Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Scris de **scanteitudorel** Joi 08 Noi 2018, 18:33

Rezumarea primului mesaj :

gafiteanu a scris:Na a existat, nu exista si nici nu va exista spatiu liber. Poate doara in cutia craniana a unora. Spatiul face perpetuu un lucrul mecanic si asta da inertia, intretine inertia. Inertia nu inseamna repaus, din contra. Totodata spatiul preia lucru mecanic. Spatiul genereaza forte dar si absoarbe forte..Spatiul este un mediu de tranzitare a energiilor si fortelor.
Functionarea atomilor si propagarea fotonilor pe aceste proprietati se bazeaza.

Mai simplu explicat , nici ca se poate. Subscriu.

Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.

Scris de **virgil_48** Joi 21 Mai 2020, 21:26

Ce am scris la data de Dum 13 Ian 2019, 21:23

virgil_48 a scris:. . . . . Marti, 20. nov. 2018; 22:36
. . . . .
Este in legatura cu lucrul mecanic de accelerare care duce la atenuarea
miscarii alternative, pendulare, etc. Trebuie sa mai analizez.
Nu ma refer acum si la epuizarea miscarii circulare pe care o consider inca
reala.
Deocamdata retin acest lucru:
Eu acuz o reducere a energiei miscarii alternative a unui corp, dar elementul
care produce reducerea(resortul, campul) si implicit lucrul mecanic, este
exterior. Este posibil ca energia mecanica proprie a corpului sa se pastreze?
Daca voi adopta un punct de vedere mai sigur, sau mai nuantat, am sa
va comunic.

Cu trecerea timpului gandurile se mai ordoneaza .
1. Considerand situatia unui corp care are o miscare alternativa de
du-te/vino intr-un mediu fara frecari si gravitatie, miscarea acesta
produce lucru mecanic.
Nu este simularea cu resortul sau cu atractia ! Corpul este impins de
ceva din exterior.
La capatul fiecarei curse inregistreaza o franare si o accelerare care
sunt evenimente generatoare de lucru mecanic, si pentru cine a
inteles, lucrul mecanic este numai pozitiv, deci se cumuleaza.
Nu poti gandi ca o entitate exterioara mentine miscarea alternativa
a corpului refolosind aceeasi energie.
Pentru ca aceasta miscare sa nu se atenueze, ea trebuie intretinuta
permanent din exterior, cu un consum de energie. Cum fac voleibalistii.
Acest consum reprezinta lucrul mecanic produs de miscarea alternativa.
Fara el alternarea se opreste imediat.
Dar energia aceea care se transforma in lucru mecanic, s-a irosit, nu o
mai recuperezi. In mecanica conservarea enegiei are specificul ei.
Ea se conserva si ca lucru mecanic nerecuperabil.
2. Considerand ca acel corp este actionat de un sistem elastic, resortul
preia la fiecare alternare energia cinetica a corpului, o transforma in
energie potentiala si invers, o mare parte a energiei initiale se conserva,
dar nu toata !
Ramane aceeasi problema a accelerarilor si franarilor corpului de la
capetele cursei, care constituie lucru mecanic si care duc la amortizarea
miscarii. Nici nu mai adaug frecarile din resort.
Fara un aport de energie din exterior, si miscarea elastica alternativa se
epuizeaza, prin natura ei. Chiar si fara frecari !
Aceasta este Prima poveste a conservativitatii. Conservativitatea este
o inventie sustinuta fraudulos si deliberat in favoarea paradigmei actuale.
A doua este conservativitatea orbitarii plasata in paradigma "atractiei
gravitationale"(doua erori succesivese ce se anuleaza reciproc), iar a treia
este conservarea momentului cinetic.
O bogata recolta de "erori" intentionate.

Scris de **virgil_48** Sam 23 Mai 2020, 20:56

Despre notiunea de inertial am afirmat ca o voi folosi de acum
inainte pentru orice miscare, inclusiv pentru cele care se epuizeaza.
Chiar si cele din mediul nostru, care sunt epuizate de catre diversi
factori(frecarea, gravitatia).
Nici o miscare nu se poate opri instantaneu, deci inertia constituie
insusurea ei de a continua pana se epuizeaza impulsul/energia miscarii.
Cat despre miscarea inertiala rectilinie, numai aceasta poate fi si
perpetua, fiind singura care in spatiul fara interactiuni(liber), nu se
epuizeaza.
Si despre conservativitate se poate discuta in acelasi fel. Mai ales ca
cele doua categorii sunt conexe. Cu toate acestea, parerea mea este ca
prin definitie, numai miscarea perpetua poate fi calificata
drept conservativa. Este singura care se continua identic, nu
necesita aport de energie si nu are pierderi.
Miscarile alternative cum sunt cele intretinute de resorturi se epuizeaza,
ca si cele care sunt perpetue fiindca sunt intretinute de surse exterioare de
energie cum este orbitarea. Acestea nu pot fi calificate drept conservative.
Concluzia mea este ca notiunea de inertie este mult mai larga decat cea de
conservativitate si o include pe aceasta.
Raspunsul precedent cu nr. VI se afla aici:
https://cercetare.forumgratuit.ro/t2847p300-lucrul-mecanic-dtiunea-2#98127efinitie-si-exemple-sec
P.S. Miscarea consevativa este o miscare permanent inertiala. Ambele exclud
orice interventie exterioara.

