Ultimele subiecte
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romanaScris de Forever_Man Astazi la 11:51
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de virgil Joi 21 Noi 2024, 20:31
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 19 Noi 2024, 21:57
» ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
Scris de CAdi Mar 19 Noi 2024, 13:07
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Sam 16 Noi 2024, 12:00
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Ce anume "generează" legile fizice?
Scris de No_name Mar 05 Noi 2024, 19:06
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Dum 03 Noi 2024, 10:04
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Joi 17 Oct 2024, 21:37
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la No_name în Ce anume "generează" legile fizice?
( 1 )
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 1 )
» Mesaj de la Abel Cavaşi în Daci nemuritori
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12459) | ||||
CAdi (12397) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7964) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3969) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil | ||||
No_name | ||||
CAdi | ||||
ilasus | ||||
Dacu2 | ||||
eugen | ||||
Forever_Man | ||||
Abel Cavaşi | ||||
Meteorr |
Cei mai activi postatori ai saptamanii
Forever_Man | ||||
virgil | ||||
Dacu2 | ||||
CAdi | ||||
Meteorr | ||||
ilasus | ||||
Abel Cavaşi | ||||
eugen |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 34 utilizatori conectați: 2 Înregistrați, 0 Invizibil și 32 Vizitatori Forever_Man, ilasus
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Legi de conservare (2)
+7
negativ
curiosul
gafiteanu
Abel Cavaşi
scanteitudorel
virgil_48
virgil
11 participanți
Pagina 17 din 34
Pagina 17 din 34 • 1 ... 10 ... 16, 17, 18 ... 25 ... 34
Legi de conservare (2)
Rezumarea primului mesaj :
Provine din „Legi de conservare (1)".
Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.
Provine din „Legi de conservare (1)".
Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Legi de conservare (2)
Faptul ca repausul este relativ, nu este o problema ? Se poateCrivoi D a scris:Orice teorie porneste de la existenta REPAUS-ului, ori a MISCARII ca fenomen fundamental/prim al substantei din Univers . In conceptia auto/electroconvergentei REPAUSUL este primordial.
stabili o locatie cu repaus absolut sau consideram una ?
Miscarea inertiala nu mi se pare a fi data de actiuni si interactiuni. PoateMiscarea naturala este data de interactiuni si actiuni dintre corpuri/zone din Univers. Potrivit electroconvergentei miscarea are la baza interactiuni dintre corpurile micro si Macrocorpuri (multimi de microcorpuri masice si nemasice).
ca este initiata astfel, dar apoi... Cat despre microcorpurile nemasice, acestea
nu si-au gasit inca loc in atentia mea.
Daca corpul are interactiune cu mediul, miscarea lui naturala estePotrivit electroconvergentei, in Univers miscarea este naturala ori "fortata". Miscarea inertiala a unui corp este data de constanta interactiunii acestuia cu mediul.
fortata. Iar inertia lui se epuizeaza, nu este perpetua.
Care miscare naturala o considerati NE fortata ? Eu o vedeam numai
pe cea din "spatiul liber". Adica mai mult dintr-un spatiu teoretic.
Si nu se va observa multa vreme fiindca in spatiu este prea mica. SiDe altfel, nu s-a observat aceasta constanta de interactiune din datele de observare asupra miscarii corpurilor ceresti.
s-ar putea sa nu fie tocmai constanta ci sa depinda de locul unde o
masori !
virgil_48- Foarte activ
- Numarul mesajelor : 11380
Data de inscriere : 03/12/2013
Repaus ,versus, miscare
d-l Virgil 48:
1.Faptul ca repausul este relativ, nu este o problema ? Se poate
stabili o locatie cu repaus absolut sau consideram una ?
Raspuns:
Orice teorie porneste cu presupuneri/ipoteze (inclusive, cele referitoare la "inertia" REPAUSULUI / MISCARII). Daca in baza presupunerilor/ipotezelor teoria face predictii corecte pentru cat mai multe "fapte" din natura inseamna ca presupunerile sunt mai aproape de adevar decat cele de la teorii cu predicti corecte mai putine. Actualmente sunt teorii valabile atat in ideea Repaus primordial cat si cu presupunerea Micare primordiala. Asta-i treaba cu TEORIA/constructele!
D-l Virgil 48:
2.Miscarea inertiala nu mi se pare a fi data de actiuni si interactiuni. Poate
ca este initiata astfel, dar apoi... Cat despre microcorpurile nemasice, acestea
nu si-au gasit inca loc in atentia mea.
Raspuns:
2. Parametrii miscarii inertiale nu se regasesc in rezultatele masuratorilor directe respective indirecte(laborator). Am vazut ca in exemple vorbiti NUMAI despre "explozii",...,presiune/impuls mecanic care ar fi la baza impulsului corpurilor natural. Binenteles ca (fiind adept al NOULUI) apelati in "parerile" sustinute pe forum la paradigme de interactiune lansate in stiinta acum cateva sute de ani. Cred ca o sa fiti surprins (nu numai dvs.) daca o sa va spun ca adevaratele/fundamentalele cause ale miscarii naturale sunt la nivelul absorbtiei (si dispersiei) microcorpurilor natural (preponderant la nivelul corpurilor emergent masice). Daca secolul al-XX-lea fost al stiinteii/fizicii /,...,"electronului" secolul al XXI-lea va fi al stiintei/fizicii/..., corpurilor emergent masice (,...,neutrin, foton,...,)
Legile din fizica vor tine cont, in principal, de palierul de interactiune/actiune al acestor entitati.
3.Potrivit electroconvergentei, in Univers miscarea este naturala ori "fortata". Miscarea inertiala a unui corp este data de constanta interactiunii acestuia cu mediul.
D-l VIRGIL 48:
3a)Daca corpul are interactiune cu mediul, miscarea lui naturala este
fortata. Iar inertia lui se epuizeaza, nu este perpetua.
3b)Care miscare naturala o considerati NE fortata ? Eu o vedeam numai
pe cea din "spatiul liber". Adica mai mult dintr-un spatiu teoretic.
