Eterul, eterul

Scris de negativ Mier 05 Apr 2017, 08:57

Rezumarea primului mesaj :

Topic creat automat din https://cercetare.forumgratuit.ro/t130p990-eterul-eterul#82847

Pentru mm : Cred ca nici tu nu poti fi de acord cu abordarea asta heirupista si eterogena pe care o propui amestecând tot felul de notiuni, fara sa stii de la ce capat pornesti.
Chestia asta cu detronatul teoriilor sau întâietatea lor, e o copilarie.
"Impasul acesta major pare sa se datoreze, si aceasta e parerea mea, neincluderii in Fizica "materialista" si a elementelor imateriale, impas ce ar putea fi depasit prin reconsiderarea eterului imaterial in stiinta. De altfel, fizicienii l-au introdus deja sub alte denumiri (branduri) precum vidul, energia, timpul, unda, functia de unda, etc. Reincluderea eterului in Fizica ar putea fi o sansa."
Aici esti aproape de adevar.

Scris de **virgil** Joi 30 Mai 2019, 07:16

virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .

Tu extrapolezi cunostiintele din practica in intregime cu modul cum funtioneaza natura. Insa natura nu exista decat in miscare de oscilatie, la orice nivel. Fara miscare nu exista nimic. Ceia ce percepem noi drept materie, nu este decat energia concentrata intr-un volum discret, indiferent ca este vorba de particula, atom, corp ceresc, sau obiect. de cele mai multe ori, transformarea dintr-o forma sau stare, in alta presupune aport de energie, desi sunt cazuri cand transformarile se fac cu cedare de energie. (vezi bomba atomica si celelalte).
Stiu ca acesta este modelul de natura/Univers pe care il agreezi si
pe care incerci sa-l sustii, dar oscilatiile, elicoidele si alte miscari
ne-rectilinii apar si sunt intretinute numai atunci când au surse de
energie. Cu exceptia miscarii rectilinii, toate celelalte consuma o
anumita resursa/energie. Ma refer la MISCARE nu la transformari
ce pot produce energie. Miscarea singura trebuie sa-si gaseasca
resursa in energia ei(cinetica), altfel oscilatiile si elicoidele,
ar secatui Universul, miscarile s-ar opri, si asta stim ca nu se
intampla. Oscilatiile, elicoidele, sinusoidele, nu sunt o careacteristica
generala si obligatorie o miscarii in microcosmos.

In primul rand nu exista miscare rectilinie decat pe distante foarte scurte comparativ cu scara universului, deoarece campurile gravitationale au raza de actiune infinita si influienteaza orice corp indiferent unde se afla. Astfel miscarea rectilinie poate fi considerata un caz particular al miscarii pe o traiectorie curba, in care raza de curbura poate fi considerata infinita, comparativ cu lungimea considerata rectilinie luata in calcul. Adica daca Pamantul se misca cu 30 de km/s pe orbita, putem aproxima ca pe distanta de 30 km orbita este rectilinie, deoarece abaterea de la rectilinitate este de o sutime de milionime de metru adica de 1.10^-8m.
Miscarea corpurilor naturale este totdeauna periodica, fie ca vorbim de comete, care au o traiectorie eliptica alungita, fie ca vorbim de stele sau planete care au totdeauna traiectorii aproape circulare. Intrucat sistemele cosmice sunt cuprinse unele in altele (sisteme de sateliti, sisteme solare, sisteme stelare, si galaxii), din combinarea acestor miscari periodice rezulta traiectorii complexe elicoidale, cicloidale, dar niciodata rectilinii. In cazuri particulare ca urmare a unor coliziuni distructive, pot rezulta corpuri a caror traiectorie sa fie hiperbole care parasesc sistemul din care au facut parte. Deci in natura nu exista traiectorie rectilinie in adevaratul sens al cuvantului.
Resursa de energie pe care o are un corp ceresc la nasterea sa este rezultatul momentului cinetic ce caracterizeaza sistemul din care face parte corpul considerat. Astfel sistemul galactic are propriul moment cinetic care difera de sistemul solar, care la randul lui difera de sistemul de sateliti naturali. Momentul cinetic caracterizeaza vartejul cosmic ce anima orice sistem de corpuri naturale. In acest moment cinetic se ascunde sursa de energie a tuturor corpurilor sau particulelor. In alte postari am scornit cuvantul de zvac, pe care l-am dat acestui impuls initial curbiliniu, care seamana cu miscarea pe care o imprimi unui titirez. In microcosmos poarta numele de constanta lui Planck, si se regaseste in orice cuanta a carui energie este E=h.niu; In macrocosmos este data de D-zeu la facerea lumii, prin D-zeu intelegand suma fortelor cuprinse in vartejurile cosmice pe care nu le putem pune in evidenta cel putin deocamdata, desi sunt deja experimente care au evidentiat undele gravitationale, dar nu exista inca posibilitatea tehnica de a pune in evidenta spinul acestora. Eterul, eterul - Pagina 23 Images?q=tbn:ANd9GcQU2giPv8kJmkP05Yg_nG065_W0wS-oQX6nNgaO1gbpjZyYNPYs

Eterul, eterul - Pagina 23 Images?q=tbn:ANd9GcQU2giPv8kJmkP05Yg_nG065_W0wS-oQX6nNgaO1gbpjZyYNPYs

Scris de **virgil_48** Joi 30 Mai 2019, 14:13

virgil a scris:. . . . .
In primul rand nu exista miscare rectilinie decat pe distante foarte scurte comparativ cu scara universului, deoarece campurile gravitationale au raza de actiune infinita si influienteaza orice corp indiferent unde se afla. Astfel miscarea rectilinie poate fi considerata un caz particular al miscarii pe o traiectorie curba, in care raza de curbura poate fi considerata infinita, comparativ cu lungimea considerata rectilinie luata in calcul. Adica daca Pamantul se misca cu 30 de km/s pe orbita, putem aproxima ca pe distanta de 30 km orbita este rectilinie, deoarece abaterea de la rectilinitate este de o sutime de milionime de metru adica de 1.10^-8m.

