Fotografia astronomica.

Rezumarea primului mesaj :

Tocmai m-am intors din curte unde am facut primele fotografii astronomice la obiectul M42 (Catalog Messier), cunoscut sub denumirea de Nebuloasa Orion.
Conditiile de expunere:
Aparat foto                RX10 Mark3 Sony
Focala Obiectiv           600mm
Timp Expunere           1 sec
Sensibilitate ISO         6400
Diafragma                 4

Razvan a scris:Să vă mai delectez cu câteva fotografii astro:
Prima imagine reprezintă Pinwheel Galaxy, sau Messier 101, care se află în Ursa Mare. Având o magnitudine de 7,9 nu este vizibilă cu ochiul liber.

....
Imaginile următoare conţin detalii de pe suprafaţa Lunii.
.....

Dacă doriţi amănunte despre datele de achiziţie, nu ezitaţi să-mi cereţi. Deocamdată nu le dau, pentru că nu ştiu dacă interesează pe cineva în mod specific,
aşa că nu vreau să vă împovărez cu date tehnice, ci doar să vă bucuraţi de fotografii.

Ba (este cu a nu cu ă ) pe mine ma intereseaza Razvan . Am un Nikon P 900 si vreau sa invat sa fotografiez cat mai bine .

Cu Nikon P 900 vei putea încerca să tragi câteva cadre la Lună.
Prima dată treci aparatul în modul manual şi alegi să tragi în format Raw (Nef - pentru Nikon).
De pe trepied, cu o telecomandă, sau punând aparatul să declanşeze singur, astfel încât să nu-l atingi cu mâna, faci mai multe fotografii, cu timpi diferiţi de expunere, la ISO 100 sau 200. Pe urmă alegi pe cele mai reuşite şi le editezi cu un program grafic (histogramă, ajustezi expunera şi contrastul, claritatea, etc), Gimp sau Photoshop.
Pentru fotografia planetară sau deep-sky îţi trebuie neapărat o montură specializată care să compenseze rotaţia pământului. Dar aici lucrurile se complică puţin, în sensul că vei avea nevoie eventual şi de o cameră dedicată astrofoto, laptop pentru ahiziţie, echipamente optice de calitate şi toate astea încep să usture rău la buzunar.
Succes!

Razvan a scris:Care dintre cele 2 imagini vă place mai mult? Prima este o reprelucrare a celei de a doua, folosind o mască pe diferite intensităţi de luminozitate în Photoshop.

ttps://servimg.com/view/19624569/93][/url]

E clar ca prima ! Are contrast mai bun.
Spui ca toate fotografiile postate in ultimul timp sunt realizate de
tine ? Este impresionant !

Razvan a scris:Care dintre cele 2 imagini vă place mai mult? Prima este o reprelucrare a celei de a doua, folosind o mască pe diferite intensităţi de luminozitate în Photoshop.
. . . . .

Cine a spus ca daca fotonii nu ar muri de drum lung, toata bolta
cereasca ar fi o cupola luminoasa ?
Ce-ai mai fotografia atunci ?

Te referi la paradoxul lui Olbers?
Într-adevăr, bolta cerească este o cupolă luminoasă, doar că lumina ei este în domeniul microundelor şi corespunde unei temperaturi de 2,7K (CMBR).
Fotografiile în schimb, sunt făcute în domeniul vizibil.

Razvan a scris:Te referi la paradoxul lui Olbers?
Într-adevăr, bolta cerească este o cupolă luminoasă, doar că lumina ei este în domeniul microundelor şi corespunde unei temperaturi de 2,7K (CMBR).
Fotografiile în schimb, sunt făcute în domeniul vizibil.

Da, nu stiam cum se numeste.
Lumina este lumina iar radiatia de fond este altceva. In paradigma
mea(!), radiatia de fond este produsa de alte particule din componența
FOIP, cele care nu produc lumina. Adica fotonii ar fi niste componente
mai speciale, care isi au viata si importanta lor deosebita.
Daca fotonii nu ar imbatrani si deceda pe drum, ar produce si ei
efectul de acoperire totala a boltii ceresti.
Sper ca nu te mai socheaza ce scriu eu aici.    

virgil_48 a scris:Lumina este lumina iar radiatia de fond este altceva.