Raspuns
3a) Naturalul se refera la acele procese /fenomene/fapte neantropice (care exclud factorul uman; de exemplu sageata lansata dintr-un arc nu este naturala ci "fortata"). Despre "inertie" cititi istoricul conceptului care, actualmente are "inteles" doar in miscarea "fortata". La corpurile naturale forma de miscare se schimba cantitativ cat si calitativ functie de parametrii de interactiune /,..., ai "locului" din Univers ("orizontal/vertical")afferent corpului la un moment DAT. Inertia "vazuta" doar in legatura cu parametrii de "deplasare" a corpului nu este un concept al INERTIE NATURALE,..., COMPLETA. Miscare in natura (in diferitele sale forme) este perpetuua pentru corpurile naturale. Ce-i in REPAUSUL este greu de definit/gasit. In schimb supozitia inertiei REPAUSULUI este corecta si poate fi folosita in constructia teoriilor.
3b) In miscarea naturala nimic nu-I fortat. Totul ce se intampla in natura are la baza legi proprii acestora. Oamenii/teoriile incearca sa le "ghiceasca" (cu un grad de incertitudine variabil) dar- o data insusite de stiinta- uneori confunda "ghicitorile" cu adevaratele legi ale naturii (mai ales cei care se documenteaza superficial, si asta o facem "cam toti").
De altfel, nu s-a observat aceasta constanta de interactiune din datele de observare asupra miscarii corpurilor ceresti.
D-l Virgil 48
1. Si nu se va observa multa vreme fiindca in spatiu este prea mica. Si
s-ar putea sa nu fie tocmai constanta ci sa depinda de locul unde o
masori !
Raspuns
In raspunsul dat am vrut sa va sugerez ca nu exista miscare inertiala. Aici lucrurile sunt putin mai complicate care sunt legate de triada absorbtie/dispersie/saturatie. Dar se pare ca atata timp cat "apelati" la imaginarul "spatiu liber" asemenea realitati nu conteaza.
Sper ca am folosit un limbaj asa cum ati dorit.
1.Faptul ca repausul este relativ, nu este o problema ? Se poate
stabili o locatie cu repaus absolut sau consideram una ?
Raspuns:
Orice teorie porneste cu presupuneri/ipoteze (inclusive, cele referitoare la "inertia" REPAUSULUI / MISCARII). Daca in baza presupunerilor/ipotezelor teoria face predictii corecte pentru cat mai multe "fapte" din natura inseamna ca presupunerile sunt mai aproape de adevar decat cele de la teorii cu predicti corecte mai putine. Actualmente sunt teorii valabile atat in ideea Repaus primordial cat si cu presupunerea Micare primordiala. Asta-i treaba cu TEORIA/constructele!
D-l Virgil 48:
2.Miscarea inertiala nu mi se pare a fi data de actiuni si interactiuni. Poate
ca este initiata astfel, dar apoi... Cat despre microcorpurile nemasice, acestea
nu si-au gasit inca loc in atentia mea.
Raspuns:
2. Parametrii miscarii inertiale nu se regasesc in rezultatele masuratorilor directe respective indirecte(laborator). Am vazut ca in exemple vorbiti NUMAI despre "explozii",...,presiune/impuls mecanic care ar fi la baza impulsului corpurilor natural. Binenteles ca (fiind adept al NOULUI) apelati in "parerile" sustinute pe forum la paradigme de interactiune lansate in stiinta acum cateva sute de ani. Cred ca o sa fiti surprins (nu numai dvs.) daca o sa va spun ca adevaratele/fundamentalele cause ale miscarii naturale sunt la nivelul absorbtiei (si dispersiei) microcorpurilor natural (preponderant la nivelul corpurilor emergent masice). Daca secolul al-XX-lea fost al stiinteii/fizicii /,...,"electronului" secolul al XXI-lea va fi al stiintei/fizicii/..., corpurilor emergent masice (,...,neutrin, foton,...,)
Legile din fizica vor tine cont, in principal, de palierul de interactiune/actiune al acestor entitati.
3.Potrivit electroconvergentei, in Univers miscarea este naturala ori "fortata". Miscarea inertiala a unui corp este data de constanta interactiunii acestuia cu mediul.
D-l VIRGIL 48:
3a)Daca corpul are interactiune cu mediul, miscarea lui naturala este
fortata. Iar inertia lui se epuizeaza, nu este perpetua.
3b)Care miscare naturala o considerati NE fortata ? Eu o vedeam numai
pe cea din "spatiul liber". Adica mai mult dintr-un spatiu teoretic.
Raspuns
3a) Naturalul se refera la acele procese /fenomene/fapte neantropice (care exclud factorul uman; de exemplu sageata lansata dintr-un arc nu este naturala ci "fortata"). Despre "inertie" cititi istoricul conceptului care, actualmente are "inteles" doar in miscarea "fortata". La corpurile naturale forma de miscare se schimba cantitativ cat si calitativ functie de parametrii de interactiune /,..., ai "locului" din Univers ("orizontal/vertical")afferent corpului la un moment DAT. Inertia "vazuta" doar in legatura cu parametrii de "deplasare" a corpului nu este un concept al INERTIE NATURALE,..., COMPLETA. Miscare in natura (in diferitele sale forme) este perpetuua pentru corpurile naturale. Ce-i in REPAUSUL este greu de definit/gasit. In schimb supozitia inertiei REPAUSULUI este corecta si poate fi folosita in constructia teoriilor.
3b) In miscarea naturala nimic nu-I fortat. Totul ce se intampla in natura are la baza legi proprii acestora. Oamenii/teoriile incearca sa le "ghiceasca" (cu un grad de incertitudine variabil) dar- o data insusite de stiinta- uneori confunda "ghicitorile" cu adevaratele legi ale naturii (mai ales cei care se documenteaza superficial, si asta o facem "cam toti").
De altfel, nu s-a observat aceasta constanta de interactiune din datele de observare asupra miscarii corpurilor ceresti.
D-l Virgil 48
1. Si nu se va observa multa vreme fiindca in spatiu este prea mica. Si
s-ar putea sa nu fie tocmai constanta ci sa depinda de locul unde o
masori !
Raspuns
In raspunsul dat am vrut sa va sugerez ca nu exista miscare inertiala. Aici lucrurile sunt putin mai complicate care sunt legate de triada absorbtie/dispersie/saturatie. Dar se pare ca atata timp cat "apelati" la imaginarul "spatiu liber" asemenea realitati nu conteaza.
