AboBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwU4ICCOgzCeqBQEaCuWbizPdG2LK4sHZtuLCYRMWJMYAI4aD1JL3BY1hahgmxCYLuqo4UqsRt7lKAQAOw==, în general, prin intermediul unui gradient (finit) al forţei generalizate Y provocat de existenţa unei rezistenţe  neconservative, disipative, care spre deosebire de cea consevativă nu permite « memorarea »  acţiunii exercitate. Spre deosebire de aceasta din urmă care are un caracter reactiv în sensul de reactanţă sau reluctanţă, rezistenţa disipativă este o rezistenţă activă întrucât permite dezvoltarea puterii active, prin analogie cu cea utilizată în teoria curentului alternativ. Mediul universal este caracterizat prin temperaturi apropiate de                                  00 K. şi constituie, prin entităţile corpusculare primare de interacţiune (etheronii, care nu au anvelopă entropică) un mediul nedisipativ (supraconductor, suprafluidic). Rezistenţei disipativă este caracteristică corpului masiv şi zonei entropice aferente a corpului masiv (caracterizată prin apariţia mişcării termice la nivelul anvelopei entropice). Dispersarea energiei ordonate (disipaţia) în zona entropică a corpului masiv, pe mai multe grade de libertate (electrică, ..., mecanică) corespunzătoare  mişcării termice poate fi redusă în ultimă instanţă la frecare. Fenomenul de frecare ( care poate fi de natură mecanică, electrică, chimică, etc.) se dovedeşte a fi fenomenul care face posibilă transmiterea puterii între sistemele fizice. Pentru exemplificare se pot da câteva din legile disipative, semnificative pentru unele domenii ale fizicii şi anume : legea frecării vâscose, legea frecării prin alunecare, legea lui Ohm, legea difuziei descoperite de Fick (1855), legea lui Stefan (1879)-Boltzmann (1881), legea lui Fourier(1822) privind transferul căldurii prin conducţie termică şi legea convecţiei termice a lui Newton .

  • Legea frecării vâscoase descoperite de Newton:
     
                  Ff = -η grad ν A ; Legi de conservare (2) - Pagina 11 GxCZzIEVR1HEi04YUjuST1+sNh2bfHzyoJWzNgGNUChYRSGJcF5IKRSCkCW+LDZzAvBkKILOcC3dfoqjmCTfSCoE8WDw1qpeFGGLyAmdUlPPGJ4FkxVc0GLmtEaaNvQaAlOZ12PtNi08e6xj2Vv0jmCd1uqtLK8gAj0qIW0BpWwvgw2RJw2mU1nMTgphoAwsGyZ2XVUrgoHt1MuY9dxZmnkaAXRFggAAOw==                  (1.16.)
    care stabileşte legătura între forţa de frecare vâscoasă Ff şi gradientul vitezei Legi de conservare (2) - Pagina 11 XX9uSG5ugG6AbmaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwaQQIBQEggIj8jk8ChROp2Wp1TJECQNSEYR4DmSrEykUThJDp6M5OUIIkCchSlhicQ+2+83EgxoKAkBC0odRXFJeFOJiouMjY6PkEWSk5SUkJeYmZpORQiOegCCm40VjVoBbxQBdgCsXqhHCQAkhmiiZlO1QhlCDG9dSq5RvVN8fkgKU4VJEbqjUhGgiwQCHE9BADs= în masa fluidului caracterizat prin vâscozitatea dinamică, η, mărimea, Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWpqamaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwUsIAAEZDCIqFgATeq+MMrE6EGLGB2IjgEkLgVAOAkIXLubEoVYOmc3iDKJCgEAOw==, fiind efortul tangenţial de frecare. Se observă că, transmiterea puterii în acţionări hidrodinamice presupune o vâscozitate dinamică, η, finită, astfel că această putere este precizată de relaţia:
     
    Legi de conservare (2) - Pagina 11 Fb2YciqQqgaIORGTcYtw3Gy2xs1XUbdCfrY6K62msBASjqIWIee3ubHbvYEsLBY9zJbQYut74o7CUAINO34xkVrMddvmFOH8yB9ONKx55HGDcYO5vJjhB5lj6Fyo7+MsR1f7quGcWWFwZCrzmI2w4lCr67qVPswV8pafFQBAEAOw==                   (1.17)
     
    unde, Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwVXICCOgzCeaCoGAaK+Y1XCdG3feK6jDxuMPpzpNLQ9DqdHLtE4MXEFVPTW87FglEBT5HCNEjkCqnjCBAwo9IiiTkFQCa8obsuykPaWarFb90UMfwBmWyIhADs=,  reprezintă fluxul de impuls transmis prin frecare.
              Dacă Legi de conservare (2) - Pagina 11 XX9uSGpqamaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwVlICCOZGmeUhCcbGtehai4NOuQhvgECLALtdNgRBlELr7DDKBIBEux0ZLJGA1JO5WWByUpGqKoKPckiQEEXclZthKNTNLitNWaHOBxeCRpl5AyOj0iDmx+IikrQodPEmSMNYOQJiEAOw== se constată că Ph =0, ceea ce înseamnă anularea puterii transmise prin intermediul fluidului. Se observă că mărimea Legi de conservare (2) - Pagina 11 XX9uSGpqamaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUtIOAEhxgIgCUaCQAkiJssLjDURA0UrqMDsZdOgatFao6SqxH83X6ACA8KUAJCADs=Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgQWEEgR6pBO6s11qeAFGJ10lJJYgsEVAQA7(0,Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwUfIEAFAnANQdAALKskRSuzwTzHs9QSdlsfM03KpwKEAAA7) astfel încât, Legi de conservare (2) - Pagina 11 XX9uSGpqamaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUtIOAEhxgIgCUaCQAkiJssLjDURA0UrqMDsZdOgatFao6SqxH83X6ACA8KUAJCADs=,  caracterizează rezistenţa disipativă hidrodinamică în procesul transmiterii puterii. Această lege a fost descoperită de Newton în contextul în care încerca să explice mişcarea planetelor prin ,,vârtejuri” într-un mediu eteric, fin, care ar umple întregul spaţiu cosmic. Existenţa unui gradient de viteză în mediul fluid este asemănătoare cu cea a ,,alunecării” rotorului maşinii asincrone în raport cu câmpul magnetic învârtitor.    Mişcarea structurii etheronice poate fi estimată din mişcarea sateliţilor care sunt înglobaţi în mişcarea cicloidală a oscilaţiilor /undelor etheronice din jurul planetei care întreţine mişcarea lor orbitală. S-a constatat că viteza de translatare/transport a unui satelit  în jurul Pământului  este din ce în ce mai deccelerată pe măsura apropierii de  globul terestru. Astfel viteza este în jur de 3 km/s la 35,860 km deasupra Pământului, creşte la 7,8 km/s  la înălţimea de 100 km dar decelerează brusc la o altitudine mai mică ca rezultat al predominaţei fenomenelor entropice terestre faţă de fluxul electric transmis pe palierul etheronic, astfel că la altitudini troposferice aceasta nu este mai rapidă decât curenţi « jet stream » ( de la 0,01 la 0.1 km/s, relativ la viteza de rotaţie ecuatorială a Pământului de 0,46 km/s) [125].Asemănător  se poate evidenţia relaţia  dinte forţă şi deplasarea generalizată pentru legea frecării prin alunecare, legea difuziei, legile specifice ale entropiei legea Stefan-Boltzmann, legea Fourier, legea convecţiei termice a lui Newton, etc.  
    Interacţiunea predominantă din anvelopa entropică (în care este înglobat corpul masiv propriu-zis este dată  de interacţiunea formelor de mişcare conjugate  predominante (dintre corpul masic şi mediu ). Interacţiunea de tip gravitaţional (masică) nu poate fi ecranată în schimb, aşa cum vom arata în capitolele următoare, stă la baza  apariţiei  mişcării/materiei cu formele de mişcare aferente.