Ambele sunt radiaţii electromagnetice. La fel cum sunt şi undele radio, lumina din spectrul vizibil, razele x, etc.

Razvan a scris:

virgil_48 a scris:Lumina este lumina iar radiatia de fond este altceva.

Ambele sunt radiaţii electromagnetice. La fel cum sunt şi undele radio, lumina din spectrul vizibil, razele x, etc.

Ceace se vede acolo este numai efectul electromagnetic al
unor fluxuri de particule. Orice efect electromagnetic este
rezultatul unei anumite categorii de particule materiale (care
compun eterul, materia intunecata sau FOIP). Acestea sunt
cauza si suportul material ce genereaza categoriile de radiatii
din imagine. Nu exista in natura manifestari energetice fara
suport material.
Chiar si telepatia trebuie sa aiba un astfel de suport, ascuns
in adancul inaccesibil al microcosmosului si al creierului.
Nu inseamna ca neg eu electromagnetismul ci ca privim
problema din directii diferite:
Cauza: fluxurile-materiale
Efectul: radiatiile-energetice
Dar cu aceasta discutie deturnam sensul topicului, care in felul
lui era unic.

Şi dacă tot mă întrebase Cadi despre realizarea fotografiilor astronomice, am să vă dau un exemplu de prelucrare a ultimei mele imagini cu galaxia Messier 101.

Prima dată, după ce alinez montura cât pot mai precis după axa polară, identificarea ţintei şi focalizare, toate astea făcându-se prin probe, rezultatul celei mai bune imagini, consecinţă a probelor, apare cam aşa, pe ecranului aparatului foto (în cazul meu Canon 600D).



Vedeţi voi vreo urmă de galaxie pe-acolo? Nici eu! E mai mult la plezneală să tragi la obiecte de peste 5 sau 6 magnitudine, din oraş; mai mult le intuieşti poziţia, dacă nu foloseşti o cameră astro dedicată.
Bun! Să zicem că am picat pe ţintă, ceea ce s-a şi întâmplat (aici contează şi experienţa în a te orienta pe cer).
Am tras doar 31 de cadre, că atât am apucat până să vină norii: fiecare cadru având durata de 1 minut şi 30 de secunde. Cam puţin, ca integrare totală, dar veţi vedea pe parcurs că a ieşit ceva.
Cele 31 de cadre le fac stack, adică le suprapun unele peste altele, cu diverse softuri dedicate; în acest caz am folosit DSS.
Rezultatul a fost următorul:



Vedeţi şi aici vreo urmă de galaxie? Eu, nici atât!!
Ce facem mai departe? Edităm imaginea într-un  soft specializat de editare grafică, umblând pe la histogramă. Rezultatul va fi o imagine brută şi plină de bug-uri, dar în care măcar vom putea observa ţinta la care am tras!



După toate astea, urmează editarea propriu-zisă: background extractor, aliniere RGB, luminanţă, culori, shadows, denoise, etc, etc, etc..., pentru ca rezultatul final să arate măcar aproximativ aşa:



Pe urmă ne putem juca cu imaginea: să-i dăm un crop, o salvăm în telefon să o trimtem la prieteni, o mai edităm şi cu editorul foto din telefon şi cu ce mai vrem, facem cu ea tot ce dorim, că e a noastră şi avem satisfacţia că este realizată de noi înşine!

900Razvan, in loc de Canon 600 D eu nu pot folosi Nikon P 900  ?
Sau cum pot sa fac aceleasi fotografii ca tine utilizand Nikon P 900 si programul DSS ?
Cum stabilesti timpul de expunere si cum pot sa fac acest lucru la Nikon ?

Teoretic ai putea, dar îţi trebuie neapărat montură astro-foto pentru tracking.


Timpul de expunere îl stabileşti prin probe, aşa încât curba de semnal de pe histogramă să se afle în prima treime a intervalului, spre stânga.

Însă tu poţi profita de zoomul optic al aparatului tău şi să fotografiezi detalii de pe Lună. Pentru asta îţi trebuie doar trepied şi telecomandă (orice mică vibraţie va face cadrul inutilizabil).
Setezi pe modul de filmare şi tragi 3 - 4 clipuri scurte, de 10 secunde, pentru a nu permite rotaţiei Pământului să deplaseze prea mult subiectul din cadru.
După ce alegi cel mai reuşit clip, îl procesezi cu Registax. Ăsta e un soft pentru procesat imagini de planete şi Lună. Tot stacking face, dar din cadrele de film.

Luna în data de 29.03.2023, iluminată 56%, Ploieşti.
Stack cu Registax dintr-o filmare de 12 secunde în format avi. Uşor cosmetizată la final cu Gimp.
Cam aşa ar trebui să-ţi iasă şi ţie, CAdi.

Razvan a scris:Luna în data de 29.03.2023, iluminată 56%, Ploieşti.
Stack cu Registax dintr-o filmare de 12 secunde în format avi. Uşor cosmetizată la final cu Gimp.
Cam aşa ar trebui să-ţi iasă şi ţie, CAdi.

Si la Bucuresti s-a inseninat !
Dece filmezi 12 secunde in loc sa fotografiezi ceva mai lung ?
Asa se obtine calitatea cea mai fidela sau mai artistica a imaginii ?

A fost un exemplu pentru CAdi, faţă de ce i-am scris mai sus: aşa ar putea să facă şi el cu aparatul lui, doar de pe trepied.
Fireşte că eu, pe montură, îmi permit să trag clipuri de durată mai mare, pe care să le prelucrez ulterior. Dar asta a fost doar o modalitate de a arăta ce poate ieşi şi dintr-o filmare scurtă.

O imagine cu detalii de pe Lună din seara asta şi un crop la ea:
Date tehnice: Mak 127/1500, cameră omegon 1200C, barlow 2x, pe montură iOptron SkyGuider Pro.
Câte 2000 de cadre cu SharpCap.
Editare: PIPP, AutoStackert (15%), Registax pentru wavelets, PS pentru editare finală.

Perfect, imi plac foarte mult! Ce ordin de marime au craterele? Crezi ca ai putea gasi nava descoperita de Apollo 20 ? S-a scris ca are 1 km lungime....

[img][/img]

Craterul Arzachel (din a doua imagine a mea) are cam 100 de km.
Dar ai putea tu însuţi să descoperi nava, dacă ai face fotografii cu aparatul tău, că are zoom puternic. Doar ţi-am explicat ce trebuie să faci.
Aseară puteai să încerci să faci fotografii, în loc să stai pe forum. Puteai să tragi măcar câteva cadre, pe care le editai când aveai timp.

Am nevoie de 1 guru care sa-mi explice efectiv ce trebuie sa fac .
Iar trepiedul l-am vandut. Nu pot sa fotografiez sau sa fac filme decat din mana.
Oricum nu aveam cum sa gasesc nava pentru ca acum am citit ca pana a fi cercetata de membrii echipajului Apollo 20
initial a fost descoperita de Apollo 15, in craterul Iszak D pe partea nevazuta a Lunii.
https://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/descopera-extraterestrii-dintre-noi/7721732-apollo-20-in-cautarea-astronavei-extraterestre

Am vazut trepiedul acesta, pare mai stabil.  Ce parere aveti, este suficient de stabil pt o fotografie astronomica ? Interesant, putem fotografia si inca cu timpi foarte lungi aceste corpuri in miscare cu viteze astronomice f.mari si aflate la asa departari, dar nu putem fotografia aici pe pamant, daca au viteze de 100 km/h.
 Ce nu-mi place e ca ati pus poze anoste gri, cand avem si color.  Si cand te gandesti ca toti acei fotoni care au impresionat elementul fotosensibil, au venit de la asa distanta intrun numar enorm.  Au plecat colosal de multi de la Soare si au fost doar o mica parte reflectati de praful lunar in tot universul si o f.mica parte au ajuns cu miliarde de miliarde pe pamant si o si mai mica parte au ajuns tot cu miliardele in micul obiectiv. Cand ne uitam la Luna, ne intra in ochi miliarde de fotoni de acolo reflectati.  Oare cum arata acesti fotoni, din ce sunt facuti de se pot si rupe si transforma in ceva mult mai mic, cum de se misca asa repede, ce dimensiune au ?  Oare din ce s-au facut si in ce se transforma ? Prea putini isi incurca viata cu astfel de intrebari prostesti. Fotograful face click si gata, a blocat fotonii. Ceea ce vedem noi ulterior cand privim poza, sunt alti fotoni emisi de alta sursa si reflectati de poza. Sau alti fotoni emisi de ecranul calculatorului. ...  Cum ar fi fost lumea, universul, daca nu ar fi existat fotonii, aceste radiatii mobile ?  Am fi orbecait, doar am fi pipait, gustat si mirosit ce era de pipait, gustat si mirosit.   Asta e filosofia fotonului, un element informational, ce intra in categoria materie luminoasa. Dar Universul e facut 99% din materie intunecata.
Ce mici suntem.

Trepiedul e bun pentru fotografie, în general. Pentru astrofotografie este indicată o montură cu tracking.

CAdi a scris:Am nevoie de 1 guru care sa-mi explice efectiv ce trebuie sa fac .

Nu-ţi explică nimeni pas cu pas; asta se învaţă singur, experimentând, citind şi urmărind tutoriale. Dar în primul rând, experimentând!

Iar trepiedul l-am vandut. Nu pot sa fotografiez sau sa fac filme decat din mana.

Poftim una poză din mână: un singur cadru, la ISO 100, expunere 1/80 secunde:



Şi rezultatul, după o minimă editare:



Totul e măcar să încerci!

Încă două imagini cu detalii de pa Lună, achiziţionate în data de 30.03.2023. Le-am păstrat să le editez acum, când e nor şi ploaie!

Foarte frumoase si deosebit de clare in acelasi timp , Razvan! Ce zoom are telescopul tau si ce diametrul are lentila?

Nu are zoom, la telescoape nu vorbim despre zoom, ci despre puterea de mărire, sau rezoluţie.
Am scris cu câteva postări în urmă, în descriere, date despre telescop: Celestron Maksutov-Cassegrain ca tip constructiv, diametrul oglinzii 127 mm, distanţa focală 1500 mm. Raport focal 11,8. Împreună cu camera astrofoto dedicată, care are mărimea pixelilor de 3,8 um (micrometri), plus sistemul barlow care dubleză distanţa focală a telescopului, obţin o rezoluţie de 0,26 arcsecunde/pixel, la un câmp vizual de 5,5 arcminute pe 4,1 arcminute.
Puterea de mărire echivalentă pentru această configuraţie este în jur de 750 de ori.

Razvan a scris:Nu are zoom, la telescoape nu vorbim despre zoom, ci despre puterea de mărire, sau rezoluţie.
Am scris cu câteva postări în urmă, în descriere, date despre telescop: Celestron Maksutov-Cassegrain ca tip constructiv, diametrul oglinzii 127 mm, distanţa focală 1500 mm. Raport focal 11,8. Împreună cu camera astrofoto dedicată, care are mărimea pixelilor de 3,8 um (micrometri), plus sistemul barlow care dubleză distanţa focală a telescopului, obţin o rezoluţie de 0,26 arcsecunde/pixel, la un câmp vizual de 5,5 arcminute pe 4,1 arcminute.
Puterea de mărire echivalentă pentru această configuraţie este în jur de 750 de ori.

Wow! de 750 de ori? Si cat te-a costat aceasta configuratie ? (De aceea ai tu fotografiile asa clare cu Luna si poti fotografia linistit si galaxiile )

Destul de mult.
Pe lângă asta mai am şi oculare, filtre, adaptoare, montura ecuatorială pentru astrofotografie, montura alt-azimutală a telescopului, refractorul apocromat pentru fotografie deep-sky şi un alt refractor acromat pe care îl folosesc mai mult la vizual.  Plus DSLR-ul, dar pe ăsta nu-l mai pun la socoteală.

La ce zici ca ai, estimez vreo 10.000 de euro bagati in scule...

Ei, nici chiar aşa! Dar mai urmează...  

Lunaș


[img][/img]

Nikon Coolpix P 900

Ei, asta da!
Ce softuri de editare ai folosit şi ce setări pentru cameră?

Nu mai stiu setarile am gasit-o pe computer !
In orice caz am folosit niste filtre , pentru ca nu este culoarea care imi apare mie preponderent pe Nikon (galben)

Craterele Clavius, Copernicus şi Gassendi: stack 20% din câte 1000 de cadre, prin telescop Mak 127/1500, barlow 2x şi cameră dedicată Omegon 1200C.