Sper ca am folosit un limbaj asa cum ati dorit.
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Daca acest citat, tradus in limbajul pe care il utilizez eu, afirma caCrivoi D a scris:
Raspuns:
Cred ca o sa fiti surprins (nu numai dvs.) daca o sa va spun ca adevaratele/fundamentalele cause ale miscarii naturale sunt la nivelul absorbtiei (si dispersiei) microcorpurilor natural (preponderant la nivelul corpurilor emergent masice). Daca secolul al-XX-lea fost al stiinteii/fizicii /,...,"electronului" secolul al XXI-lea va fi al stiintei/fizicii/..., corpurilor emergent masice (,...,neutrin, foton,...,)
Legile din fizica vor tine cont, in principal, de palierul de interactiune/actiune al acestor entitati.
miscarea in Univers este determinata de fluxurile de particule emise
de anumite corpuri, nu am nici o problema in a-l accepta ca evident.
De fapt si "exploziile" tot asta sunt, iar impacturile pot fi produse de
particule sau de corpuri. Rezultatele sunt diferite ca marime.
Mi se pare ca privit cu indulgenta, nici FOIP nu contrazice aceasta
abordare. Este normal ca in zonele corpurilor emitatoare de particule,
fluxul omogen izotrop al Universului sa fie puternic concentrat asimetric
de emisia corpurilor. Isi pierde izotropia si poate produce impingere
si miscare. Numai inertie nu produce.
Chiar si gravitatia este miscare produsa de impingerea particulelor.
Corpurile sunt impinse permanent de la traiectoria lor rectilinie.
Faptul ca se grupeaza particulele dupa anumite criterii, este minor.
Sunt prea multe particule in Univers care nu sunt identificate si ele
produc mai multa sau mai putina impingere dupa masa si viteza lor.
Daca gasim o punte de comunicare, mai am si alte comentarii.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Comentarii, versus, argumente
Problema "comentarii"/"parerii"/"interogatiei" referitor la o "problema" este simpla/la indemana oricarui subiect, mai complicata este gasirea Solutiei la "problema". Argumentarea intereseaza nu emiterea de pareri legate de "problema". Iar argumentarea nu se poate face cu rezolvari facile ale "probleme". Am extraordinar de multe intrebari legate de interactiunea corpurilor natural. \
De exemplul, doriti sa comentati/poate cineva sa-mi demonstreze de ce, in intervalul de timp de la inceperea eclipsei pana la faza de eclipsa totala, perioada T de oscilatie a pendulului sufera variatii bruste (in sensul micsorarii acestei perioade )?
De exemplul, doriti sa comentati/poate cineva sa-mi demonstreze de ce, in intervalul de timp de la inceperea eclipsei pana la faza de eclipsa totala, perioada T de oscilatie a pendulului sufera variatii bruste (in sensul micsorarii acestei perioade )?
Crivoi D- Vizitator
Comentarii, versus, argumente
Apropo problema curbiliniului miscarii corpurilor!
Sunt intervale de timp (de la cateva minute la zeci de minute) in care oscilatiile pendulului sunt coplanare (proiectia pe planul perpendicular de oscilatie/suprafata terestra este o linie dreapta) insa cel mai adesea proiectia este o elipsa a carei axa mare se roteste in accord cu "efectul Foucault"( care certifica rotatia Pamantului); dar sunt intervale de timp (de la cateva minute la durate de ordinul catorva zile) cand sensul de miscare este invers acestui effect (ca si cum globul terestru si-ar fi oprit miscarea si si-ar fi schimbat sensul de rotatie). Poate cineva deslusi mecanismul acestor interactiuni pe baza legilor fizicii/geofizicii/astrofizicii/,...,/FOIP actuale?
Sunt intervale de timp (de la cateva minute la zeci de minute) in care oscilatiile pendulului sunt coplanare (proiectia pe planul perpendicular de oscilatie/suprafata terestra este o linie dreapta) insa cel mai adesea proiectia este o elipsa a carei axa mare se roteste in accord cu "efectul Foucault"( care certifica rotatia Pamantului); dar sunt intervale de timp (de la cateva minute la durate de ordinul catorva zile) cand sensul de miscare este invers acestui effect (ca si cum globul terestru si-ar fi oprit miscarea si si-ar fi schimbat sensul de rotatie). Poate cineva deslusi mecanismul acestor interactiuni pe baza legilor fizicii/geofizicii/astrofizicii/,...,/FOIP actuale?
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
D-le Crivoi, eu nu pot elabora solutii, afisez pareri si idei. SperCrivoi D a scris:Problema "comentarii"/"parerii"/"interogatiei" referitor la o "problema" este simpla/la indemana oricarui subiect, mai complicata este gasirea Solutiei la "problema". Argumentarea intereseaza nu emiterea de pareri legate de "problema". Iar argumentarea nu se poate face cu rezolvari facile ale "probleme". Am extraordinar de multe intrebari legate de interactiunea corpurilor natural. \
De exemplul, doriti sa comentati/poate cineva sa-mi demonstreze de ce, in intervalul de timp de la inceperea eclipsei pana la faza de eclipsa totala, perioada T de oscilatie a pendulului sufera variatii bruste (in sensul micsorarii acestei perioade )?
ca nu deranjez pe nimeni cu asta. Cred totusi ca ii pot inflenta
intr-o directie mai corecta pe cei care ar avea potentialul de a
le produce. Banuiesc ca printre acestia sunt unii care citesc, dar
nu intra in dialog cu noi.
Despre exemplul dat de dvs. privind experimentul Allais care nu
a avut parte(?) nici macar de o traducere in Wikipedia romaneasca,
eu v-am spus de la prima discutie: acela poate confirma FOIP
ca realitate fizica. Nu sunt eu in stare sa dovedesc, dar gravitatia
este impingere, asta ar putea rezulta.