Scris de **virgil_48** Lun 08 Iun 2020, 08:27

Virgil a scris:
Verificari practice s-au facut si in imponderabilitate cu giroscoape. Dar cine isi pierde timpul sa astepte cativa ani ca sa verifice asta in cosmos, cand sunt atatea planete care se invart de miliarde de ani.

Virgil, imi pare rau ca nu putem discuta despre acelasi lucru.
Cand contest Conservarea Momentului Cinetic, ma refer la rotatia
unui corp de rotatie in jurul axului sau. Disc, sfera, tor, volanta,
titirez, etc.
Eu sustin si consider ca am argumente, ca aceasta este amestecata
in mod intentionat eronat cu orbitarea, spinul etc.
Am insistat destul asupra acestui aspect in topicul Lucrul mecanic -
definitie si exemple.
Orbitarea se perpetueaza fiindca produce lucru mecanic si consuma
din energia "campului" sau a FOIP, in timp ce rotatia in jurul axului
unui corp, consuma din energia proprie de rotatie(momentul cinetic)
neavand o resursa exterioara ca cealalta.
Argumentand despre particule, poti spune orice. Daca vrei, discutam
despre corpuri.

Scris de **virgil_48** Lun 15 Iun 2020, 21:18

Cu trecerea timpului gandurile se mai ordoneaza .
Fizica recunoscuta are mare nevoie de asta!
1. Considerand situatia unui corp care are o miscare alternativa de
du-te/vino intr-un mediu fara frecari si gravitatie, miscarea acesta
produce lucru mecanic.
Nu este simularea cu resortul sau cu atractia ! Corpul este impins de
ceva din exterior.
La capatul fiecarei curse inregistreaza o franare si o accelerare care
sunt evenimente generatoare de lucru mecanic, si pentru cine a
inteles, lucrul mecanic este numai pozitiv, deci se cumuleaza.
Nu poti gandi ca o entitate exterioara mentine miscarea alternativa
a corpului refolosind aceeasi energie.
Pentru ca aceasta miscare sa nu se atenueze, ea trebuie intretinuta
permanent din exterior, cu un consum de energie. Cum fac voleibalistii.
Acest consum reprezinta lucrul mecanic produs de miscarea alternativa.
Fara el alternarea se opreste imediat.
Dar energia aceea care se transforma in lucru mecanic, s-a irosit, nu o
mai recuperezi. In mecanica conservarea enegiei are specificul ei.
Ea se conserva si ca lucru mecanic nerecuperabil.
2. Considerand ca acel corp este actionat de un sistem elastic, resortul
preia la fiecare alternare energia cinetica a corpului, o transforma in
energie potentiala si invers, o mare parte a energiei initiale se conserva,
dar nu toata !
Ramane aceeasi problema a accelerarilor si franarilor corpului de la
capetele cursei, care constituie lucru mecanic si care duc la amortizarea
miscarii. Nici nu mai adaug frecarile din resort.
Fara un aport de energie din exterior, si miscarea elastica alternativa se
epuizeaza, prin natura ei. Chiar si fara frecari !
. . . . . Conservativitatea este
o inventie sustinuta fraudulos si deliberat in favoarea paradigmei actuale.
A doua este conservativitatea orbitarii plasata in paradigma "atractiei
gravitationale"(doua erori succesivese ce se anuleaza reciproc), iar a treia
este conservarea momentului cinetic.

Scris de **Razvan** Mar 16 Iun 2020, 03:21

virgil_48 a scris: intr-un mediu fara frecari si gravitatie
......
Nici nu mai adaug frecarile din resort.
......
Chiar si fara frecari

Hotărăşte-te! Ori este un mediu fără frecare, ori cu frecare. N-o mai coti din mers.

Scris de **virgil_48** Mar 16 Iun 2020, 08:15

Razvan a scris:
virgil_48 a scris: intr-un mediu fara frecari si gravitatie
......
Nici nu mai adaug frecarile din resort.
......
Chiar si fara frecari
Hotărăşte-te! Ori este un mediu fără frecare, ori cu frecare. N-o mai coti din mers.

Daca ai cauta si ideea, nu numai greseli, poate ai intelege mai usor.
Pentru mine este conservativa numai miscarea inertial-rectilinie in
spatiul liber. Toate celelalte, inclusiv cele alternative la care m-am
referit acolo, se epuizeaza. Chiar si in spatiul liber.
Sper ca nu o iei de la capat cu intrebarea "ce este spatiul liber".
Epuizarea este produsa de accelerarile si franarile de la capetele
curselor si care constituie lucru mecanic. Asta se intampla in orice
mediu. Acel lucru mecanic epuizeaza toate miscarile alternative,
de rotatie etc...,adica toate cele asa zis "conservative ".
Si le epuizeaza chiar si in spatiul liber iar daca mai sunt si frecari,
efectul frecarilor se adauga. Nu mai ramane loc pentru alta
"conservativitate" in afara de cea pe care am anuntat-o la inceput.
Repet anumite formulari fiindca sunt ignorate, nu ca sa fie retinute.
Nu stiu care sa fie cauza, dar apar "nelamuriri" sincere din partea
celor care citesc prea repede. Laughing

Scris de **virgil_48** Mar 16 Iun 2020, 21:03

Razvan a scris:
virgil_48 a scris: intr-un mediu fara frecari si gravitatie
......
Nici nu mai adaug frecarile din resort.
......
Chiar si fara frecari
Hotărăşte-te! Ori este un mediu fără frecare, ori cu frecare. N-o mai coti din mers.