In felul acesta, cu detalii nesemnificative incerci sa negi niste
aspecte generale de necombatut. Chiar daca miscarea rectilinie
ar fi posibila numai pe distante numite limitate in Univers, asta
nu schimba esenta problemei. Daca exista si numai pe 1 m,
concluzia este aceeasi. Nu o poti elimina din discutie, iar
consecintele raman valabile. Iar in spatiul intergalactic, care
probabil constituie 99% din volumul Universului, poti fi sigur
ca nu ajung "campurile gravitationale". Ideea cu "raza de
actiune infinita" este printre refugiile manipularii stiintei. Asta
se stie dar nu se recunoaste. Crezi ca cei ce calculeaza traiectorii
pentru sondele spatiale in jurul unui satelit al lui Saturn, mai iau
in considerare "campul" Pamantului sau al altei planete? Poate
numai al Soarelui sau al lui Jupiter daca este prin apropiere!

Scris de **scanteitudorel** Joi 30 Mai 2019, 17:47

virgil a scris: In macrocosmos este data de D-zeu la facerea lumii, prin D-zeu intelegand suma fortelor cuprinse in vartejurile cosmice pe care nu le putem pune in evidenta cel putin deocamdata,

Tare poanta , chiar imi place . Asa cum materia nu este materie , ci cuante de energie .

Scris de mm Joi 30 Mai 2019, 23:25

virgil,
. Mi-a placut f. mult:
1) Deci in natura nu exista traiectorie rectilinie in adevaratul sens al cuvantului.

2) Resursa de energie pe care o are un corp ceresc la nasterea sa este rezultatul momentului cinetic ce caracterizeaza sistemul din care face parte corpul considerat.

. Ref. 1), (re)confirm, pe baza de practica tehnica, si cu instrumentarul tehnico-stiintific actual, reafirm faptul banal ca nu putem dovedi in nici un fel, ca o linie dreapta de 1m lungime este /sau nu/ realmente "dreapta", rectilinie. In mecanica fina, in mod sigur nu! De aceea, toate piesele noastre aveau prevazute din desen abateri de la rectilinitate, circularitate, cilindricitate, conicitate, planeitate, etc. [abateri de forma numite]. Si le dadeam valori de zecimi de microni (pentru care nu existau, de regula, aparate sau instrumente de masura). Ca sa dau un exemplu, stim cu totii ca intr-o bila de rulment (sfera de fapt) te oglindesti mai bine decat intr-o oglinda veritabila. Dar stiu ff putini ca nu exista bile de rulment sferice ci doar poliedrice!! Si abaterile de la sfericitatea bilelor aproape ca nu se sfarseau, atat de multe erau.
. Prin urmare, pe baza de masuratori, nu se poate dovedi rectilinitatea (oricat de precis). Nu mai revin asupra Adevarului Obiectiv si a Adevarului Subiectiv dar sustin ca Masurarea le diferentiaza. Parerea mea, evident.

. Ref. 2), apreciez f mult ipoteza enuntata, ideea, ca se poate defini o rezerva de energie sub forma momentului cinetic. Domeniu in care ai dovedit deja niste realitati. Imi place aceasta idee caci un vartej are energie tocmai datorita momentului lui cinetic. E un bun punct de plecare in studierea vartejurilor, vortexuri numite. F. interesanta idee! Moment cinetic caracteristic.

Scris de **virgil_48** Sam 01 Iun 2019, 07:10

mm a scris:virgil,
. Mi-a placut f. mult:
1) Deci in natura nu exista traiectorie rectilinie in adevaratul sens al cuvantului.
Ref. 1), (re)confirm, pe baza de practica tehnica, si cu instrumentarul tehnico-stiintific actual, reafirm faptul banal ca nu putem dovedi in nici un fel, ca o linie dreapta de 1m lungime este /sau nu/ realmente "dreapta", rectilinie. In mecanica fina, in mod sigur nu! De aceea, toate piesele noastre aveau prevazute din desen abateri de la rectilinitate, circularitate, cilindricitate, conicitate, planeitate, etc. [abateri de forma numite]. Si le dadeam valori de zecimi de microni (pentru care nu existau, de regula, aparate sau instrumente de masura). Ca sa dau un exemplu, stim cu totii ca intr-o bila de rulment (sfera de fapt) te oglindesti mai bine decat intr-o oglinda veritabila. Dar stiu ff putini ca nu exista bile de rulment sferice ci doar poliedrice!! Si abaterile de la sfericitatea bilelor aproape ca nu se sfarseau, atat de multe erau.
. Prin urmare, pe baza de masuratori, nu se poate dovedi rectilinitatea (oricat de precis). Nu mai revin asupra Adevarului Obiectiv si a Adevarului Subiectiv dar sustin ca Masurarea le diferentiaza. Parerea mea, evident.