Va multumesc totusi ca sunteti cel care insistat pe aceasta problema
in tara noastra.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=42662
Stiu si ca si pe forumul lui Cristian Presura aveti un articol important,
dar acum nu gasesc linkul.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Legi de conservare (2)
. Nu as putea deslusi dar avansez ipoteza unei posibile legaturi intre schimbarea sensurilor de miscare si inversarea polaritatii Soarelui odata la sapte zile (in intervalul Duminica-Luni). Soarele are o oscilatie proprie, la sapte zile se schimba sensul (semnul) emisiei sale eterice. Dar mai sunt si puternice emisii eterice galactice sau din Centrul Universului, care ar putea influenta pendulul.Crivoi D a scris:Apropo problema curbiliniului miscarii corpurilor!
Sunt intervale de timp (de la cateva minute la zeci de minute) in care oscilatiile pendulului sunt coplanare (proiectia pe planul perpendicular de oscilatie/suprafata terestra este o linie dreapta) insa cel mai adesea proiectia este o elipsa a carei axa mare se roteste in accord cu "efectul Foucault"( care certifica rotatia Pamantului); dar sunt intervale de timp (de la cateva minute la durate de ordinul catorva zile) cand sensul de miscare este invers acestui effect (ca si cum globul terestru si-ar fi oprit miscarea si si-ar fi schimbat sensul de rotatie). Poate cineva deslusi mecanismul acestor interactiuni pe baza legilor fizicii/geofizicii/astrofizicii/,...,/FOIP actuale?
. Ipoteza se poate verifica relativ simplu. Radiotelescoapele publica in mod cert aceste emisii care -banuiesc ca- pot fi consultate. [Am vazut aceste tabele in articolele lui Mishin, care colabora cu Pulkovo.]
. In ce priveste eclipsa de Luna, Kozyrev a masurat cu ajutorul telescopului o astfel de influenta si amanunte se gasesc in articolele sale (ce le-am tradus). El a facut observatia ca aceste influente sunt concomitente cu modificarea curgerii timpului. [Ceea ce ar putea explica firesc modificarea perioadei de oscilatie.] La traducerea articolului respectiv aveam niste poze care e posibil sa mi le fi sters internetul; trebuie sa verific si sa le reactualizez.
mm- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 1526
Puncte : 24255
Data de inscriere : 21/08/2008
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Bibliografie
Multumesc!
Am sa verific propunerile vs. la rezultatele masuratorilor effectuate de mine si la cele gasite in materialul bibliographic. Eu am modelat mecanismul interactiunii pendulului fizic in baza electroconvergentei Pamantului/corpurilor natural si am obtinut predictii/concordante absolut remarcabile. De asemenea, interpretarea unor rezultate ale masuratorilor effectuate de alti cercetatori si considerate ca "anomalii" (nu numai ale cinematicii pendulului ci si din alte domenii) isi gasesc normalitatea in paradigma de interpretare a rezultatelor utilizata de mine. Ma intereseaza insa orice ,..., legat de aceasta problema pentru o mai buna fundamentare a noii paradigme. Daca aveti material in acest sens (si doriti acest lucru) va rog sa mi le comunicati personal/email. Multumesc!
Am sa verific propunerile vs. la rezultatele masuratorilor effectuate de mine si la cele gasite in materialul bibliographic. Eu am modelat mecanismul interactiunii pendulului fizic in baza electroconvergentei Pamantului/corpurilor natural si am obtinut predictii/concordante absolut remarcabile. De asemenea, interpretarea unor rezultate ale masuratorilor effectuate de alti cercetatori si considerate ca "anomalii" (nu numai ale cinematicii pendulului ci si din alte domenii) isi gasesc normalitatea in paradigma de interpretare a rezultatelor utilizata de mine. Ma intereseaza insa orice ,..., legat de aceasta problema pentru o mai buna fundamentare a noii paradigme. Daca aveti material in acest sens (si doriti acest lucru) va rog sa mi le comunicati personal/email. Multumesc!
Crivoi D- Vizitator
Cinematica pendulului
Am verificat si am constatat ca "anomaliile " din miscarea pendulului n-au legatura cu miscarea saptamanala aparenta a Soarelui (ciclul de sapte zile).
Cu centru galactic are o oarecare legatura dar intermediate (aceasta situatie/flux galactic a fost evidentiata de electroconvergenta) .
Si eu verific datele observatoarelor pentru a le compara cu rezultatele masuratorilor cu pendulul in diferite perioade /evenimente astronomice; din pacate , sunt foarte putine date care sa se refere nemijlocit la parametrii/variatia fluxurilor de la nivelul scoartei terestre.
In legatura cu "modificarea timpului" ma indoiec ca acesta ar putea sa se modifice in mod "special" doar in zona de amplasare a pendulului. Sigur se "ascunde ceva " in spatele acestei afirmatii!
Cu centru galactic are o oarecare legatura dar intermediate (aceasta situatie/flux galactic a fost evidentiata de electroconvergenta) .
Si eu verific datele observatoarelor pentru a le compara cu rezultatele masuratorilor cu pendulul in diferite perioade /evenimente astronomice; din pacate , sunt foarte putine date care sa se refere nemijlocit la parametrii/variatia fluxurilor de la nivelul scoartei terestre.
In legatura cu "modificarea timpului" ma indoiec ca acesta ar putea sa se modifice in mod "special" doar in zona de amplasare a pendulului. Sigur se "ascunde ceva " in spatele acestei afirmatii!
Crivoi D- Vizitator
Efectul Allais
D-l Virgil 48:
"Despre exemplul dat de dvs. privind experimentul Allais care nu
a avut parte(?) nici macar de o traducere in Wikipedia romaneasca,
eu v-am spus de la prima discutie: acela poate confirma FOIP
ca realitate fizica.
Comentariu:
M. Allais a scris o carte "Anizotropia spatiului" in care sustine ca tocmai aceasta anizotropie a "spatiului" ar fi la baza "anomaliilor" observate in miscarea azimutala a pendulului. Ori un flux omogen /foip n-are cum sa produca o anizotropie REALA a spatiului circumterestru.
"Despre exemplul dat de dvs. privind experimentul Allais care nu
a avut parte(?) nici macar de o traducere in Wikipedia romaneasca,
eu v-am spus de la prima discutie: acela poate confirma FOIP
ca realitate fizica.
Comentariu:
M. Allais a scris o carte "Anizotropia spatiului" in care sustine ca tocmai aceasta anizotropie a "spatiului" ar fi la baza "anomaliilor" observate in miscarea azimutala a pendulului. Ori un flux omogen /foip n-are cum sa produca o anizotropie REALA a spatiului circumterestru.