Probabil ca Razvan nu va urmari efectul fumigenei sale. Nu ar
fi prima oara. Sau poate a inteles din ce am scris anterior, ca
in afara de exceptia nominalizata, pe acest topic
CONSERVATIVITATE = HOAX. In orice mediu, cu sau fara factori
de influenta. Si propunerea lui de departajare nu are obiect.
Fiindca am facut anterior clasificarea CMC = HOAX, inseamna ca
sfera afectata de aceasta dedicatie, este pe cale sa se mareasca.

Scris de **virgil_48** Mier 17 Iun 2020, 20:28

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2) - Pagina 13 Screen15

Am vazut pe ultimul rand al paginii lui Virgil adusa din topicul lui,
asocierea constanta lui Planck si momentul cinetic, insotita de notatii
care imi sunt familiare.
Problema momentului cinetic al corpurilor si a conservativitatii sale ma
preocupa si pe mine, si mi s-a mai atras atentia ca rotatia particulelor
din atomi NU se epuizeaza. Altfel decat sustin eu in acest topic ! Stiu ca
nu a vazut nimeni interiorul unui atom decat cu ochii mintii si asta are
un mare grad de incertitudine, dar parerile altora ma intereseaza.
De aceea am incercat sa ma informez din Wikipedia ce fel de moment
cinetic reprezinta constanta lui Plank, fiindca eu deosebesc doua categorii
diferite, amestecate eronat. Ce particule se rotesc, in ce situatii, adica in
jurul axelor proprii sau in jurul altor particule ? Ce anume este constant?
Acolo am gasit alte notatii si alte abordari, pe care nu le pot asocia cu
momentul cinetic.
De aceea apelez la Virgil sa detalieze putin aceste cunostinte, daca este
dispus. Si sa mentioneze daca asocierea de la inceput este recunoscuta
oficial.

Scris de **virgil** Joi 18 Iun 2020, 07:09

Aceasta constanta a momentului cinetic, numita constanta lui Planck, sau momentul cantitatii de miscare, a aparut ca urmare a studierii radiatiilor electromagnetice emise de corpuri, observandu-se ca energia radiatiei depinde de frecventa acesteia inmultita cu aceasta constanta notata cu "h".
Aceasta constanta face legatura dintre proprietatile ondulatorii si cele corpusculare ale particulelor si sistemelor fizice prin relatia; m.c2=h.niu ;
Intr-adevar in fizica constanta lui Planck este definita ca produsul dintre momentul cinetic al electronului si raza orbitei fundamentale astfel; h=2pi.(m.v).R ; Apoi pe baza observatiilor comportarii atomilor aflati intr-un camp magnetic, sau constatat ca spectrul anumitor radiatii se despica in doua linii paralele foarte apropiate, care au fost puse pe seama momentului cinetic al electronilor ca urmare al rotirii acestora in jurul propriilor axe. astfel a intervenit notiunea de spin care in cazul electronilor si nucleonilor este s=+/- 1/2. (h/2pi) ; Toate experimentele fizice au confirmat acest lucru, desi in cazul electronilor a fost ideia ca avand dimensiune punctiforma nu ar exista o miscare de rotatie propriuzusa. Desigur ca din moment ce electronul are masa proprie, are si dimensiuni, ocupa un volum si ii corespunde si o miscare de rotatie, pentru ca nici o lege nu interzice acest lucru.
Personal am analizat si am gasit vreo sapte relatii de exprmare a momentului cinetic, din care una ne arata ca aceasta constanta depinde si de dimensiunile particulelor. Acest lucru este descris in lucrarea mea privind similitudinea dintre micro cu macrocosmos.
Plecand de la aceasta idee am gasit ca toate sistemele de satelicti ai planetelor sunt caracterizate de o constanta a momentului cinetic avand dimensiuni cosmice, avand o relatie asemanatoare cu constanta lui Planck pe care am notat-o cu H=2pi.M.V.R ;
In cazul macrocosmic am observat ca aceasta constanta este totusi dependenta de viteza cu care se deplaseaza sistemul cosmic respectiv. Iar pentru sistemele de sateliti cercetate se constata ca exista o diagrama de variatie liniara ca in graficul anexat.

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2) - Pagina 13 Grafic17

Scris de **virgil_48** Joi 18 Iun 2020, 20:44

virgil a scris:. . . . .Aceasta constanta a momentului cinetic, numita constanta lui Planck, sau momentul
Plecand de la aceasta idee am gasit ca toate sistemele de satelicti ai planetelor sunt caracterizate de o constanta a momentului cinetic avand dimensiuni cosmice, avand o relatie asemanatoare cu constanta lui Planck pe care am notat-o cu H=2pi.M.V.R ;
In cazul macrocosmic am observat ca aceasta constanta este totusi dependenta de viteza cu care se deplaseaza sistemul cosmic respectiv. Iar pentru sistemele de sateliti cercetate se constata ca exista o diagrama de variatie liniara ca in graficul anexat.
. . . . .