Se poate concluziona că orice corp (masiv) din univers are o anvelopă entropică în care este inglobat (matrice), ca element de interfaţă energetic între mediu universal  şi corpul (masiv) propriu –zis. Anvelopă entropică constitue sediul transformărilor substanţiale şi energetice care personalizează interacţiunile  locale  ale  corpului (masiv) pe care îl înglobează

Crivoi
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Definirea corecta a conceptului de energie

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Vin 27 Sept 2019, 16:16

Mai sus am incercat sa va amintesc "cauza" generarii energiei UNEI/unui MATRICI A UNUI corp natural. Fizica actuala apeleaza la effect in modelarea proceselor/fenomenelor. Termodinamica generalizata evidentiaza "schimbul/transferul" ca sursa a "energiei"/efectelor. Sunt oarecum nedumerit cand citesc comentarii care nu au in vedere raportul "ordine-dezordine"/ENTROPIE  in definirea marimii "energie" LOCULUI masic. Ca sa intelegem ce este "masa" newtoneana (impenetrabilitate,..., s.a.) este bine sa o fragmentam si sa analizam interactitiunile "micro/macro"fragmentelor"".

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Vin 27 Sept 2019, 16:53

Scris de Crivoi D
"S-a constatat că viteza de translatare/transport a unui satelit  în jurul Pământului  este din ce în ce mai deccelerată pe măsura apropierii de  globul terestru. Astfel viteza este în jur de 3 km/s la 35,860 km deasupra Pământului, creşte la 7,8 km/s  la înălţimea de 100 km dar decelerează brusc la o altitudine mai mică ca rezultat al predominaţei fenomenelor entropice terestre faţă de fluxul electric transmis pe palierul etheronic,"


De unde ati cules aceste date? VITEZELE REALE SUNT IN TABELUL DE MAI JOS;
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Viteza11


Ultima editare efectuata de catre virgil in Vin 27 Sept 2019, 21:54, editata de 2 ori

virgil
Moderator
Moderator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9654
Puncte : 43136
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Vin 27 Sept 2019, 19:56

@virgil a scris:"S-a constatat că viteza de translatare/transport a unui satelit  în jurul Pământului  este din ce în ce mai deccelerată pe măsura apropierii de  globul terestru. Astfel viteza este în jur de 3 km/s la 35,860 km deasupra Pământului, creşte la 7,8 km/s  la înălţimea de 100 km dar decelerează brusc la o altitudine mai mică ca rezultat al predominaţei fenomenelor entropice terestre faţă de fluxul electric transmis pe palierul etheronic,"
Asta inseamna in limbaj popular ca decelereaza din cauza frecarii
cu aerul atmosferic ?

Domnul Crivoi a scris, eu am atasat tabelul cu vitezele reale care demonstreaza ca nu este corecta afirmatia d-lui.

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7091
Puncte : 27997
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Construction d'une théorie unitaire de la physique

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Sam 28 Sept 2019, 14:36

D-l Virgil:
1. "S-a constatat că viteza de translatare/transport a unui satelit  în jurul Pământului  este din ce în ce mai deccelerată pe măsura apropierii de  globul terestru. Astfel viteza este în jur de 3 km/s la 35,860 km deasupra Pământului, creşte la 7,8 km/s  la înălţimea de 100 km dar decelerează brusc la o altitudine mai mică ca rezultat al predominaţei fenomenelor entropice terestre faţă de fluxul electric transmis pe palierul etheronic,"


1.Datele nu rezulta din calcul ci sunt masuratori NASA.

2.Asta inseamna in limbaj popular ca decelereaza din cauza frecarii
cu aerul atmosferic ?
In limbaj stiintific, NU! Datul cu parerea, DA!
2. Domnul Crivoi a scris, eu (Virgil ) am atasat tabelul cu vitezele reale care demonstreaza ca nu este corecta afirmatia d-lui.
Virgil ECHIVALENT cu Virgil 48? Apropo de modul cum se abordeaza echivalenta MASA-ENERGIE.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de Crivoi la data de Sam 28 Sept 2019, 19:26



Capitolul 2

 

Interacţiunile  corpurilor ce definesc Universul

 

2.1.        Generalităţi privind modelarea interacţiunii corpurilor

 

         Microuniversul şi macrouniversul sunt ambele, zone ale realităţii fizice. Cercetarea elementarităţii microsistemelor aduce clarificări preţioase pentru încercările de răspuns la marile întrebări privind universul, originea şi evoluţia sa. Anticii  definesc corpurile/spaţiul, mişcarea/materie, timpul şi principiile mişcării naturale încercând să stabilească relaţii cauzale între acestea (Anexa nr. 1). În evul mediu catolic, paradigma aristotelică asupra filosofiei naturale s-a menţinut prin intermediul filosofiei lui Thoma d′Aquino care a fost acceptată ca filosofie oficială a catolicismului Se poate constata că grecii antici au văzut lumea ca pe un organism, viziune bazată în cea mai mare parte pe analogia dintre lumea naturală şi societatea umană. Aceeaşi viziune a dominat şi epoca Renaşterii dar paradigma se schimbă de la organic la mecanic. Dacă în antichitatea se afirma ca mişcarea circulară a corpurilor este mişcarea perfectă, se poate constata că, perioada de la Galilei la Newton a condus la o nouă definiţie a mişcării naturale. Astfel, mişcarea universală a oricărui corp este o mişcare uniformă în linie dreaptă (sau repausul); nici un corp nu mai are propria sa stare de mişcare naturală aşa cum afost definită de antici (de ex. , o linie dreaptă în jos pentru pământ, o linie dreaptă în sus pentru foc, o mişcare circulară pentru corpurile cereşti). Concepţia aristotelică a diferitelor mişcări naturale pentru diferite tipuri de corpuri este abandonată impunându-se conceptul modern de inerţie a corpurilor în care se renunţă la credinţa lui Aristotel că o viteză uniformă a corpului necesită acţiunea continuă a unei forţe constante din mediu. Aristotel accepta inerţia corpurilor în repaus, nu, însa cea a mişcării.
          Newton preia acest set de adevăruri parţiale şi găseşte un set unitar de legi care explicau corect mişcarea atât a corpurilor cereşti cât şi a corpurilor pământeşti. În structurarea acestei concepţii s-a ţinut preponderent cont de specificitatea mişcării corpurilor Pământeşti şi mai puţin de procesele fizice de mişcarea specifice corpurilor cereşti (Anexa 2). 
          După Newton  au existat unele tentative formale de a clarifica presupoziţiile care au fost luate ca axiomatice în edificarea sistemului mecanicii newtoniene (E. Mach, H. Poincaré, ş. a.). Opinia lui Mach că sistemul inerţial al Universului se stabileşte în funcţie de masa stelelor fixe şi părerea lui Riemann geometria spaţiului este influenţată de materie, geometrie care influenţează la rândul ei fenomenele fizice care au loc în spaţiu l-au inspirat pe Einstein în elaborarea teoriei relativităţii generalizate. În formularea iniţială a teoriei relativităţii,  Einstein a ţinut cont de


principiul lui Mach care prevedea ca proprietăţile spaţiului să fie complet determinate de distribuţia materiei în univers. Ulterior soluţiile (de vid a ecuaţiilor câmpului gravitaţional) lui Willlem de Sitter (1872-1934) şi ale lui Kurt Gödel (rotaţia absolută a universului la baza ecuaţiilor câmpului gravitaţional) au condus la ideea că principiul lui Mach  nu constituie o parte esenţială a relativităţii generalizate. Astfel s-a ajuns la geometrizarea fenomenului de gravitaţie prin aceea că structura sau ”forma” spaţiului influenţează mişcarea corpurilor prin acesta, iar spaţiul este influenţat, la rândul său, de masele conţinute în el.
          Dorinţa de a găsi un creator care să joace rolul ceasornicarului  cât şi convingerea religioasă într-o ordine creată a lumii a fost  etalată de noua imagine a ”ceasornicului lumii”[48]. Elementul de finalitate din imaginea mecanică era dovedit de proprietăţile intrinseci ale lucrurilor, date de Dumnezeu, şi de regularitatea legilor Naturii, în timp ce viziunea teleologică însoţind imaginea organică a lumii susţinea o ”călăuzire a lucrurilor” generală. Evoluţia de la argumentele teleologice – care susţin că datorită legilor cauzalităţii, ordinea trebuie să aibă un  scop logic, la argumentele eutaxiologice – care susţin că ordinea trebuie să aibă o cauză, care este planificată,  marchează în ştiinţă trecerea de la confuzia dintre ideile de scop şi funcţie, specifică  primei argumentări, la frumuseţea matematică şi armonia pe care o etalează argumentarea eutaxiologică care, însă, presupune  utilizarea unor considerabile cunoştinţe ştiinţifice. Din acest motiv, argumentele eutaxiologice, mai simple logic dar mai dificile conceptual şi mai interesante, au atras mai puţin minţile obişnuite. În timp ce argumentele teleologice se bazau  pe ideea că lucrurile au fost făurite  spre folosul nostru imediat sau în vederea unei finalităţi ultime, argumentele eutaxiologice indicau doar alcătuirea lor armonioasă, coprezentă. Argumentul Finalist eutaxiologic este foarte asemănător cu Principiul Antropic Slab. Argumentele finaliste teleologice sunt analoage cu Principiul Antropic Final, iar Principiul Antropic Tare are ceva în comun cu ambele forme ale Argumentului Finalist. Ca o regulă, abordarea eutaxiologică este asociată perspectivei locale şi analitice, tipică pentru fizica modernă, în timp ce argumentele teleologice merg mână în mână cu o viziune holistă, globală şi sintetică a lumii. Ambele abordări au condus la progresul ştiinţei. Viziunea modernă asupra Naturii îi accentuează caracterul neterminat şi în mişcare şi indică astfel adevăratul sens în care lumea noastră se deosebeşte de un ceas. Un ceas neterminat nu funcţionează şi descoperirea rolului timpului în Natură a dus la părăsirea argumentelor finaliste bazate pe armonie şi perfecţiune omniprezentă în favoarea acelora care se concentrau pe coincidenţele co-prezente curente. Cealaltă viziune modernă se referă la faptul că s-a ajuns să realizăm deosebirea dintre lume aşa cum este cu adevărat (”realitatea”) şi teoriile ştiinţifice despre lume şi modelele ei. În toate privinţele, teoriile fizice sunt descrieri imperfecte ale realităţii observabile, aproximaţii ale realităţii fizice (cercetată, analizată)  care nu permit tragerea concluziilor de amploare despre natura  ultimă a realităţii obiective. Oamenii de ştiinţă nu au recunoscut totdeauna acest lucru şi nu o fac nici în prezent. Teoriile fizice actuale nu trebuie absolutizate şi eternizate. Ele suferă o dezvoltare succesivă calitativă ducând la un moment dat la crearea prin salt  a unor teorii calitativ noi, care reflectă mai bine realitatea obiectivă, conţin ca un caz particular sau caz limită teoriile precedente şi arată totodată domeniul lor de valabilitate (principiul de corespondenţă). Referitor la teoriile din fizică Einstein  preciza: ”În fizică putem găsi mai multe tipuri de teorii. Cele mai multe dintre acestea sunt constructive. Ele încearcă să construiască o imagine a fenomenelor mai complexe folosind materiale cu o schemă formală relativ simplă, de la care pornesc […]. Atunci când spunem că am reuşit să înţelegem un grup de procese naturale, înţelegem invariabil prin asta că a fost găsită o teorie constructivă care acoperă procesele respective. Împreună cu această clasă foarte importantă de teorii există o a doua, pe care eu o numesc „teorii principiale”. Acestea folosesc metoda analitică, nu cea sintetică.[…]. Avantajele unei teorii constructive sunt completitudinea, adaptabilitatea şi claritatea, iar cele ale unei teorii principiale sunt perfecţiunea logică şi siguranţa fundamentului ei.[ 48].
 Fizica particulelor elementare a cunoscut  şi cunoaşte două modele sau structuri explicative fundamentale pentru strategii de cercetare distincte şi rivale, prima „democriteană“,iar pe ultima „platonistă“. Prima perspectivă, cea democriteană, reduce ceea ce este complicat la ceva mai simplu, acceptă predominanţa substanţei discontinue (particulele), deci a materiei. Procedând inductiv, perspectiva democcratianăe îndreaptă spre determinarea constituenţilor ultimi ai structurii substanţei, A doua perspectivă, cea platonistă, păstrează şi sporeşte complexitatea, acceptă predominanţa substratului continuu (câmpul material), a energiei, nu este de acord cu o„explicaţie ultimă“ prin particulele elementare, ci se întreabă asupra unui „de ce“ profund, care permite să fie descoperirile experimentale tocmai cele care sunt şi nu altele, prin procedeul deductiv. ”Democriteenii“ intenţionează o inducţie de la existenţa unei particule la existenţa mai multor particule, apoi în final, la toate particulele cunoscute şi existente, cu rezultatul marii unificări. “Platoniştii“ consideră eronată tentativa şi vor să deducă din ecuaţiile matematice ale teoriei descoperite pur formal, diversitatea lumii fizice a experimentului. Cele două cunoscute procedee logice (inducţia şi deducţia) sunt incriminate. Nici unul din ele nu este unic, necesar şi suficient în cunoaşterea ştiinţifică. Ele se completează reciproc în funcţie de necesitatea trecerilor de la concret la abstract şi invers, prin trepte intermediare de abstracţie şi concretitudine date de puncte de referinţă anumite. Nu există vreun procedeu unic, standard, de cunoaştere, descoperire şi testare experimentală. Poziţia democriteană e considerată naivă, necritică, în timp ce a doua e critică şi reflexivă. Predominantă în lumea ştiinţifică este credinţa că numai o teorie unitară a câmpului poate unifica lumea fizică [48].
      În modelarea interacţiunii din Univers  s-a ţinut preponderent seama de manifestarea interacţiunii la nivelul globului terestru ca apoi pe baza observaţiilor/experimentului să fie generalizat modelul şi pentru corpurile din Univers. Din antichitate până în prezent au fost necesare multiple “artificii” pentru salvarea fenomenelor ce stăteau la baza ipotezei de interacţiune a corpurilor din Univers. Aşa au procedat anticii, aşa s-a procedat şi se procedează încă  perioada  contemporană nouă. Diferitele ipoteze de interacţiune  emise de-a lungul timpului au  permis minţii omeneşti să descifrezea cât mai multe  pagini din numărul infinit al carţii  naturii (Anexa nr.2).

Crivoi
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Sam 28 Sept 2019, 20:17

Scris de Crivoi Astazi
Virgil ECHIVALENT cu Virgil 48? Apropo de modul cum se abordeaza echivalenta MASA-ENERGIE.?


Nu, suntem persoane diferite.
Dar intrucat afirmatiile dvs, sunt diferite fata de literatura de specialitate, va rog sa aratati exact publicatia din care v-ati inspirat privind vitezele satelitilor, pentru a putea verifica si eu acest lucru.

virgil
Moderator
Moderator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 9654
Puncte : 43136
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de mm la data de Dum 29 Sept 2019, 14:05

.  Domnule Crivoi D, aceste doua capitole -pentru care va multumesc ca le-ati publicat aici- in opinia mea sunt  excelente!!. De mult nu mi-a fost dat sa intalnesc o sinteza la nivel asa de inalt (de generalizare), si de bun, cu adevarat universitar!

.  Nu am pregatire suficienta ca sa pot sa apreciez (verific) ceea ce spuneti dvs. in cele doua capitole. Dar sunt unele lucruri, de care m-am ocupat, studiat, etc., pe care le cunosc f. bine si unul din ele se gaseste in citatul:
mărimile intensive şi extensive  din termodinamică pot fi identificate cu coordonatele generalizate care includ forţele (intensităţile) Y şi deplasările  (sarcinile) generalizate  X.  Legi fundamentale ale naturii pot fi exprimate sub forma unei relaţii generale de legătură de tipul XYn=ct. denumită ecuţia politropei conservative generalizate unde, n∈(-x, +x) reprezintă un exponent politropic generalizat care desemnează intensitatea interacţiunii considerate [104  