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
. Prin urmare, schimbarea polaritatii autooscilatiei Soarelui nu influenteaza pendulul.
. Dar radiatiile "explozive" de la centre mari radiative uneori dau efecte la pendul.
. Modificarea curgerii timpului la eclipsa, in mod sigur functioneaza. Kozyrev a pus senzorii sai (balanta, senzorul puntii Wheatstone) in focarul oglinzii telescopului si asupra lor fluxul luminos (si nu numai) batea direct pe senzor.
. Se pot realiza experiente simple de modificare a curgerii timpului de catre oricine iar in apropierea "sursei" instrumente simple (precum balanta de torsiune) reactioneaza imediat.
. Dar radiatiile "explozive" de la centre mari radiative uneori dau efecte la pendul.
. Modificarea curgerii timpului la eclipsa, in mod sigur functioneaza. Kozyrev a pus senzorii sai (balanta, senzorul puntii Wheatstone) in focarul oglinzii telescopului si asupra lor fluxul luminos (si nu numai) batea direct pe senzor.
. Se pot realiza experiente simple de modificare a curgerii timpului de catre oricine iar in apropierea "sursei" instrumente simple (precum balanta de torsiune) reactioneaza imediat.
mm- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 1526
Puncte : 24255
Data de inscriere : 21/08/2008
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Unda sau particula/corp natural (emergent) masic nucleu generator interactiuni ( de perturbatii/unde in mediu)
Potrivit ipotezei electroconvergentei nucleul oricarui micro/macrovortex este masic/discret/emergent masic.
(vezi, model TESLA, HERTZ, MAXWELL)
(vezi, model TESLA, HERTZ, MAXWELL)
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
In topicul "Ce este FOIP?" mi-am schitat argumentul ca are cum...Crivoi D a scris:
Comentariu:
M. Allais a scris o carte "Anizotropia spatiului" in care sustine ca tocmai aceasta anizotropie a "spatiului" ar fi la baza "anomaliilor" observate in miscarea azimutala a pendulului. Ori un flux omogen /foip n-are cum sa produca o anizotropie REALA a spatiului circumterestru.
Dar nu este decat o parere personala.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
"Circulatia" curbilinie
1. Tangent la structura entitatii (vezi, Feynman, Lectures physics)Nu-nțeleg!Dacă fotonul orbitează în jurul unei particule , a unui atom sau a unei molecule care l-a absorbit , atunci la ce distanță de aceste entități orbitează acel foton (1) și ce se întâmplă dacă doi sau mai mulți fotoni se ciocnesc(2)?
2. Fluxurile optice ce se ciocnesc produc "current" electric.
Crivoi D- Vizitator
"valuri"/valori
Cristian Presura 9h ago
Da, situl stiinta.club a fost dat jos din lipsa de succes. Nu l-am mai
putut tine, pentru ca consuma resurse si nu era prea vizitat.
Acum il puteti urmari pe d-l Cristian Presura pe situl
https://www.mixcloud.com/StiintaClub/.
Regele e mort!
Traiasca regele!
Crivoi D- Vizitator
"Profunzimile cunoasterii"
"Atomii excitati se regasesc in intreaga masa incandescenta iar emisia propriuzisa are loc doar prin suprafata acestei mase, ceia ce inseamna ca miliarde de atomi vor emite fotonii printr-o suprafata ocupata de fiecare atom aflat pe pelicula superficiala a corpului. Asta face ca fotoni cu frecvente diferite sa aiba acelasi traseu pe normala la suprafata. Intre fotoni nu exista forte de atractie ca sa fie tinuti impreuna, doar ca sunt emisi simultan de mai multi atomi in stari de excitatie diferite, atomi aflati pe aceiasi directie normala la suprafata corpului."
Comentariu
Orice "effect" ca sa fie inteles/modelat trebuie analizat systemic. Prin system intelegem o grupare de corpuri naturale (masice, nemasice, emergent masice) caracterizate de conexiuni multiple si interactiuni intre partile component e(intrasistemice). Un system nu prezinta importanta decat daca este privit in stransa interdependenta cu exteriorul (variabile de intrare,..., variabile de iesire). Ca elemente de ANALIZA specifice sistemului optic nu pot lipsi:
-sursa de camp EM;
-mediul liniar/neliniar al generari/propagarii (atentie la variatia indicelui de refractie a mediului datorita caracterului REACTIV al mediului in raport cu campurile aplicate si care pot fi foarte diferite in privinta naturii fizice, in principal EM, acustice si mecanice - TOATE ACESTE FENOMENE SUNT EVIDENTIATE IN ATMOSFERA TERESTRA-vezi electroconvergenta Pamantului);
- plane NATURALE cu transmitanta variabila (stari de polarizare liniara/circulara, interactiile parametrice ale mediului cand sursa de camp/pompaj este mai puternica decat celelalte rezultand variabilitatea susceptibilitatii functie de intensitatea E UNDEI LUMINOASE,...,);
- receptorul (ochi, pendul, ...,detector).
Cu aceste elemente SUMARE vom putea INTUI/intelege/analiza corect interactiunile din domeniul optic (si al microundelor care au mechanism similar).
Comentariu
Orice "effect" ca sa fie inteles/modelat trebuie analizat systemic. Prin system intelegem o grupare de corpuri naturale (masice, nemasice, emergent masice) caracterizate de conexiuni multiple si interactiuni intre partile component e(intrasistemice). Un system nu prezinta importanta decat daca este privit in stransa interdependenta cu exteriorul (variabile de intrare,..., variabile de iesire). Ca elemente de ANALIZA specifice sistemului optic nu pot lipsi:
-sursa de camp EM;
-mediul liniar/neliniar al generari/propagarii (atentie la variatia indicelui de refractie a mediului datorita caracterului REACTIV al mediului in raport cu campurile aplicate si care pot fi foarte diferite in privinta naturii fizice, in principal EM, acustice si mecanice - TOATE ACESTE FENOMENE SUNT EVIDENTIATE IN ATMOSFERA TERESTRA-vezi electroconvergenta Pamantului);
- plane NATURALE cu transmitanta variabila (stari de polarizare liniara/circulara, interactiile parametrice ale mediului cand sursa de camp/pompaj este mai puternica decat celelalte rezultand variabilitatea susceptibilitatii functie de intensitatea E UNDEI LUMINOASE,...,);
- receptorul (ochi, pendul, ...,detector).