Si nu te intrebi dece toate corpurile, indiferent de masa, viteza
sau departarea de ax la care se rotesc, au acelasi moment cinetic ?
H / 2 pi = M x V x R = L/ 2 pi
Asa reisese din textul tau si probabil este adevarat. Urmeaza:
H / 2 pi ar fi tot o constanta
M x V x R este momentul cinetic al oricarei rotatii
L este notatia pentru marimea moment cinetic
Dar rotatiile mentinute de un tirant fata de un ax, sau de rezistenta
rotorului, nu admit variatia lui V fiindca R este constant. Iar in
ultima instanta, formula ta, de la care am pornit, obliga ca orice corp
de masa M sa aiba la distanta R, viteza de rotatie determinata.
Constanta de rotatie a unui corp ar fi H / 2 x pi x M (= R x V)
si ea l-ar obliga ca la distanta R de ax, sa se roteasca numai
cu viteza V, ceace stim ca nu este adevarat.
Este ceva suspect aici si mi se pare ca tocmai asta sustine acea
conservativitate falsa a momentului cinetic.

Scris de **virgil_48** Vin 19 Iun 2020, 20:37

Gandindu-ma la acest capitol pe care l-am intrerupt cu aproape un an in urma
la nr. XXII constat acum ca aveam posibilitatea unei sustineri mai sistematice.
Aceasta notiune, momentul cinetic, despre care se pretinde in mod
eronat ca este conservativa, are doua situatii distincte si complet diferite, care
sunt amestecate de fizica actuala tocmai pentru a-si mentine eroarea.
Cele doua situatii care se pot distinge usor, sunt urmatoarele:
A. Momentul cinetic al miscarii de rotatie centrate, a unui corp de rotatie.
In acest topic, corpul de rotatie pentru care am demonstrat(asa zic eu) ca isi
epuizeaza miscarea de rotatie chiar si intr-un spatiu complet inactiv(gol), a fost
"haltera" cunoscuta. Epuizarea apare datorita faptului ca rotatia produce lucru
mecanic in interiorul corpului, folosindu-se de rezistenta materialului.
Teoria actuala pretinde in mod eronat ca epuizarea momentului cinetic are loc
numai intr-un mediu unde exista frecare. De fapt efectul frecarii sau a orcarui
alt factor de mediu, atunci cand exista, se aduga lucrului mecanic ce insoteste
oricand aceasta rotatie, si astfel mareste epuizarea rotatiei, ca si confuzia.
B. Momentul cinetic al unei miscari orbitale, teoretic circulara. Aceasta nu se
poate pretinde ca se epuizeaza, din experienta istorica.
Dar concluzia mea este ca nici acesta nu este conservativ decat in aparenta.
Miscarea orbitala este permanent sustinuta de forta gravitationala, care isi
aduce aportul energetic, mentinand valoarea momentului cinetic. Corpurile
care orbiteaza nu sunt sustinute de o tija, ca aceea a "halterei". Iar fara tija
sau forta gravitationala, corpurile ar evolua pe trasee RECTILINII !
Nu intru in aprecieri despre conservativitatea "campului gravitational" fiindca
aceasta este alta eroare din sirul celor ce sustin paradigma TRG.
Prin urmare, acestui momentului cinetic i-as spune pseudoconservativ, pana
cand stiinta va adopta varianta corecta "push gravity" a gravitatiei.
Acestea sunt cele doua variante de baza ale momentului cinetic. Varianta
A. nu este dependenta de corectarea paradigmei, ea poate fi preluata si
fundamentata serios de cineva competent, care a citit si a inteles acest capitol.
Toate celelalte variante, inclusiv situatia miscarilor necentrate, sunt variante
compuse ale celor doua. Intregul capitol poate fi inteles mai usor, daca tii cont
de aceasta separare.

Scris de **virgil** Sam 20 Iun 2020, 03:01

virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .Aceasta constanta a momentului cinetic, numita constanta lui Planck, sau momentul
Plecand de la aceasta idee am gasit ca toate sistemele de satelicti ai planetelor sunt caracterizate de o constanta a momentului cinetic avand dimensiuni cosmice, avand o relatie asemanatoare cu constanta lui Planck pe care am notat-o cu H=2pi.M.V.R ;
In cazul macrocosmic am observat ca aceasta constanta este totusi dependenta de viteza cu care se deplaseaza sistemul cosmic respectiv. Iar pentru sistemele de sateliti cercetate se constata ca exista o diagrama de variatie liniara ca in graficul anexat.
. . . . .
Si nu te intrebi dece toate corpurile, indiferent de masa, viteza
sau departarea de ax la care se rotesc, au acelasi moment cinetic ?
H / 2 pi = M x V x R = L/ 2 pi
Asa reisese din textul tau si probabil este adevarat. Urmeaza:
H / 2 pi ar fi tot o constanta
M x V x R este momentul cinetic al oricarei rotatii
L este notatia pentru marimea moment cinetic
Dar rotatiile mentinute de un tirant fata de un ax, sau de rezistenta
rotorului, nu admit variatia lui V fiindca R este constant. Iar in
ultima instanta, formula ta, de la care am pornit, obliga ca orice corp
de masa M sa aiba la distanta R, viteza de rotatie determinata.
Constanta de rotatie a unui corp ar fi H / 2 x pi x M (= R x V)
si ea l-ar obliga ca la distanta R de ax, sa se roteasca numai
cu viteza V, ceace stim ca nu este adevarat.
Este ceva suspect aici si mi se pare ca tocmai asta sustine acea
conservativitate falsa a momentului cinetic.

Problema e mai complexa; Orice sistem natural fie atom, sau sistem solar, sunt niste oscilatoare armonice naturale, care oscileaza pe o frecventa fundamentala si pe o seama de armonici inferioare. Astfel particula sau corpul de pe prima orbita oscileaza pe frecventa fundamentala, si ii corespunde momentul cinetic notat cu h pentru atomi si cu H pentru macrocosmos. Pe orbita a doua momentul cinetic este 2h, pe a treia 3h, s.a.m.d. unde 1, 2, 3,... sunt numerele cuantice principale, de care depinde perioada de orbitare (frecventa), raza si viteza.
Daca pe orbita fundamentala avem; R1, v1, t1,
pe orbita 2 voum avea;
R2=2^2 R1=4.R1;
v2=v1/2;
t2=2piR2/v2=2pi.(2^2.R1)/(v1/2)=(2piR1/v1).2^3= 2^3 . t1 ;
si asa mai departe cu regula;
Rn =n^2.R1;
vn =v1/n ;
tn =n^3.t1 ;
Deci intr-un sistem natural viteza corpurilor si distanta pana la nucleu nu este intamplatoare niciodata.

Scris de **virgil_48** Sam 20 Iun 2020, 06:38

virgil a scris:. . . . .
Deci intr-un sistem natural viteza corpurilor si distanta pana la nucleu nu este intamplatoare niciodata.

Sunt tentat sa fiu de acord ca exista o anumita legatura.
Dar pentru a avansa, ar trebui sa clarifici la ce fel de sistem natural
din macrocosmos se poate aplica ideea aceasta.
Am impresia ca te referi numai la orbitare, si atunci cei doi parametri
care ii ai in vedere, viteza si raza, decurg din legea lui Newton.
Care ar putea fi situatia in care acestia doi sunt invers proportionali
si produsul lor este intotdeauna constant, asa cum reiese dintr-un
raspuns anterior ?

Scris de **virgil** Sam 20 Iun 2020, 09:34

virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .
Deci intr-un sistem natural viteza corpurilor si distanta pana la nucleu nu este intamplatoare niciodata.
Sunt tentat sa fiu de acord ca exista o anumita legatura.
Dar pentru a avansa, ar trebui sa clarifici la ce fel de sistem natural
din macrocosmos se poate aplica ideea aceasta.
Am impresia ca te referi numai la orbitare, si atunci cei doi parametri
care ii ai in vedere, viteza si raza, decurg din legea lui Newton.
Care ar putea fi situatia in care acestia doi sunt invers proportionali
si produsul lor este intotdeauna constant, asa cum reiese dintr-un
raspuns anterior ?

E prea mult de discutat pe tema macrocosmosului, tot ce pot sa spun in cateva cuvinte este ca natura foloseste in macrocosmos legi asemanatoare cu acelea din microcosmos doar ca la alta scara, iar oamenii le-au descoperit pe rand dandu-le intelesuri diferite.
Poate gasesti motive de inspitatie in teoria mea;
https://drive.google.com/file/d/1dKTnctVAdSsbGliwZMFJ2ynbIMwVIEk7/view?usp=sharing

Scris de **virgil** Sam 20 Iun 2020, 09:39

virgil a scris:
virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .
Deci intr-un sistem natural viteza corpurilor si distanta pana la nucleu nu este intamplatoare niciodata.
Sunt tentat sa fiu de acord ca exista o anumita legatura.
Dar pentru a avansa, ar trebui sa clarifici la ce fel de sistem natural
din macrocosmos se poate aplica ideea aceasta.
Am impresia ca te referi numai la orbitare, si atunci cei doi parametri
care ii ai in vedere, viteza si raza, decurg din legea lui Newton.
Care ar putea fi situatia in care acestia doi sunt invers proportionali
si produsul lor este intotdeauna constant, asa cum reiese dintr-un
raspuns anterior ?
In timp ce raza creste cu n^2, viteza scade cu n;
Rn =n^2.R1; vn =v1/n ; in care n=1,2,3... deci nu sunt invers proportionali.

E prea mult de discutat pe tema macrocosmosului, tot ce pot sa spun in cateva cuvinte este ca natura foloseste in macrocosmos legi asemanatoare cu acelea din microcosmos doar ca la alta scara, iar oamenii le-au descoperit pe rand dandu-le intelesuri diferite.
Poate gasesti motive de inspitatie in teoria mea;

https://drive.google.com/file/d/1dKTnctVAdSsbGliwZMFJ2ynbIMwVIEk7/view?usp=sharing

Scris de **virgil_48** Sam 20 Iun 2020, 19:31

virgil a scris:
virgil_48 a scris: . . . . .
Sunt tentat sa fiu de acord ca exista o anumita legatura.
Dar pentru a avansa, ar trebui sa clarifici la ce fel de sistem natural
din macrocosmos se poate aplica ideea aceasta.
Am impresia ca te referi numai la orbitare, si atunci cei doi parametri
care ii ai in vedere, viteza si raza, decurg din legea lui Newton.
Care ar putea fi situatia in care acestia doi sunt invers proportionali
si produsul lor este intotdeauna constant, asa cum reiese dintr-un
raspuns anterior ?
In timp ce raza creste cu n^2, viteza scade cu n;
Rn =n^2.R1; vn =v1/n ; in care n=1,2,3... deci nu sunt invers proportionali.

Daca h este o constanta, relatia din ultimul rand de mai sus, nu
afirma ca v si R sunt invers proportionale pentru o anumita masa ?