Foarte ciudat sa asociezi traiectoria rectilinie din spatiu cu precizia
masinilor unelte. Adica (....) cu prefectura.
Si gandesc asa, fiind vorba numai despre o parere, iar eu sunt
campion la proba asta. Laughing

Scris de **virgil** Sam 01 Iun 2019, 07:55

mm a scris:virgil,
. Mi-a placut f. mult:
1) Deci in natura nu exista traiectorie rectilinie in adevaratul sens al cuvantului.

2) Resursa de energie pe care o are un corp ceresc la nasterea sa este rezultatul momentului cinetic ce caracterizeaza sistemul din care face parte corpul considerat.
..................................................
. Ref. 2), apreciez f mult ipoteza enuntata, ideea, ca se poate defini o rezerva de energie sub forma momentului cinetic. Domeniu in care ai dovedit deja niste realitati. Imi place aceasta idee caci un vartej are energie tocmai datorita momentului lui cinetic. E un bun punct de plecare in studierea vartejurilor, vortexuri numite. F. interesanta idee! Moment cinetic caracteristic.

Iata mai jos cateva considerente pentru vortexul inelar ca model al electronului;

Scris de **virgil_48** Sam 01 Iun 2019, 09:12

Uite ce vad eu in ultimele 4 rânduri din raspunsul anterior, in care
cauti si tu o "confirmare" pentru celebra formula nedemonstrata:
Ai scris cu lejeritate ca: c² = omega² x r²
relatie tot atat de nedemonstrata ca si cea pe care consideri ca o
confirma.
Folosind o relatie nedemonstrata, sau o consecinta a formulei ce vrei
sa o confirmi, poti confirma orice. Este un hoax vortex.
Exemplu:
De demonstrat: 1 + 2 = 4
Folosesc relatia ce decurge din ea: 4 - 1 = 2
Merg si demonstrez: 1 + (4 - 1) = 4
M-am descurcat !

Scris de **virgil** Sam 01 Iun 2019, 12:40

virgil_48 a scris:Uite ce vad eu in ultimele 4 rânduri din raspunsul anterior, in care
cauti si tu o "confirmare" pentru celebra formula nedemonstrata:
Ai scris cu lejeritate ca: c² = omega² x r²
relatie tot atat de nedemonstrata ca si cea pe care consideri ca o
confirma.
Folosind o relatie nedemonstrata, sau o consecinta a formulei ce vrei
sa o confirmi, poti confirma orice. Este un hoax vortex.
Exemplu:
De demonstrat: 1 + 2 = 4
Folosesc relatia ce decurge din ea: 4 - 1 = 2
Merg si demonstrez: 1 + (4 - 1) = 4
M-am descurcat !

Orice viteza de rotatie este caracterizata de o viteza unghiulara notata cu omega. Relatia dintre viteza periferica, raza de rotatie si viteza unghiulara este : v=omega * r, care ridicata la patrat devine v^2=(Omega^2).(r^2) ; inlocuind viteza v cu viteza luminii singura viteza posibila fotonilor dar si altor subparticule care intra in componenta fotonilor (luxoni), ajungi la relatia pe care nu o recunosti ca demonstrata.
Eterul, eterul - Pagina 23 Miscareapm-16-728

Eterul, eterul - Pagina 23 Miscareapm-16-728

Scris de **eugen** Sam 01 Iun 2019, 13:52

Bile de rulment eterice pomenea si Maxwell. Cu rol de lubrifiere ...Si Woody Cad/ Dan Preda in lucrarea lui prezinta ceva asemanator...
Ca si un rulment seamana cu un vortex ...

Scris de mm Sam 01 Iun 2019, 14:03

. Tocmai ma luptam cu retraducerea art. "Principiilor eterului" mishinian, a carui prima traducere (din engl) continea f. multe inexactitati sau greseli. Retraducerea o fac dupa o varianta originara, in lb. rusa, a aceluiasi articol si am semne mari de intrebare pe ici pe colo in punctele esentiale. Astfel, sintagma момент импульса pentru mine e o enigma (n-o gasesc nici in dictionarele tehnice de mecanica). Acum, ca citii frumosul tau calcul, virgil, cred -dar nu sunt sigur- ca e vorba de romanescul moment cinetic.

. Daca luam de buna informatia - totul se reduce la vartejuri, ca punct de plecare, atunci incepe sa aiba sens notiunea de energie (mv2), care, mie imi pare a fi viteza impulsului mv. Adica daca unui corp, ce se depl. pe o curba, i se mai da o viteza egala cu v (dar de alta directie decat v initiala), atunci formula mv2 are sens ca suma, integrala (dubla). Totusi, la scara mai mare, cosmica zicem, orice viteza i se imprima unui corp (vortex) este de fapt v= ωR, pentru ca acesta se va misca, obligatoriu, pe o curba (aprox. cerc).
. Daca a reiesit -fara voia mea- ca orice viteza v trebuie sa fie inlocuita cu ωR, zic da, asa sa fie. Chiar daca astfel orice viteza devine un moment cinetic (caracteristic, cu m inclus).
. In felul acesta, sunt de acord cu formula c²= ω²R². Multumesc, virgil!