Cu aceste elemente SUMARE vom putea INTUI/intelege/analiza corect interactiunile din domeniul optic (si al microundelor care au mechanism similar).
Crivoi D- Vizitator
Profunzimile cunoasterii
Mesaj Scris de virgil Astazi la 11:31
In orice sistem de referinta, viteza luminii este constanta, deci in afara oricarui sistem de referinta nu putem sti care este viteza luminii, pentru ca orice observator devine un sistem de referinta
Comentariu;
Nu trebuie sa amestecam teoriile/observatorii(care descriu aspecte limitate din natura) cu ceea ce se intampla cu adevarat in natura. Una-I ,..., una si alta,..., prefectura! PAREREA mea! Un system de referinta, spatial, temporal,..., n-are cum sa intervina pentru a "mentine" sa zicem,..., CONSTANTA LUMINII intr-un domeniul macroscopic.Nu prea exista in realitate spatii MACRO fara "purtatori" de sarcina, asa ca parametrii mediului/spatiului "raspund" REACTIV la orice flux , inclusive la cel optic.
In orice sistem de referinta, viteza luminii este constanta, deci in afara oricarui sistem de referinta nu putem sti care este viteza luminii, pentru ca orice observator devine un sistem de referinta
Comentariu;
Nu trebuie sa amestecam teoriile/observatorii(care descriu aspecte limitate din natura) cu ceea ce se intampla cu adevarat in natura. Una-I ,..., una si alta,..., prefectura! PAREREA mea! Un system de referinta, spatial, temporal,..., n-are cum sa intervina pentru a "mentine" sa zicem,..., CONSTANTA LUMINII intr-un domeniul macroscopic.Nu prea exista in realitate spatii MACRO fara "purtatori" de sarcina, asa ca parametrii mediului/spatiului "raspund" REACTIV la orice flux , inclusive la cel optic.
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Orice observator, reprezinta o masa activa insotita de camp gravitational propriu, si orice raza de lumina ce patrunde in acest camp va avea viteza "c". Nici un experiment nu poate masura viteza luminii in lipsa unui observator, adica in lipsa unui camp gravitational. Concluzia fireasca este ca nu poate fi cunoscuta viteza luminii in lipsa unui camp gravitational ce insoteste observatorul.Crivoi D a scris:Mesaj Scris de virgil Astazi la 11:31
In orice sistem de referinta, viteza luminii este constanta, deci in afara oricarui sistem de referinta nu putem sti care este viteza luminii, pentru ca orice observator devine un sistem de referinta
Comentariu;
Nu trebuie sa amestecam teoriile/observatorii(care descriu aspecte limitate din natura) cu ceea ce se intampla cu adevarat in natura. Una-I ,..., una si alta,..., prefectura! PAREREA mea! Un system de referinta, spatial, temporal,..., n-are cum sa intervina pentru a "mentine" sa zicem,..., CONSTANTA LUMINII intr-un domeniul macroscopic.Nu prea exista in realitate spatii MACRO fara "purtatori" de sarcina, asa ca parametrii mediului/spatiului "raspund" REACTIV la orice flux , inclusive la cel optic.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Legi de conservare (2)
Cred ca orice experiment de masurare a vitezei luminii sauvirgil a scris:. . . . .
Orice observator, reprezinta o masa activa insotita de camp gravitational propriu, si orice raza de lumina ce patrunde in acest camp va avea viteza "c". Nici un experiment nu poate masura viteza luminii in lipsa unui observator, adica in lipsa unui camp gravitational. Concluzia fireasca este ca nu poate fi cunoscuta viteza luminii in lipsa unui camp gravitational ce insoteste observatorul.
oricare alta, se poate face mult inafara "campului gravitational"
propriu al observatorului.
Observatorul poate fi un aparat cat o minge de tenis.
Sa conditionezi posibilitatea de a masura o viteza de masa
observatorului, mi se pare totusi exagerat. (???)
Ultima editare efectuata de catre virgil_48 in Lun 02 Mar 2020, 19:00, editata de 1 ori
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Legi de conservare (2)
Nu conteaza marimea observatorului, poate fi cat un atom, important este ca pe langa camp electromagnetic, este si posesor de masa si de camp gravitational.
Orice raza de lumina care se propaga prin masa unui corp, se va propaga cu viteza constanta "c". Acesta este un postulat, care completeaza postulatul lui Einstein care spune ca viteza luminii este o constanta in orice sistem de referinta.
Sistemul de referinta nu este doar un sistem de axe rectangulare ci este un corp purtator de masa deci si de camp. Orice foton care patrunde intr-o lentila, indiferent cu ce viteza intra, va iesi un nou foton cu aceiasi frecventa dar cu viteza constanta "c" pentru ca la patrundere fotonul isi pierde viteza propagandu-se cu viteza specifica indicelui de refractie al corpului si va fi emis totdeauna un alt foton cu viteza c.
Orice raza de lumina care se propaga prin masa unui corp, se va propaga cu viteza constanta "c". Acesta este un postulat, care completeaza postulatul lui Einstein care spune ca viteza luminii este o constanta in orice sistem de referinta.
Sistemul de referinta nu este doar un sistem de axe rectangulare ci este un corp purtator de masa deci si de camp. Orice foton care patrunde intr-o lentila, indiferent cu ce viteza intra, va iesi un nou foton cu aceiasi frecventa dar cu viteza constanta "c" pentru ca la patrundere fotonul isi pierde viteza propagandu-se cu viteza specifica indicelui de refractie al corpului si va fi emis totdeauna un alt foton cu viteza c.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
"Profunzimile cunoasterii"
Orice teorie face predictii la o "micime" din infinitatea faptelor din natura. Cu ajutorul postulatelor se incearca "fundamentarea" si largirea fenomenelor ce pot fi predictionate. "Constanta" vitezii de miscare a luminii nu-I a fotonului ci a mediului ce-l genereaza si in final il absoarbe. Doar in medii saturate lumina "trece" fara a fi absorbita.
Crivoi D- Vizitator
Bibliografie
Les trois stades du principe de relativité*
Michel PATY**
RESUME
Avec les “trois stades du principe de relativité”, nous effectuons un retour historique sur plusieurs moments déterminants de l'“invention de la physique”, formant une chaîne temporelle de relations. Nous évoquons, en premier lieu, certains problèmes méthodologiques posés par l'historicité des contenus de connaissance, ainsi que quelques questions soulevées par le choix d'un point de vue et d'un fil directeur, nécessaire pour reconnaître des significations. Nous considérons ensuite les contenus physiques et les contextes qui leur sont relatifs à chacun des “moments” examinés, constituant ce qui apparaît, vu de la fin, comme “l'histoire” d'un “principe de relativité”. Celle-ci comprend tout d'abord la relativité des mouvements de la physique galiléenne et de la mécanique classique, puis le problème posé de son extension ou non à l'optique. La formulation explicite d'un “principe de relativité” s'accompagne d'une confrontation entre la mécanique et l'électromagnétisme, envisagée de diverses façons suivant les auteurs, en particulier par la réforme du cadre conceptuel effectuée par la théorie de la relativité restreinte. Le principe de relativité généralisé pour les mouvements quelconques, résolvant le problème de la gravitation avec la théorie de la relativité générale, détermine la compréhension finale de la notion de “principe de relativité”, pourvue désormais d'une fonction théorique, couronnée par les notions d'invariances et de symétries de la physique actuelle.
ABSTRACT. THE THREE STAGES OF THE PRINCIPLE OF RELATIVITY.
With the three stages of the principle of relativity, we undertake a historical return on several determinant moments of the invention of physics, set into a temporal chain of relations. We first discuss some methodological aspects posed by the historicity of knowledge contents, and several questions raised by the choice of a point of view and of a leading thread, necessary to make out meanings. We then consider, for each examined “phase”, physical contents together with their relative contexts, that constitute what will be taken, seen from the end, as the “history” of a “principle of relativity”. Such a history deals first with the relativity of motion of galilean physics and classical mechanics, then with its extension or not to optics. The explicit formulation of a “principle of relativity” is accompanied thenafter by a confrontation between mechanics and electromagnetism, considered differently by several authors and cleared up by the reform of the conceptual framework achieved at by the special theory of relativity. Finally, the generalization of the principle of relativity to all types of motions, with the theory of general relativity providing the solution of the gravitation problem, determines the final understanding of the notion of “relativity principle”, endowed henceforth with a theoretical function, and crowned by the notions of invariance and symmetry of present physics.
MOTS-CLES : Principe de relativité, Théorie de la relativité, Physique, Histoire des sciences, Epistémologie, Historicité des contenus scientifiques
KEYWORDS : Relativity principle, Relativity theory, Physics, History of science, Epistemology, Historicity of scientific contents
1.
INTRODUCTION
PROBLEMES DE L'HISTORICITE
DES CONTENUS DE CONNAISSANCE
Michel PATY**
RESUME
Avec les “trois stades du principe de relativité”, nous effectuons un retour historique sur plusieurs moments déterminants de l'“invention de la physique”, formant une chaîne temporelle de relations. Nous évoquons, en premier lieu, certains problèmes méthodologiques posés par l'historicité des contenus de connaissance, ainsi que quelques questions soulevées par le choix d'un point de vue et d'un fil directeur, nécessaire pour reconnaître des significations. Nous considérons ensuite les contenus physiques et les contextes qui leur sont relatifs à chacun des “moments” examinés, constituant ce qui apparaît, vu de la fin, comme “l'histoire” d'un “principe de relativité”. Celle-ci comprend tout d'abord la relativité des mouvements de la physique galiléenne et de la mécanique classique, puis le problème posé de son extension ou non à l'optique. La formulation explicite d'un “principe de relativité” s'accompagne d'une confrontation entre la mécanique et l'électromagnétisme, envisagée de diverses façons suivant les auteurs, en particulier par la réforme du cadre conceptuel effectuée par la théorie de la relativité restreinte. Le principe de relativité généralisé pour les mouvements quelconques, résolvant le problème de la gravitation avec la théorie de la relativité générale, détermine la compréhension finale de la notion de “principe de relativité”, pourvue désormais d'une fonction théorique, couronnée par les notions d'invariances et de symétries de la physique actuelle.
ABSTRACT. THE THREE STAGES OF THE PRINCIPLE OF RELATIVITY.
With the three stages of the principle of relativity, we undertake a historical return on several determinant moments of the invention of physics, set into a temporal chain of relations. We first discuss some methodological aspects posed by the historicity of knowledge contents, and several questions raised by the choice of a point of view and of a leading thread, necessary to make out meanings. We then consider, for each examined “phase”, physical contents together with their relative contexts, that constitute what will be taken, seen from the end, as the “history” of a “principle of relativity”. Such a history deals first with the relativity of motion of galilean physics and classical mechanics, then with its extension or not to optics. The explicit formulation of a “principle of relativity” is accompanied thenafter by a confrontation between mechanics and electromagnetism, considered differently by several authors and cleared up by the reform of the conceptual framework achieved at by the special theory of relativity. Finally, the generalization of the principle of relativity to all types of motions, with the theory of general relativity providing the solution of the gravitation problem, determines the final understanding of the notion of “relativity principle”, endowed henceforth with a theoretical function, and crowned by the notions of invariance and symmetry of present physics.
MOTS-CLES : Principe de relativité, Théorie de la relativité, Physique, Histoire des sciences, Epistémologie, Historicité des contenus scientifiques
KEYWORDS : Relativity principle, Relativity theory, Physics, History of science, Epistemology, Historicity of scientific contents
1.
INTRODUCTION
PROBLEMES DE L'HISTORICITE
DES CONTENUS DE CONNAISSANCE
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Ca si cum ati spune ca nu valul de apa se misca ci se misca apa, adica mediul prin care se propaga valul. Realitatea este ca unda se propaga prin mediul apei sub forma unui val. Valul este entitatea ondulatorie care se propaga cu o anumita viteza prin apa care reprezinta mediul de propagare. In timp ce mediul sta pe loc, ceia ce se misca este doar informatia, sau energia, sub forma valului.Crivoi D a scris:
"Constanta" vitezei de miscare a luminii nu-i a fotonului ci a mediului ce-l genereaza si in final il absoarbe. Doar in medii saturate lumina "trece" fara a fi absorbita.