Scris de **virgil** Sam 20 Iun 2020, 21:03

virgil_48 a scris:
virgil a scris:
virgil_48 a scris: . . . . .
Sunt tentat sa fiu de acord ca exista o anumita legatura.
Dar pentru a avansa, ar trebui sa clarifici la ce fel de sistem natural
din macrocosmos se poate aplica ideea aceasta.
Am impresia ca te referi numai la orbitare, si atunci cei doi parametri
care ii ai in vedere, viteza si raza, decurg din legea lui Newton.
Care ar putea fi situatia in care acestia doi sunt invers proportionali
si produsul lor este intotdeauna constant, asa cum reiese dintr-un
raspuns anterior ?
In timp ce raza creste cu n^2, viteza scade cu n;
Rn =n^2.R1; vn =v1/n ; in care n=1,2,3... deci nu sunt invers proportionali.

Daca h este o constanta, relatia din ultimul rand de mai sus, nu
afirma ca v si R sunt invers proportionale pentru o anumita masa ?

In cazul asta v si R sunt si ele constante, si caracterizeaza starea fundamentala a atomului de hidrogen; v=2,187.10^6 m/s ; si R=0.529.10^-10 m ;

Scris de **virgil_48** Dum 21 Iun 2020, 23:01

virgil a scris:. . . . .

In cazul asta v si R sunt si ele constante, si caracterizeaza starea fundamentala a atomului de hidrogen; v=2,187.10^6 m/s ; si R=0.529.10^-10 m ;

Despre cele 4 constante corespunzatoare macrocosmosului, de
care ai amintit aici, este scris ceva pe acest forum ?
Sa nu ma acuzi de lipsa de atentie fata de cercetarile tale, fiindca si
tu faci lafel cand este vorba de ale mele ! Laughing

Scris de **virgil** Lun 22 Iun 2020, 06:49

virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .

In cazul asta v si R sunt si ele constante, si caracterizeaza starea fundamentala a atomului de hidrogen; v=2,187.10^6 m/s ; si R=0.529.10^-10 m ;
Despre cele 4 constante corespunzatoare macrocosmosului, de
care ai amintit aici, este scris ceva pe acest forum ?
Sa nu ma acuzi de lipsa de atentie fata de cercetarile tale, fiindca si
tu faci lafel cand este vorba de ale mele !

Adaug un tabel centralizator cu principalele constante rezultate din teoria mea, printre care se afla si constanta momentului cinetic.

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2) - Pagina 13 Consta27

Scris de **virgil_48** Lun 22 Iun 2020, 21:38

virgil a scris:

Chiar daca observi din intrebarea mea ca nu am fost un student(?)
constiincios si interesat, explica-mi pe scurt:
Constanta momentului cinetic calculata de tine se refera la fiecare
corp in parte sau a intregului sistem(galaxie...)?
Adica reprezinta suma momentelor cinetice a tuturor corpurilor
sau subsitemelor componente ?
Presupun ca sistemele pot fi mari sau mici, deci numarul de corpuri
este foarte diferit.

Scris de **virgil** Mar 23 Iun 2020, 01:43

Constanta momentului cinetic este aceiasi pentru o clasa de sisteme; pentru galaxii este Hg=8,39.10^49 Js; pentru sisteme stelare sau microgalaxii; Hs=2.51.10^43 Js;
pentru sisteme planetare Hp=7.33.10^36 Js;
pentru sisteme de sateliti Hsa=2.29.10^30 Js;
Insa am constatat ca aceste valori sufera compensari in functie de viteza de deplasare a nucleului. Astfel Pamantul care are o viteza de 30km/s are un coeficient de corectie mai mare decat jupiter care are o viteza de deplasare de 13 km/s.
Astfel coeficientul de corectie in functie de viteza se calculeaza ca fiind raportul dintre viteza pe orbita fundamentala a unui sistem de tip hidrogenoid adica contine doar nucleul si un satelit. Viteza nucleului unui astfel de sistem este V0=90m/s;
Astfel sistemul Pamant-Luna ii corespunde un coeficient de corectie Fp=(Vp/V0)^0.5=(30000/90)^0.5=18.25;
In cazul lui Jupiter Fj=(13000/90)^0.5=12.01;
Deci momentul cinetic al sistemului Pamant -Luna va fi;
Hp=fip.H0=18.25 . 2.29.10^30=41.79.10^30 Js;
Momentul cinetic al sist, Jupiter va fi;
Hj=fij.H0=12.01.2.29.10^30=27.5.10^30Js;
Insa mai este o problema, pamantul este o planeta mica in comparatie cu Jupiter care are masa de cca. o mie de ori mai mare, iar noi am calculat pana acum momentul cinetic pentru un sistem etalon care s-ar misca cu viteza Pamantului sau cu viteza lui Jupiter. Dar sistemele noastre reale au dimensiuni si mase diferite. In aceasta situatie vom exprima masa planetei reale in functie de o masa etalon a sistemului hidrogenoid. Astfel prin raportarea celor doua mase rezulta un numar adimensional notat cu Z ce reprezinta de fapt sarcina gravitationala a planetei. Trecand peste detalii sarcina gravitationala a pamantului este Zp=11; iar sarcina gravitationala a lui Jupiter este Zj=5388;
Acest lucru presupune ca viteza satelitului pe orbita fundamentala (prima orbita) va fi de Z ori mai mare decat viteza asa zis de repaus V0=90m/s.
Deci in cazul Pamantului Luna care din intamplare se afla chiar pe prima orbita trebuie sa aiba viteza de orbitare
V1=Zp.V0=11.90=990 m/s, o valoare apropiata de cea reala de cca 1000m/s;
Pentru exemplificare postez relatia;

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2) - Pagina 13 Moment13

Scris de **virgil** Mar 23 Iun 2020, 02:00

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2) - Pagina 13 Moment14

In aceasta relatie ;
H0-este constanta momentului cinetic pentru clasa de sisteme etalon.
mi- masa Lunii in kg.
Vi- este viteza pe orbita a Lunii in m/s.
Ti- este perioada de orbitare a Lunii in sec.
ni- numarul cuantic principal n=1 pentru luna.
Zi- este numarul de sarcina gravitationala a Lunii.
(Fi)i- este coeficientul de viteza al Lunii.
(Fi)M- este coeficientul de viteza al Pamantului.
In poza de jos se vede calculul momentului Cinetic al sistemului Pamant_Soare;

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2) - Pagina 13 Moment15

Scris de **virgil_48** Vin 26 Iun 2020, 10:42

virgil a scris:Constanta momentului cinetic este aceiasi pentru o clasa de sisteme; pentru galaxii este Hg=8,39.10^49 Js; pentru sisteme stelare sau microgalaxii; Hs=2.51.10^43 Js;
pentru sisteme planetare Hp=7.33.10^36 Js;
pentru sisteme de sateliti Hsa=2.29.10^30 Js;
Insa am constatat ca aceste valori sufera compensari in functie de viteza de deplasare a nucleului. Astfel Pamantul care are o viteza de 30km/s are un coeficient de corectie mai mare decat jupiter care are o viteza de deplasare de 13 km/s.
Astfel coeficientul de corectie in functie de viteza se calculeaza ca fiind raportul dintre viteza pe orbita fundamentala a unui sistem de tip hidrogenoid adica contine doar nucleul si un satelit. Viteza nucleului unui astfel de sistem este V0=90m/s;
Astfel sistemul Pamant-Luna ii corespunde un coeficient de corectie Fp=(Vp/V0)^0.5=(30000/90)^0.5=18.25;
. . . . .

Virgil, sunt un fan al cercetarii tale si afirm mai departe ca sunt de
acord ca momentul cinetic despre care scrii tu, poate fi constant.
Nu este vorba despre conservativitatea(CMC) pe care o contest eu,
a unui volant, titirez... etc.
Este vorba de momentul cinetic al unor grupari de corpuri care se
invartesc gravitational in jurul centrului lor de masa in spatiu.
Pentru mine mentinerea grupului o face gravitatia(campul sau
FOIP), care consuma energie si produce lucru mecanic curband
traiectoriile acelor corpuri. Pana se va dovedi si accepta acest
lucru, momentul cinetic despre care cercetezi, poate fi apreciat
constant-conservativ. Atata energie cat consuma rotatia sustinuta
de gravitatie, este recuperata din sursa exterioara pe care am
mentionat-o, si nu se constata epuizarea momentului cinetic.
CMC si conservativitatea campului sunt doua minciuni care se
sustin reciproc, dar datele obtinute de tine pot fi adevarate.

Scris de **virgil_48** Joi 16 Iul 2020, 19:35

Despre falsa Conservare a Momentului Cinetic:
https://fun.md/stiinta/3092-top-10-curiozitati-exceptionale-despre-spatiul-cosmic.html

Încă din școala primară știm că o zi durează 24 de ore. Însă, dacă am mai medita un pic, ne-am da seama că o asemenea coincidență este aproape imposibilă. De ce exact 24, ci nu cu vreo secundă-două mai puțin sau mai mult. De fapt, rotația Pământului în jurul axei sale încetinește tot mai mult pe an ce trece, de aceea 24 deja este o cifră formală. Conform ultimelor date lansate de NASA, planeta Pământ are nevoie de 24 de ore și 2,5 de milisecunde pentru a face o rotație deplină. Cel mai probabil veți considera că 2,5 de milisecunde este o diferență ne considerabilă, însă să nu uităm și de faptul că planeta noastră există deja de miliarde de ani. Dacă rotirea ei continuă să încetinească, obținem cu totul alte cifre. Spre exemplu, când planeta Pământ era populată de dinozauri, o zi dura doar 23 de ore. Deci, dacă într-o zi veți avea impresia că zilele trec cam repede, imaginativă cum a fost cu miliarde de ani în urmă.

Viteza rotatiei Pamantului in jurul axei sale, este in scadere.

Scris de **virgil_48** Dum 19 Iul 2020, 22:45

Un corp cum este Luna, arata spre Pamant in miscarea sa de orbitare,
permanent aceeasi față.
Daca simulam disparitia brusca a Pamantului, anticipam ca Luna se va
inscrie pe o traiectorie rectilinie, tangenta la orbita sa in momentul
disparitiei. Pana cand traiectoria sa va fi influentata de alt corp.
Problema la care ma gandesc este urmatoarea:
Deplasarea Lunii va fi "stabila" adica fara rotatie in jurul axei proprii, sau
"se va duce invartindu-se", cu o rotatie in jurul axei sale corespunzatoare
unui ciclu lunar complet. ???
Raspunsul ar putea avea legatura cu CMC ?

Scris de **Razvan** Lun 20 Iul 2020, 06:45

Tu ce crezi? Cool

Scris de **virgil** Mar 21 Iul 2020, 00:43

virgil_48 a scris:Un corp cum este Luna, arata spre Pamant in miscarea sa de orbitare,
permanent aceeasi față.
Daca simulam disparitia brusca a Pamantului, anticipam ca Luna se va
inscrie pe o traiectorie rectilinie, tangenta la orbita sa in momentul
disparitiei. Pana cand traiectoria sa va fi influentata de alt corp.
Problema la care ma gandesc este urmatoarea:
Deplasarea Lunii va fi "stabila" adica fara rotatie in jurul axei proprii, sau
"se va duce invartindu-se", cu o rotatie in jurul axei sale corespunzatoare
unui ciclu lunar complet. ???
Raspunsul ar putea avea legatura cu CMC ?

Luna are o energie cinetica de deplasare, si o alta energie cinetica de rotatie in jurul axei. Ambele energii se vor conserva atat timp cat nu are loc un cataclism (ciocnire) cosmic. Insa asemenator sistemului atomic intre Pamant si Luna exista o energie de legatura, care se va emite ca o unda gravitationala.

Scris de **virgil** Mar 21 Iul 2020, 01:18

virgil_48 a scris:Despre falsa Conservare a Momentului Cinetic:
https://fun.md/stiinta/3092-top-10-curiozitati-exceptionale-despre-spatiul-cosmic.html

Viteza rotatiei Pamantului in jurul axei sale, este in scadere.

Pe masura trecerii timpului, Pamantul se raceste si cum este normal, se va contracta scazandu-i raza de rotatie, viteza periferica va creste pentru ca energia de rotatie se conserva.

Scris de **virgil_48** Mar 21 Iul 2020, 03:36

virgil a scris:
virgil_48 a scris:Despre falsa Conservare a Momentului Cinetic:
https://fun.md/stiinta/3092-top-10-curiozitati-exceptionale-despre-spatiul-cosmic.html

Viteza rotatiei Pamantului in jurul axei sale, este in scadere.
Pe masura trecerii timpului, Pamantul se raceste si cum este normal, se va contracta scazandu-i raza de rotatie, viteza periferica va creste pentru ca energia de rotatie se conserva.

Nu ti se pare ca in citatul la care ne referim(raspunsul din 17.iulie),
se afirma ca viteza periferica scade in timp ?
Este vorba acolo si de un rezultat obtinut de NASA.

Scris de **virgil** Mar 21 Iul 2020, 05:11

virgil_48 a scris:
virgil a scris:
virgil_48 a scris:Despre falsa Conservare a Momentului Cinetic:
https://fun.md/stiinta/3092-top-10-curiozitati-exceptionale-despre-spatiul-cosmic.html

Pe masura trecerii timpului, Pamantul se raceste si cum este normal, se va contracta scazandu-i raza de rotatie, viteza periferica va creste pentru ca energia de rotatie se conserva.
Nu ti se pare ca in citatul la care ne referim(raspunsul din 17.iulie),
se afirma ca viteza periferica scade in timp ?
Este vorba acolo si de un rezultat obtinut de NASA.

Nu se poate trage o concluzie pe baza unei singure masuratori. Ar trebui facut un grafic de variatie cu masuratori la intervale de 1000 ani pe durata unui milion de ani, ceia ce este nerealizabil. Cert este ca Pamantul a fost fierbinte s-a racit si continua sa se raceasca. Martora este Luna care nu mai are activitate seismica deci nici lava topita.

Scris de **virgil_48** Mar 21 Iul 2020, 12:20

virgil a scris:. . . . Cert este ca Pamantul a fost fierbinte s-a racit si continua sa se raceasca. Martora este Luna care nu mai are activitate seismica deci nici lava topita.

Nu cred ca asta este cert. Eu propun alta clasificare. Corpurile
sunt mai calde cu cat sunt mai mari. Am motive sa cred ca
statistic, asta este adevarat.
Presupun ca sunt multe exceptii, determinate de distanta la care
se afla corpurile mici, fata de corpurile incandescente pe care le
orbiteaza. Sau de modul in care corpurile au luat nastere.
Fiindca nu este vorba numai de caldura proprie a miezurilor lor,
ci si de cea pe care o primesc la suprafata, de la corpul apropiat
incandescent.
Iar cele doua surse sunt in mod evident diferite.
Pentru temperatura proprie a miezului, eu il vad "vinovat" pe
FOIP. El ar "incalzi" mai puternic corpurile in ordinea marimii lor,
ca efect al trecerii prin ele. Un efect similar frecarii sau inductiei.
In corpurile mari, acumularea caldurii ar amorsa reactiile
nucleare caracteristice stelelor.
Este prima oara cand admit ca FOIP ar putea avea si un efect
termic asupra corpurilor, cu atat mai puternic cu cat sunt mai
mari.
Dar dupa cum am mai spus, nu scriu eu Constitutia Universului.
Propun numai o varianta.

Scris de **virgil** Mar 21 Iul 2020, 21:44

Daca vidul cosmic este la o temperatura de -270 grade cu putin peste zero absolut, orice corp mai cald aflat in spatiul cosmic se raceste in timp, chiar daca primeste ceva lumina de la Soare. Luna este cel mai bun exemplu, vezi ce temperatura este la suprafata lunii ascunsa de Soare.
Temp. la suprafață min .........med........ max
Ecuator .....................100 K..... 220 K .......390 K

Deci la -173 K temperatura minima ce zici se raceste Luna ?

Scris de Continut sponsorizat

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Povestea conservativitatii

Inertia si conservativitatea VII

Din topicul NEWTON

Despre lucrul mecanic in topicul Newton

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Conservarea Momentului Cinetic XXIII

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Ce parere aveti ?

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)