.  Nu stiam nimic de existenta ecuatiei politropice dar am ajuns pe baze empirice si ajutat de lucrarile biologului acad. Jirmunskii, la aceeasi concluzie (dupa ani si ani). Adica la constatarea (documentata) ca toate fenomenele vii (si nevii) din lumea noastra se supun acestei simple legi, o relatie exponentiala. Fiind in specialitatea mea, pot sa spun documentat ca in stiinta aschierii si a sculelor aschietoare toate formulele de calcul pentru forte de aschiere, timpi de aschiere, uzurile sculelor, durabilitatea sculelor, etc., toate sunt de forma exponentiala. Nu numai atat dar si la aliajele metalice (oteluri) toate diagramele de durabilitate, duritate, rezistenta, tenacitate, etc., toate sunt de aceeasi forma exponentiala simpla. Doar la fiintele biologice exista, usor de pus in evidenta, paliere ce intrerup succesiunea unor mai multe curbe exponentiale. Mai mult ca probabil ca aceste paliere exista si la fenomene (considerate de noi) nevii. Da, sunt interesat de continutul respectivelor capitole.
mm
mm
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue5 / 105 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 1447
Puncte : 18709
Data de inscriere : 21/08/2008
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Dum 29 Sept 2019, 16:40

mm:
1. Da, sunt interesat de continutul respectivelor capitol.

Raspuns:
Restul capitolelor (ceva asemanator) gasiti in Legi de conservare (1). Imi cer scuze dar n-as vrea sa abuzez de spatiul afferent forumului. Daca nu puteti accesa capitolele din Legi de conservare (1) spuneti-mi si gasim o modalitate de rezolvare a problemei. Multumesc pentru interes !

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Dum 29 Sept 2019, 18:42

@virgil a scris: Scris de Crivoi Astazi
Virgil ECHIVALENT cu Virgil 48? Apropo de modul cum se abordeaza echivalenta MASA-ENERGIE.?


Nu, suntem persoane diferite.
Confirm. Fara nici o gluma. Am scris ( _48) tocmai ca sa putem
fi deosebiti.
Dar intrucat afirmatiile dvs, sunt diferite fata de literatura de specialitate, va rog sa aratati exact publicatia din care v-ati inspirat privind vitezele satelitilor, pentru a putea verifica si eu acest lucru.
Pe forumul acesta sunt sustinute destule opinii personale. Si Virgil
face lafel uneori. Dar ar fi bine sa putem afla asta de la autorul
raspunsului.

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7091
Puncte : 27997
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Accesati articolul pe NET

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Dum 29 Sept 2019, 19:31

Pt. Virgil :
In bibliografia aferenta cartii, apare nr. 125, care corespunde unui site pe NET. Ca vizitator nu pot face astfel de trimiteri. Chiar daca as fi avut aceasta posibilitate, tot n-as fi facut trimiterea. DE ce? Raspunsul il aveti, banuiessc.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Paradigma electroconvergentei

Mesaj Scris de Crivoi la data de Mier 02 Oct 2019, 16:01

 i
Ca sa masori masa acelei pietre va trebui sa te misti si tu cu aceiasi viteza impreuna cu cantarul. In aceste conditii vei constata ca piatra cantareste tot un Kg, pentru ca si greutatile pe care le folosesti vor avea masa tot de atatea ori mai mari ca si piatra. Corpurile la acea viteza vor avea acelasi numar de particule (electroni, atomi, molecile), doar ca incarcatura lor fotonica care ii da masa de miscare este mult mai mare.Am ajuns la un acord. Chiar daca ai putea obtine o viteza satisfacatoare,
nu se poate dovedi experimental ca masa unui corp creste cu viteza.
Atunci de unde îndârjirea de a sustine ceva ce nu se poate dovedi ?
Nu ma refer la tine, stiu ca aceste fantezii sunt rodul paradigmei.
Afirmatiile despre incarcatura fotonica si masa de repaus/miscare, sunt
aplicatii ale unor idei traznite, demne de Arici Pogonici. Si din pacate,
sustinute de toti cei ce ar dori sa fie considerati discipolii lui Nea.
Când se termina drumul ratiunii, o iei pe miriste, undeva tot ajungi !

Comentariu:
 Orice  Macro/microcorp natural se misca /in miscare datorita anizotropiei schimbului dintre nucleul masic/glob masic si MEDIU/ matricea corpului de in fluenta preponderenta.














iLegi de conservare (2) - Pagina 11 PIA4en2Gh4iJin0oU4ovXxwMX3GCPhsIN0luRkNCIhefcVEATyMTEXxcWFoAkhYYlFRpZXRpnyEAOw==

 

Legi de conservare (2) - Pagina 11 QI2gRrVqPH8Z1G70EBpEJINQokAUWb4FrvRA8oUcTk0lANhTE5PNmQ0MOFgAgCh5CH2hKWh1afk98hoxDkiAHTRdijk6QHwETGBxKYh9rcRoSmkhkAQUdnmNyAJJkTKm2t7hIHX25bLuGvcHCQmRmDWhqRasBzMy8mnR2eHqQbM3X2NkBAIgWirKNw0eUlgCYyg3Zz46i3KUPp+JGcU2zDbXy+UdK+PpOU0PO+SuShViggUK8gBEDwoAzYPncwInlDiEgQYSASRpYbaOICoI4vun0iQO9D5nyrWr1SgkrIkEAADs=

     SLegi de conservare (2) - Pagina 11 KAgHeBQUN+h4iJiouIKFeLNTEeDGd2QEIdBy45lklLIhhMfFNVVxRQfV4bYGKTFxqVaGpsbhKzoiEAOw==

 



 














Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUmICA+QRmIaAow6KC+sGqMM1CmZFkDkarEMpgl1QAWRIIAQZW4AUIAOw==

 

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Z

Observati in figura de mai sus circuitele/panza continuua cilindrica fluidoelectrica protonica , e+/3a, care induc
un current neutrinic/electronic  coaxial , e-/6a  din mediul, M. Astfel, apare o tensiune electromotoare intre curentii de sens contrar ( circuitul e+, respective e-) care genereaza momentul de rotatie , Mr (al circuitului e-/6a, respectiv, al panzei protonice, e=/3a). Se neglijeaza M, intrucat are parametrii mecanici mici in raport cu Mr. De retinut ca circuitul electric, e-/6a, transfera continuu impuls, masa, electricitate,microunde ..., din mediu universal catre globul terestru/matricea entropica (invelisurile externe si interne ale globului terestru). Deci exista un mechanism de transmitere si conversie a materiei din mediul in formele de miscare ale anvelopei/structurii entropice a globului terestru. Modelul /paradigma electroconvergentei poate fi aplicat/a si la nivelul de interactiune a microcorpurilor naturale. .

Crivoi
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Mier 02 Oct 2019, 18:17

Imi pare rau ca nu inteleg ce sustineti in raspunsul precedent.
Banuiesc ca este tot vreun argument din arsenalul TRG.
Daca ati citat ce am scris eu, mi se pare normal sa fi scris si
pentru mine, macar la sfarsit, "este gresit ce ai scris acolo".

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 11 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7091
Puncte : 27997
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Credinta , versus, stiinta

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 02 Oct 2019, 19:02

1.Imi pare rau ca nu inteleg ce sustineti in raspunsul precedent.
Banuiesc ca este tot vreun argument din arsenalul TRG.
2.Daca ati citat ce am scris eu, mi se pare normal sa fi scris si
pentru mine, macar la sfarsit, "este gresit ce ai scris acolo".

1. Banuiesc ca trebuie o minima documentare (*fizica/electricitate -liceu) pentru a intelege mecanismul prezentat mai sus.
2. Stratificarile observate la nivelul  peri/terestru ne sugereaza CEVA? Fluxurile de impact le priviti doar ca sursa "energetica" fara nici o posibilitate de conversie. Credti ca fara "carte" puteti proba/sustine CEVA?

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 11 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 11 din 13 Înapoi  1, 2, 3 ... 10, 11, 12, 13  Urmatorul

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum