Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)

virgil_48 a scris:
. . . . .Cine poate calcula numai daca are FORMULA, sa o redacteze
singur. Poate asa va intelege ceva.
Din ce am scris in acest capitol, reiese clar pentru cine vrea sa
priceapa, ca acea conservativitate a campului gravitational este
un FALS constient si sustinut din greu. Fiindca nivelul acestei
demitizari, este prea elementar si accesibil tuturor.

Teoria modernă a impetusului / Convergenta si divergenta
materiei,Performantica,Iasi

virgil_48 a scris:Cu acest topic incerc sa trezesc interesul unui licentiat cu pregatire deosebita
in mecanica teoretica ce ar citi aici, pentru o tema care consider ca poate
prezenta interes, daca este luata in serios.
Am sa arat foarte pe scurt despre ce este vorba si daca intereseaza pe
cineva, voi continua. Nu are nici o legatura cu teoriile elicoidale. Capitolul
care consider ca ar lipsi din mecanica teoretica, este apropiat de mecanica
punctului material, dar cu o directie care in prezent nu intereseaza, ba poate
il face chiar utopic. S-ar putea numi Mecanica fluxului omogen izotrop de
particule si actiunea acestuia asupra corpurilor. Nu discutam daca exista
undeva astfel de flux, identificarea sa in Univers sa se intrezareste deja.
Ce ar evidentia descoperirea acestuia, veti putea urmari in continuare.
Nu trebuie sa va mai spun ca am nevoie de ajutor din cauza nivelului meu
precar de cunostinte(mai bine zis amintiri) in domeniul enuntat.
Subiectul constituie continuarea unui topic de pe Scientia.ro, numit "Ar putea
fi gravitatia un fenomen mecanic?" care acolo a fost primit cu ostilitate.
Sper sa gasesc mai multa intelegere si rabdare aici, cat si sansa de a atrage
atentia unui binevoitor cu pregatirea necesara.

Dacu a scris:. . . . .

Să zicem că există un flux omogen și izotrop de particule , atunci care este definiția acestui flux?  

virgil_48 a scris:

Dacu a scris:. . . . .

Să zicem că există un flux omogen și izotrop de particule , atunci care este definiția acestui flux?  

Definitie nu am fost preocupat sa elaborez si nici nu s-ar putea  
incadra intr-o definitie subiectul acesta.
Am explicat ce consider eu ca ar putea fi in acest Univers FOIP ul,
in topicul Ce este FOIP si in altele tangentiale.
Pe foarte scurt, FOIP este o alcatuire omogena si foarte putin
detectabila, numita succesiv lesajoni(de la Le Sage), eterul dinamic
(numit de Tesla), materia intunecata(calculata de Dirac) si radiatia
de fond, toate acestea mixate cu judecata. Fiindca argumente de
combatere, sunt in paradigma actuala falsa, cate doresti.
Sper ca nu vrei sa afli mai mult.

Dacu a scris:. . . . .

Din punct de vedere al fizicii fluxul este un curent de particule și deci trebuie sa luăm în calcul existența unei surse care produce acest curent de particule.
Eu aș zice că toate corpurile de la particule până la stele sunt amplasate într-un spațiu infinit plin cu gravitoni și aceste corpuri și particule sunt supuse unor forțe asemănătoare forțelor arhimedice.

virgil_48 a scris:

Dacu a scris:. . . . .

Din punct de vedere al fizicii fluxul este un curent de particule și deci trebuie sa luăm în calcul existența unei surse care produce acest curent de particule.
Eu aș zice că toate corpurile de la particule până la stele sunt amplasate într-un spațiu infinit plin cu gravitoni și aceste corpuri și particule sunt supuse unor forțe asemănătoare forțelor arhimedice.

Ceace ar putea fi un flux omogen izotrop nu se incadreaza in
viziunea ta cu existenta unei surse unice. Iar fizica nu s-a
angajat ca numai asa poate fi. FOIP ar putea fi
rezultatul tuturor  emitatorilor de particule din Univers si
a tuturor emisiunilor evenimentelor explozive ce strabat spatiul
in toate directiile. Particulele trec unele pe langa altele fara jena,
existand si posibilitatea de coliziuni.
Prin urmare, pentru un punct din spatiu, FOIP s-ar manifesta ca
un flux concentric ce trece prin acel punct.
Daca cauti push gravity pe google, incepi sa te lamuresti de ce
este nevoie. FOIP nu este imaginat ca flux traditional, paralel.
Dar sa stii ca nu intentionez sa reiau topicele dedicate subiectului.

Dacu a scris:. . . . .
Permite-mi accesul pe forumul personal privind FOIP....

virgil_48 a scris:Vin 28 Sept 2018, 21:35

virgil a scris:Ca sa scoti un oscilator din starea de echilibru trebuie sa consumi energie. Aceasta energie va fi cedata atunci cand oscilatorul reintra in starea de echilibru. Stii vorba aceia inteleapta zisa de Lavoisier? "Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma."

Ne conduce acceasi idee, numai ca eu consider oscilatiile
epuizabile, cauza fiind lucru mecanic de accelerare si franare
produs la fiecare "intoarcere". Asa ca energia care a amorsat
oscilatia se pierde incet, oscilatorul intra in repaus dupa ce aceasta
s-a consumat integral.
Nu ma angajez in discutie despre oscilatiile electro/magnetice. Cele
mecanice asa pățesc. Când oscilatorul reintra in starea de echilibru,
energia lui este epuizata, nu mai are ce sa cedeze. Si asta nu se
datoreaza numai frecarilor si aparitiei caldurii, ci si faptului ca se
genereaza lucru mecanic pe care nu vrea sa-l vada nimeni. Cum
am zis mai sus, este accelerarea si frânarea repetata a masei ce
oscileaza.

Cuvîntul de atracţie îl folosesc aici în general pentru o tendinţă
oarecare a corpurilor de a se apropia unul de celălalt : fie că această tendinţă
are loc sub acţiunea corpurilor, sau tinzînd unul spre altul, sau prin spiritele
emise agitîndu-se reciproc, fie că se naşte din acţiunea eterului sau a aerului
sau a unui mediu oarecare corporal sau necorporal împingînd corpurile ce
înoată în el intr-un mod oarecare unul spre altul.

Efectul Allais, sau anomalia gravitațională, este numit după laureatul Nobel francez (în economie) care a descris și a încercat să explice schimbările gravitaționale în timpul unei eclipse de soare, măsurate de pendulul său paraconic.
Această scurtă creștere a gravitației nu a fost niciodată explicată folosind teoriile populare în prezent ale gravitației, dar este ușor de explicat cu o versiune a gravitației de împingere a secolului 21 cu ajutorul lentilelor gravitaționale. Procedând astfel, oferă un răspuns satisfăcător și provoacă gravitația relativității generale, care nu are nicio explicație.
Se așteaptă ca atât spațiul curbat al relativității generale, cât și gravitația inițială a lui Le Sage să dea rezultate similare în timpul unei eclipse totale. Ambele teorii par să prezică că va exista o scurtă și ușoară scădere a gravitației în umbra completă a eclipsei. Cu toate acestea, există o ușoară creștere gravitațională "Allais" atunci când este măsurată prin penduluri în umbra completă.
În GR, o scădere s-ar datora a două depresiuni stivuite în membrana gravitațională. Acest lucru crește efectul de "fascicul de tractor" în timpul unei eclipse solare complete, astfel încât noul "trage" de "tragerea" Pământului ar produce o greutate netă mai mică. În gravitația clasică push/shadow, ar exista o blocare combinată a particulelor de intrare, ceea ce ar duce la o scădere foarte temporară a gravitației. Altceva trebuie să intre în joc pentru a transforma o scădere preconizată într-o creștere măsurată.
Orice teorie a gravitației TREBUIE să fie valabilă la toate dimensiunile. Relativitatea generală nu reușește să explice anomaliile gravitaționale pe raza de jumătate de miliard de ani lumină. În schimb, gravitația prin împingere descrie în mod clar efectele pe această scară. Cum rămâne cu anomaliile gravitaționale mult mai aproape de casa noastră, ca în timpul eclipselor de Soare? . . . . .