. Raman destule de lamurit, de ex. -poate cea mai importanta- pulsatia caracteristica tuturor E-urilor. Pe aceasta nu o explica nimenea, nici Mishin.
. Bineinteles, absurda unda-corpuscul a devenit unda-vortex si in felul acesta nu am inaintat deloc in stiinta undelor, despre care nimeni nu vrea sa recunoasca off. nestiinta totala a fenomenului. Dar, nu-i asa?, de aceea exista cercetarea.

. Privitor la: Foarte ciudat sa asociezi traiectoria rectilinie din spatiu cu precizia masinilor unelte. Adica (....) cu prefectura.
. Pentru cine nu stie, precizia rectilinie a unei traiectorii in spatiul (terestrian) nu poate fi realizata manual cu (....) si nici cu prefectura ci numai cu (masini-) unelte. Parerea personala subiectiva nu are nici o valoare fara dovezi, nici chiar la campioni, decat daca e validata, obiectiv cu ... verificatoare. Pentru ca numai fara verificatoare poti masura prefectura cu (....).

Scris de **eugen** Sam 01 Iun 2019, 14:56

"Moment impulsa" din rusa poate sugera o dualitate rotatie -translatie specifica miscarii elicoidale.
In aceasta dualitate nici una din tipurile de miscari nu sunt absolute.
Balansarea lor probabil explica si comportarea de unda.

Scris de **virgil** Sam 01 Iun 2019, 18:29

Acum, ca citii frumosul tau calcul, virgil, cred -dar nu sunt sigur- ca e vorba de romanescul moment cinetic.

Fiecare oscilator armonic natural, are o constanta proprie de oscilatie numita si constanta momentului cinetic, sau constanta lui Planck notata cu h, cu ajutorul careia se expliciteaza energia cuantelor si a particulelor.
in care h=2pi.m.v.R; in care m este masa de repaus a electronului, v este viteza electronului aflat pe prima orbita, si R este raza primei orbite. Pentru aceasta constanta eu am stabilit alte 7 care exprima de la caz la caz legaturile intre parametrii diferiti ai particulelor care nu sunt deloc neglijabile. Astfel cu ajutorul ei poti afla dimensiunile particulelor lungimile de unda caracteristice, sarcina electrica, si chiar constanta de interactiune dintre particule. Cu toate acestea nici un fizician nu m-a contactat ca sa-mi multumeasca pentru deschiderea orizontului.

Scris de **virgil_48** Sam 01 Iun 2019, 19:07

De unde am plecat:

mm a scris:
virgil,
. Mi-a placut f. mult:
1) Deci in natura nu exista traiectorie rectilinie in adevaratul sens al cuvantului.

Si unde am ajuns:

. Pentru cine nu stie, precizia rectilinie a unei traiectorii in spatiul (terestrian) nu poate fi realizata manual cu (....) si nici cu prefectura ci numai cu (masini-) unelte. Parerea personala subiectiva nu are nici o valoare fara dovezi, nici chiar la campioni, decat daca e validata, obiectiv cu ... verificatoare. Pentru ca numai fara verificatoare poti masura prefectura cu (....).

Daca vrei sa argumentezi ca in natura nu exista traiectorie rectilinie venind
cu argumente din spatiul (terestrian), adica din mediul planetar, cu atmosfera,
gravitatie si alte influente, inseamna ca vrei sa eviti ce este evident:
- Mediul planetar este un procent infim din spatiul Universului. Nu tragi
concluziile despre traiectoriile rectilinii din acest mediu.
- In mediul planetar, traiectoriile miscarilor sunt curbate de factorii existenti
si nici nu te astepti sa fie rectilinii.
- Abaterile de la linia dreapta sunt produse de frecare, gravitatie, vascozitate,
alte forte, sau in cazul masinilor unelte de nivelul tehnologic existent.
- Miscarile care sunt impiedicate sa se desfasoare linear de catre mediu,
consuma enegie, din mediu, sau chiar propria energie cinetica.
- Tendinta care se manifesta pe acest forum, de a considera miscarea curba
ca universala, pentru a face loc vortexurilor si vibratiilor fara consum de energie, este lipsita de realism.
Imi pare rau ca trebuie sa va spun asta voua, care aveti o pregatire
in domeniu ce mie imi lipseste. Probabil ca privind de sus, te apuca
ameteala.

Scris de mm Dum 02 Iun 2019, 01:38

Fiecare oscilator armonic natural, are o constanta proprie de oscilatie numita si constanta momentului cinetic, sau constanta lui Planck notata cu h, cu ajutorul careia se expliciteaza energia cuantelor si a particulelor.
in care h=2pi.m.v.R;

. F. interesant. Plus munca ta depusa pentru aceste studii de microcosmos. Din pacate nu mai pot citi si sa ma documentez din cartile proprii si ca atare nu mai sunt capabil sa fiu o companie rezonabila in acest studiu. Totusi, am dat peste momentul inertial, care nu e altceva decat o confirmare a inertiei miscarii circulare.
. Nu cred ca miscarea circulara inertiala mai trebuie dovedita -la modul savant- deoarece si copiii cunosc miscarea (inertiala) a titirezului. Fara frecare, miscarea de rotatie (a unui volant) se conserva la infinit.

virgil 48,
. Constat ca ai gandire logica si eu apreciez acest lucru. Din pacate, argumentele pe care le folosesti pentru sustinerea sau combaterea ideilor tehnice sunt invariabil din manuale (pe care le stim si noi). Specificul acestui forum este studierea de fenomene situate intr-un "spatiu" tehnico-stiintific aflat in afara manualelor. Facem si noi ce putem, cu modestele puteri ce le avem.
. Dar, este contraproductiva opunerea de argumente de manual unor studii aflate in regim de extra-manual. Parere personala. In acelasi timp fiecare e (inca) liber sa aleaga. N-am nimic impotriva ca cineva sa foloseasca ca exprimare (....) si prefectura dar pot alege si eu ignorarea aceluia, in consecinta. Chiar daca in felul acesta voi incalca o porunca divina.

Scris de **virgil_48** Dum 02 Iun 2019, 07:04

mm a scris:. . . . .
Nu cred ca miscarea circulara inertiala mai trebuie dovedita -la modul savant- deoarece si copiii cunosc miscarea (inertiala) a titirezului. Fara frecare, miscarea de rotatie (a unui volant) se conserva la infinit.

virgil 48,
. Constat ca ai gandire logica si eu apreciez acest lucru. Din pacate, argumentele pe care le folosesti pentru sustinerea sau combaterea ideilor tehnice sunt invariabil din manuale (pe care le stim si noi). Specificul acestui forum este studierea de fenomene situate intr-un "spatiu" tehnico-stiintific aflat in afara manualelor. Facem si noi ce putem, cu modestele puteri ce le avem.
. Dar, este contraproductiva opunerea de argumente de manual unor studii aflate in regim de extra-manual. Parere personala. In acelasi timp fiecare e (inca) liber sa aleaga. N-am nimic impotriva ca cineva sa foloseasca ca exprimare (....) si prefectura dar pot alege si eu ignorarea aceluia, in consecinta. Chiar daca in felul acesta voi incalca o porunca divina.

Sa vezi ca tocmai asta cu conservarea miscarii de rotatie la infinit
este din manuale iar eu sustin cu mijloace elementare ca se epuizeaza.
https://cercetare.forumgratuit.ro/t1945p720-lucrul-mecanic-definitie-si-exemple#88521
Urmeaza inca vreo 10 (?) raspunsuri denumite CMC(Conservarea
momentului cinetic) din care consider ca se poate lamuri oricine
ca este o minciuna produsa pentru a sustine paradigma stiintifica
actuala. Asta fiindca este usor de dovedit cu argumente elementare
si logice.
Asa zisa demonstratie a CMC se afla si pe internet, dar este o farsa.
Daca m-ai ales pe mine sa ma acuzi ca argumentez din manuale,
te inseli. Eu unu, sunt lamurit ca puzzleul fizicii recunoscute este
cuplat gresit si contine piese false.
In rest, nu trebuie sa se ofenseze nimeni pe forum daca i se pare
ca "argumentez" neconventional. Incerc sa combat idei si principii,
nu oamenii care le promoveaza.

Scris de **Abel Cavaşi** Dum 02 Iun 2019, 12:45

Vezi că și cei care „argumentează” că Pământul este plat o fac tot combătând „idei și principii”, nu oameni.

Scris de mm Dum 02 Iun 2019, 17:00

. Trebuie sa-mi cer scuze -ceea ce si fac- pentru neatentie si informare gresita. In una din postarile anterioare ma plangeam ca nu inteleg sensul exact al momentului impulsului. virgil a intervenit corect, imediat si acum, din intamplare (lucrand la retraducere) am gasit si "cheia":
. În fizica convențională, momentul unghiular [момент импульса] al particulelor elementare se desemnează prin numărul de spin. Acest număr pentru foton are valoarea 1, pentru electron este egal cu 1/2 iar pentru K-mezoni și pi-mezoni este egal cu 0. Conform diagramei din figura 1, unda eterica transversala corespunde fotonului, unda longitudinal-transversală cu pas unghiular de 45^o corespunde electronului iar unda longitudinală corespunde mezonilor. Experimentul nostru anfirmă că ar trebui să existe particule elementare și antiparticule de spin 1/6, 1/3, 2/3 și 5/6.

. De-acum lucrurile se limpezesc din ce in ce. Ca sa fiu sincer doar banuiam, simteam, (complet nestiintific, stiu!) ca e vorba de momentul cinetic. Mishin ii zice de-a dreptul" momentul impulsului. Ambele notiuni tehnice (negativ, nu ma corecta Smile

), si moment si impuls au in limba rusa acelasi sens ca in cuvintele, identice, din romana.
. Ceea ce ma interesa pe mine, ideea fixa, ca impulsul (insusi, nu masa) poate avea viteza (suplimentara, alta, etc.) , si-a gasit confirmarea in out!!

. Consecintele fiind mai importante: viteza "rectilinie" a unui corp -ziceam anterior- poate fi scrisa ca viteza instantanee, pe cerc, de raza (probabila de) max. R_U (Raza Universului, ca mai mult de atat nu poate fi).
Deci, v= ωR_U. =[m/s] Ma opresc aici deoarece nu stiu formula momentului cinetic dar voi reveni. In orice caz, in engl. momentum este impulsul, mv. Momentan, le cam confund.

. Trebuie sa spun ca Mishin a identificat undele longitudinal-transversale cu electronii, drept pentru care nu cred ca electronii au forma de toruri distincte, covrigei sa zicem (care sunt undele longitudinale), ci -probabil- sunt mai degraba hiperboloizi. Presupun.