Insa in cazul luminii se spune ca fotonii sunt autoportanti, si ca nu au nevoie de un mediu de propagare. Acest fapt presupune ca atomii sunt ca niste baloane de aer care se umfla prin pompaj electromagnetic, si care emite fotonii prin desumflarea baloanelor cu o anumita frecventa. In acest caz energia se transmite prin "aerul" (adica mediul electromagnetic) cu care au fost pompati atomii. Deci fotonii sunt entitati electromagnetice care odata emise se deplaseaza cu viteza luminii, si reprezinta un mediu electromagnetic oscilant cu caracteristici fizice foarte exacte descrise de constanta lui Planck si frecventa proprie.
https://youtu.be/EVbdbVhzcM4?list=TLPQMDMwMzIwMjB8jjj4erLPYw
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Oul sau gaina
Ca si cum ati spune ca nu valul de apa se misca ci se misca apa, adica mediul prin care se propaga valul. Realitatea este ca unda se propaga prin mediul apei sub forma unui val.
Apa/mediul exista si in stare neexcitata, dar valul/fotonul emergent masic/,..., nu apare decat daca o fluctuatie/flux/camp penetreaza SISTEMUL, este absorbit/excitat si schimbul local produce EFECTUL observat. Parametrii mediului dau efecte locale liniare/neliniare functie de caracteristicile fluxului de intrare in system. Apa/mediul se "linisteste" daca dispar intrarile in system.
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Si cand stingi lumina se lasa intunericul, adica linistea. Orice mediu poate fi excitat sau nu. Fotonii insa sunt entitati dintr-un alt mediu decat in cel care se propaga. Interiorul fotonului este electromagnetic, iar mediul prin care se propaga este vidul neutru.Crivoi D a scris:Ca si cum ati spune ca nu valul de apa se misca ci se misca apa, adica mediul prin care se propaga valul. Realitatea este ca unda se propaga prin mediul apei sub forma unui val.
Apa/mediul exista si in stare neexcitata, dar valul/fotonul emergent masic/,..., nu apare decat daca o fluctuatie/flux/camp penetreaza SISTEMUL, este absorbit/excitat si schimbul local produce EFECTUL observat. Parametrii mediului dau efecte locale liniare/neliniare functie de caracteristicile fluxului de intrare in system. Apa/mediul se "linisteste" daca dispar intrarile in system.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Comentarii, versus, argumente
Comentariu:Interiorul fotonului este electromagnetic, iar mediul prin care se propaga este vidul neutru.
Cine-l misca in mediul NEUTRU?
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Il misca impulsul primit la emisia lui. p=h.niu/c ;Crivoi D a scris:Comentariu:Interiorul fotonului este electromagnetic, iar mediul prin care se propaga este vidul neutru.
Cine-l misca in mediul NEUTRU?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Actiune/interactiune sistem/extrasistem
Cand trece dintr-un mediu/sticla in altul/atmosfera cine-i modifica impulsul/viteza?
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Energia se conserva iar atunci cand un foton traverseaza un mediu al carui indice de refractie este mai mare decat al vidului, viteza lui scade si frecventa creste astfel incat energia ramane constanta. La iesirea fotonului din acel mediu, se revine la frecventa si viteza initiala .Crivoi D a scris:Cand trece dintr-un mediu/sticla in altul/atmosfera cine-i modifica impulsul/viteza?
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Legi de conservare (2)
virgil a scris:Energia se conserva iar atunci cand un foton traverseaza un mediu al carui indice de refractie este mai mare decat al vidului, viteza lui scade si frecventa creste astfel incat energia ramane constanta. La iesirea fotonului din acel mediu, se revine la frecventa si viteza initiala .Crivoi D a scris:Cand trece dintr-un mediu/sticla in altul/atmosfera cine-i modifica impulsul/viteza?
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.
De unde le stii asa bine pe toate, Virgil?
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 12397
Puncte : 59041
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: Legi de conservare (2)
Expermental s-a masurat viteza luminii prin apa, sticla etc. Din moment ce viteza luminii scade la traversarea prin sticla, pentru ca energia fotonului sa ramana aceiasi, m.c2=h.niu =const.; atunci cand scade viteza, pentru ca h este o constanta, inseamna ca trebuie sa creasca frecventa. Cel putin asa banuiesc ca se intampla astfel incat la iesire fotonul sa aiba aceiasi energie cu cea de la intrarea in mediul transparent.CAdi a scris:virgil a scris:Energia se conserva iar atunci cand un foton traverseaza un mediu al carui indice de refractie este mai mare decat al vidului, viteza lui scade si frecventa creste astfel incat energia ramane constanta. La iesirea fotonului din acel mediu, se revine la frecventa si viteza initiala .Crivoi D a scris:Cand trece dintr-un mediu/sticla in altul/atmosfera cine-i modifica impulsul/viteza?
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.
De unde le stii asa bine pe toate, Virgil?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Legi de conservare (2)
virgil a scris:Expermental s-a masurat viteza luminii prin apa, sticla etc. Din moment ce viteza luminii scade la traversarea prin sticla, pentru ca energia fotonului sa ramana aceiasi, m.c2=h.niu =const.; atunci cand scade viteza, pentru ca h este o constanta, inseamna ca trebuie sa creasca frecventa. Cel putin asa banuiesc ca se intampla astfel incat la iesire fotonul sa aiba aceiasi energie cu cea de la intrarea in mediul transparent. Am facut abstractie de pierderile care ar putea avea loc datorita ciocnirilor.CAdi a scris:virgil a scris:
Energia se conserva iar atunci cand un foton traverseaza un mediu al carui indice de refractie este mai mare decat al vidului, viteza lui scade si frecventa creste astfel incat energia ramane constanta. La iesirea fotonului din acel mediu, se revine la frecventa si viteza initiala .
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.
De unde le stii asa bine pe toate, Virgil?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Pagina 17 din 34 • 1 ... 10 ... 16, 17, 18 ... 25 ... 34
Pagina 17 din 34
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum