Concursul Național de Astrofotografie – Astrofoto 2015

S&T a scris:PREMIUL CEL MARE A FOST CÂŞTIGAT DE ATTILA MUNZLINGER. Aici, este înfăţişată legătura dintre cer şi pământ, dintre spaţiu şi teluric. După părerea mea, dar şi a organizatorului acestui unic concurs de astrofotografie, Valentin Grigore (presedinte SARM), Attila este, în acest moment, cel mai complet astrofotograf român.

PREMIUL 1 – ASTRO – ARTISTICĂ, SECŢIUNEA POLUARE LUMINOASÄ – RAUL CRAIOVEANU. Îl felicit pe Raul pentru cadrele excelente, capturate pe timpul nopţii, dar în special pentru cele în care surprinde poluarea luminoasă, efect nociv şi distructiv asupra observaţiilor astronomice.

S&T a scris:PREMIUL 1 – ASTRO – TEHNICĂ – PLANETE – CONSTANTIN SPRIANU. De la stânga la dreapta, ne sunt înfaţişate planetele Marte, Jupiter şi Saturn. Remarcaţi detaliile surprinse, trebuie spus, de pe un cer nu tocmai perfect, de undeva din România. Fotografia planetară este un tip particular de astrofoto. Aici contează foarte mult turbulenţa atmosferică din timpul sesiunii şi cunoştinţele de procesare a miilor de imagini capturate, care se coagulează într-una singură.

S&T a scris:PREMIUL 1 – ASTRO – SENIORI DEEP SKY – SABIN FOTA . Vedem o imagine fabuloasă cu „fabrica de stele” Nebuloasa Rosetta. Aflată la 5.000 de ani lumină de noi, în regiunea Monoceros din Calea Lactee, Rosetta ne apare ca o pată difuză în ocular, dar iată cum arată în realitate, după ore întregi de achiziționat fotoni. Am aflat ulterior jurizării că autorul fotografiei, unul dintre cei mai talentați astrofotografi din țară, a plecat dintre noi. Odihneste-te în pace Sabin Fota, acolo, printre stelele care ți-au fost atât de dragi!

S&T a scris:PREMIUL ASTRO – SOARE ȘI LUNĂ – GABRIEL CORBAN. Setul de imagini înfățisează tumultoasa activitate a Soarelui, în stratul cromosferei. Surprinse în banda îngustă Ha, protuberanțele se ridică și coboară înapoi din coroană pe liniile de câmp magnetic, care țâșnesc incontrolabil de sub fotosferă.

S&T a scris:PREMIUL 1 – ASTRO – DEEP SKY – CRISTIAN DĂNESCU. Nebuloasa VDB 142 (sau „Trompa de elefant”) este o stranie aglomerare de gaze şi praf interstelar, pe margini – de emisie a hidrogenului, iar în zona întunecată – de blocare a luminii. Zona face parte din constelaţia Cefeu şi e situată la circa 3000 de ani lumină distanţă.

S&T a scris:PREMIUL 1 – ASTRO – TEHNIC – RADU GHERASE. Imaginea redă galaxia spirală Whirlpool (M51) şi companionul, situat dedesubtul ei. Galaxia poate fi găsită, prin telescop, în vecinătatea stelei Alkaid, prima din „oiştea” constelaţiei Carul Mare. Braţele sale spirale şi liniile de praf interstelar ne dau imaginea propriei galaxii, asa cum nu o putem vedea de pe Pământ.

S&T a scris:PREMIUL 1 – ASTRO – TEHNICÄ – EMIL PERA. Marea nebuloasă din Orion sau M42 este poate cel mai cunoscut obiect deep-sky dintre toate. Desigur, prin telescop, nu o puteţi vedea așa de colorată şi de bine definită, dar M42 stă sus, în constelaţia Orion, până în primele luni de primăvară. Vă recomand observația de pe cer negru și, de ce nu, să încercați câteva fotografii cu această zonă foarte interesantă a cerului.