Scris de mm Lun 03 Iun 2019, 00:42

. Am reusit sa ma informez. Am avut dreptate si pana acum -- момент импульса este fara indoiala momentul cinetic. Definitia momentului cinetic, l, este produsul vectorial dintre r (vector) si impulsul p (vector): l= r x p. Toti, vectori (nu am grafica cu vectori, litere barate).
. Scalar, l= rpsinu. Unghiul dintre r si p - notat cu u. Daca unghiul dintre raza vectoare r, si impulsul p este 90^o, l= rp= rmv= mrωR. De aici lucrurile se complica daca intentionam suprapunerea miscarilor din subspatii diferite, asa cum le zice mishin. .
. Ref. momente, momentul fortei este derivata in raport cu timpul a momentului cinetic. In orice caz, impulsul era si la Newton notiunea de baza iar acum realizez ca importanta impulsului deriva din miscarea de rotatie atotraspandita din acest Univers, cu specificarea ca in loc de v -general incrustata ca rectilinie- este, cauzal, ωR. Parerea / propunerea/ mea, evident.

Scris de **virgil_48** Lun 03 Iun 2019, 07:07

Abel Cavaşi a scris:Vezi că și cei care „argumentează” că Pământul este plat o fac tot combătând „idei și principii”, nu oameni.

Cei care argumenteaza ca Pamantul este plat nu fac rau nimanui.
Nu-i mai crede nimeni.
Dar sunt unii care au impus fantezii daunatoare, impidicand
cunoasterea omenirii sa progreseze. Si sunt crezuti de o mare
majoritate.
Care sunt mai periculosi ?

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 03 Iun 2019, 09:54

Mâncătorii de timp sunt mai periculoși. Timpul este prețios.

Scris de **virgil** Lun 03 Iun 2019, 17:30

mm a scris:
. Scalar, l= rpsinu. Unghiul dintre r si p - notat cu u. Daca unghiul dintre raza vectoare r, si impulsul p este 90^o, l= rp= rmv= mrωR. De aici lucrurile se complica daca intentionam suprapunerea miscarilor din subspatii diferite, asa cum le zice mishin. .

Cum trebuie inteleasa notiunea de subspatii diferite; In acelasi spatiu fizic pot exista domenii cu proprietati diferite. De exemplu; intr-o camera avem temperatura de 20 grade C, dar in aceiaisi camera pot exista niste bilute de metal incalzite la 100 de grade C. In jurul lor se formeaza o mica zona de aer mai cald decat in restul camerei. Astfel putem vorbi de subspatii diferite, existente in acelasi spatiu fizic.
Astfel in lincul aratat de mine in ultimul tabel se vad datele;
https://drive.google.com/open?id=1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4
Exista un spatiu la nivel galactic caruia ii corespunde un modul de elasticitate de 8,55.10^39 in care se pot gasi subspatii pentru sistemul solar cu modulul de elasticitate de 3,8.10^35 sau subspatii pentru sistemele de sateliti cu modulul de elasticitate de 2,5.10^33. Deasemeni aceste subspatii se caracterizeaza si prin permeabilitati (epsilon) diferite, desi densitatea spatiului este mereu aceiasi.

Scris de mm Mar 04 Iun 2019, 03:24

. Am inteles, ideea cu bila incinsa in camera e valabila. Eu imi puneam de fapt intrebarea daca o entitate materiala, oarecare, corp ori particula, apartinand unui subspatiu de rang patru sa zicem, avand o viteza (si impuls, evident) poate sa aiba moment cinetic de la o miscare de rotatie de rang 1 (Universul) sau de la celelalte ranguri de subspatii. Caci de la un centru de rotatie din acelasi subspatiu are oricum, e verificat.
. Dubiul acesta il am de cand am aflat de la Mishin ca exista doua cascade energetice, cea rosie si cea violeta, prin care -si se pare ca numai- se fac transferuri de energie de la un subspatiu la altul.

. Altfel spus, cred ca momentul impulsului e una din cheile care ar putea permite descifrarea unor enigme fundamentale precum forta, energia, timpul dar si avansarea in studiul vortexurilor. Acestea, numite in tot felul, in opinia mea, nu beneficiaza de o terminologie standardizata, nu au fost studiate (poate numai de catre mete-orologii) si am foarte mari si neasteptate semne de intrebare. Nu-mi amintesc sa le fi studiat vreun pic nici la cursul de Mecanica Fluidelor. [Apropo, "Gogosarul", de la catedra brasoveana de MF, nu mai este. RIP! Fratele lui mi-e vecin.]

. De acord, Abel, si Mancatorii de oameni sunt periculosi. Si mai stiu o categorie dar nu o pot spune, ii vad pe sticla.

Scris de **virgil** Mar 04 Iun 2019, 07:15

mm a scris:. Am inteles, ideea cu bila incinsa in camera e valabila. Eu imi puneam de fapt intrebarea daca o entitate materiala, oarecare, corp ori particula, apartinand unui subspatiu de rang patru sa zicem, avand o viteza (si impuls, evident) poate sa aiba moment cinetic de la o miscare de rotatie de rang 1 (Universul) sau de la celelalte ranguri de subspatii. Caci de la un centru de rotatie din acelasi subspatiu are oricum, e verificat.
. Dubiul acesta il am de cand am aflat de la Mishin ca exista doua cascade energetice, cea rosie si cea violeta, prin care -si se pare ca numai- se fac transferuri de energie de la un subspatiu la altul.

. Altfel spus, cred ca momentul impulsului e una din cheile care ar putea permite descifrarea unor enigme fundamentale precum forta, energia, timpul dar si avansarea in studiul vortexurilor. Acestea, numite in tot felul, in opinia mea, nu beneficiaza de o terminologie standardizata, nu au fost studiate (poate numai de catre mete-orologii) si am foarte mari si neasteptate semne de intrebare. Nu-mi amintesc sa le fi studiat vreun pic nici la cursul de Mecanica Fluidelor. [Apropo, "Gogosarul", de la catedra brasoveana de MF, nu mai este. RIP! Fratele lui mi-e vecin.]

. De acord, Abel, si Mancatorii de oameni sunt periculosi. Si mai stiu o categorie dar nu o pot spune, ii vad pe sticla.

Universul functioneaza ca un ceasornic complex, in care fiecare galaxie, fiecare sistem solar sau planetar sunt la randul lor niste ceasornice cuprinse unele in altele. In univers sunt 4 clase de corpuri ceresti si fiecare clasa cu sistemul lui oscilant, cu o constanta a momentului cinetic proprie, cu vortexurile lui asemanatoare fotonilor din microcosmos, si cu propriul lui spatiu-vid caracterizat de o densitate liniara (corespondentul lui epsilon din microcosmos).

Scris de **virgil** Mar 04 Iun 2019, 09:43

Dupa cum se vede mai sus, desi densitatea volumica a vidului este atat in micro cat si in macro aceiasi 9,5.10^22 kg/m3, mai este o caracteristica a vidului care face diferentierea numita permitivitatea vidului epsilon, iar in macrocosmos am denumit-o densitate liniara kg/m, care difera de la micro la macro, iar in macro difera de la o clasa de sisteme la alta. Astfel pentru galaxie avem 1,99.10^28 kg/m, iar pentru celelalte clase de sisteme scade de cate 150 de ori de la o clasa la alta. Astfel se poate considera ca vidul este format din niste corzi vibrante de densitati liniare specifice diferite. Aceste corzi sunt din ce in ce mai subtiri pe masura ce sistemul este mai mic, dar avand aceiasi densitate pe metru cub, fiind diferita doar densitatea pe metru liniar. Astfel liniile de forta dintre nucleu si o stea din galaxie sunt formate din corzi vibrante mai groase, in timp ce liniile de forta dintre soare si Pamant sunt formate din corzi vibrante mai subtiri.

Scris de **CAdi** Mier 05 Iun 2019, 22:39

Nu inteleg parte asta de teorie a vidului Virgil.
Din ce este alcatuit vidul?

Scris de **virgil** Joi 06 Iun 2019, 08:35

CAdi a scris:Nu inteleg parte asta de teorie a vidului Virgil.
Din ce este alcatuit vidul?

Eu am aratat ce rezulta din calcule, si modul cum mi-l explic eu. Poate vei intelege mai bine recitind din materialul meu.
https://drive.google.com/open?id=1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4

Scris de **virgil_48** Joi 06 Iun 2019, 08:54

virgil a scris:
CAdi a scris:Nu inteleg parte asta de teorie a vidului Virgil.
Din ce este alcatuit vidul?
Eu am aratat ce rezulta din calcule, si modul cum mi-l explic eu. Poate vei intelege mai bine recitind din materialul meu.
https://drive.google.com/open?id=1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4

Considerând reala densitatea aceea enorma de 9,517...a vidului,
care ar confirma existenta in Univers a unei mase neidentificate,
inseamna ca recunosti aici existenta materie intunecate.
Dar revenind la intrebarea lui CAdi, ce fel de masa este aceasta
fiindca nu prezinta nici macar caracteristici de vascozitate daca nu
de consistenta.

Sa-mi spui si mie in cateva cuvinte ce inseamna SISTEM AROMIC.
Este in capul de tabel al lucrarii tale, coloana 3.

Scris de **virgil** Joi 06 Iun 2019, 18:02

"Sa-mi spui si mie in cateva cuvinte ce inseamna SISTEM AROMIC.
Este in capul de tabel al lucrarii tale, coloana 3."

Ma bucur ca ai observat acest lucru, inseamna ca ai citit cu atentie. Este vorba de o greseala de tipar . Trebuia scris atomic, dar din viteza cum R e langa T a iesit aromic. Am corectat la mine dar in PDF n-am ajuns inca.

Scris de mm Joi 06 Iun 2019, 22:19

virgil,
. La o examinare sumara a rapoartelor dintre raze sau mase, au iesit la iveala urmatoarele:

R2/R1= 150= e^5,010635294= (e^15,03190588)^1/3= (e^2x7,51595241) ^1/3= ~(M2/M1)^2/3

M₂/M₁= 1837= e^7,515889085= (e^15,03177817)^1/2 = (e^5,010592723)^3/2= (149,9936145)^3/2 =
= 150^3/2 = (R₂/R₁)^3/2

. Cautand in succesiunile de mase si raze (de corpuri-etalon) legitatea de aparitie a nivelelor critice, din legea dezvoltarii (universala, pare-se) speram sa regasesc exponentii fractionari de trei. Lucrurile au decurs relativ bine dar la final ceva nu se potriveste (cu asteptarile mele), anume,
R₂/R₁= (M₂/M₁)^2/3
. Respectiv, cubul razei e ~ cu patratul masei. Generalizand, de la biologie, ar trebui sa fie R³ ~ M^3/3. Ma gandesc ca de fapt (la bio) era vorba de greutati si nu de mase. Te intreb, daca ai folosi "g" - acc. grav., nu crezi ca raportul "greutatilor" corpurilor ceresti ar ajunge la puterea 3/3, in loc de 2/3? [Ma astept ca acc. gravitationala sa aiba valori diferite pentru corpuri etalon diferite.]
.

Scris de **virgil** Joi 06 Iun 2019, 22:57

mm a scris:virgil,
. La o examinare sumara a rapoartelor dintre raze sau mase, au iesit la iveala urmatoarele:

R2/R1= 150= e^5,010635294= (e^15,03190588)^1/3= (e^2x7,51595241) ^1/3= ~(M2/M1)^2/3

M₂/M₁= 1837= e^7,515889085= (e^15,03177817)^1/2 = (e^5,010592723)^3/2= (149,9936145)^3/2 =
= 150^3/2 = (R₂/R₁)^3/2

. Cautand in succesiunile de mase si raze (de corpuri-etalon) legitatea de aparitie a nivelelor critice, din legea dezvoltarii (universala, pare-se) speram sa regasesc exponentii fractionari de trei. Lucrurile au decurs relativ bine dar la final ceva nu se potriveste (cu asteptarile mele), anume,
R₂/R₁= (M₂/M₁)^2/3
. Respectiv, cubul razei e ~ cu patratul masei. Generalizand, de la biologie, ar trebui sa fie R³ ~ M^3/3. Ma gandesc ca de fapt (la bio) era vorba de greutati si nu de mase. Te intreb, daca ai folosi "g" - acc. grav., nu crezi ca raportul "greutatilor" corpurilor ceresti ar ajunge la puterea 3/3, in loc de 2/3? [Ma astept ca acc. gravitationala sa aiba valori diferite pentru corpuri etalon diferite.]
.

Asa este, ai observat bine 149,93=1836^2/3 ; si nu este intamplator asa. Daca vrei sa afli si celelalte detalii trebuie sa citesti cu atentie tabelul relatiilor de similitudine, sau intreaga lucrare, deoarece se porneste de la raza protonului, 2,183.10^-16 m, valoare care nu o gasesti nicaieri pentru ca determinarea practica s-a facut prin bombardaarea protonilor cu alte particule si da o valoare aproximativa de 10^-15 m, pe cand la mine rezulta din alte considerente teoretice exacte care le gasesti in lucrare, si care este chiar mai mica decat raza electronului care este de 2,817.10^-15 m; Deci densitatea protonului este mai mare decat a electronului.

De exemplu raza electronului o poti afla pornind de la raza orbitei Bohr 0.529.10^-10 m, raportata la numarul de sarcina Zmax =137 la patrat;
Pe cand raza protonului este direct legata de lungimea de unda Compton raportata la 2pi;
Trecand acestea prin relatiile de similitudine ies razele teoretice ale corpurilor elementare pentru macrocosmos care dupa teoria mea se regasesc in centrul fiecarui corp ceresc ca niste gauri negre ce pot fi mai multe la numar, invelite intr-o manta de materie lipsita de sarcina gravitationala proprie, dar care se incarca inductiv cu aceasta sarcina. E complicata treaba, pentru ca toate trebuiesc corelate cu relatiile momentului cinetic al fiecarui corp.
https://drive.google.com/open?id=1NMrsgDkcQxr_HI56On0WUG5G28hcdSKn

https://drive.google.com/open?id=1dKTnctVAdSsbGliwZMFJ2ynbIMwVIEk7

Scris de mm Vin 07 Iun 2019, 12:01

. Nu am intalnit in materialele indicate mai sus, referiri la vreo constanta gravitationala (diferrita de la un subspatiu la altul). Eventual, ar putea fi dedusa din valorile "razei corpurilor care orbiteaza in jurul nucleului" ?
. Nu ma intereseaza valoarea constantelor gravitationale ci numai raportul lor (doua succesive). Nu cred ca pot deduce din "Tabel..." si "Studiu..." ceea ce ma intereseaza si de aceea te-am intrebat.

Scris de **virgil** Vin 07 Iun 2019, 15:11

mm a scris:. Nu am intalnit in materialele indicate mai sus, referiri la vreo constanta gravitationala (diferrita de la un subspatiu la altul). Eventual, ar putea fi dedusa din valorile "razei corpurilor care orbiteaza in jurul nucleului" ?
. Nu ma intereseaza valoarea constantelor gravitationale ci numai raportul lor (doua succesive). Nu cred ca pot deduce din "Tabel..." si "Studiu..." ceea ce ma intereseaza si de aceea te-am intrebat.

Constanta gravitationala sau mai corect constanta masica pentru ca exista si in microcosmos, difera doar intre microcosmos si macrocosmos.
Asa cum in macrocosmos exista constanta gravitationala, in microcosmos exista o constanta masica. Si asa cum in microcosmos exista permitivitatea vidului, si in macrocosmos exista o astfel de constanta, care intr-adevar difera de la o clasa de sisteme la alta.

Scris de Continut sponsorizat

Eterul, eterul

Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul