Ultimele subiecte
» ChatGPT este din ce în ce mai receptivScris de Meteorr Astazi la 17:19
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romana
Scris de Meteorr Astazi la 17:10
» Dovezi ce atestă existența lui DUMNEZEU și că EL este UNICUL CREATOR al Universului
Scris de Dacu2 Astazi la 16:20
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de Dacu2 Astazi la 15:18
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 19 Noi 2024, 21:57
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Sam 16 Noi 2024, 12:00
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Ce anume "generează" legile fizice?
Scris de No_name Mar 05 Noi 2024, 19:06
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Dum 03 Noi 2024, 10:04
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la CAdi în Sa mai auzim si de bine in Romania :
( 1 )
» Mesaj de la virgil în Fiinte deosebite.
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12459) | ||||
CAdi (12397) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7964) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3969) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil | ||||
No_name | ||||
CAdi | ||||
ilasus | ||||
Dacu2 | ||||
Meteorr | ||||
Forever_Man | ||||
eugen | ||||
Abel Cavaşi |
Cei mai activi postatori ai saptamanii
Meteorr | ||||
Forever_Man | ||||
Dacu2 | ||||
virgil | ||||
CAdi | ||||
ilasus | ||||
Abel Cavaşi | ||||
eugen |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 18 utilizatori conectați: 1 Înregistrați, 0 Invizibil și 17 Vizitatori Forever_Man
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Legi de conservare (2)
+7
negativ
curiosul
gafiteanu
Abel Cavaşi
scanteitudorel
virgil_48
virgil
11 participanți
Pagina 20 din 34
Pagina 20 din 34 • 1 ... 11 ... 19, 20, 21 ... 27 ... 34
Legi de conservare (2)
Rezumarea primului mesaj :
Provine din „Legi de conservare (1)".
Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.
Provine din „Legi de conservare (1)".
Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale
Curbura este egală cu torsiunea
Mesaj Scris de virgil_48 Ieri la 22:15
.
virgil a scris:
In comentariul tau initial, vorbesti despre energia potentiala a unui corp care se roteste.Cred că puteți fi de acord cu faptul că un corp care este constrâns cumva să se miște pe un cerc va avea energie (potențială) mai mare decât același corp lăsat în pace care nu este constrâns să se miște pe cerc.
Dar orice corp in miscare (indiferent ce miscare) poseda energie cinetica, pe cand energia potentiala este data de pozitia unui corp aflat in campul gravitational, si nu are legatura cu viteza de rotatie a corpului respectiv, ci doar de pozitia lui fata de centrul campului.Eu am scris aici ce am avut de spus.
Nu asta facem toti ?
Iar citatul, chiar daca apare pe numele tau, cuprinde textul albastru
la care m-am referit si al carui autor este Abel.
Pentru acela este raspunsul meu anterior.
Nu am probleme cu raspunsul tau, te-am implicat involuntar.
Comentariu:
"Potentialul" unui corp natural nu este "legat" doar de campul gravitational: formele de miscare conjugate a materiei sunt la baza "potentialului" de orice tip (gravitational, chimic, electric,...,). Interactiunea circuitele electronice/ionice ale sistemului de doua corpuri naturale massive analizate prin ceea ce prezice legea lui Lenz, ne arata clar legatura dintre potential si factual.
Mesaj Scris de virgil_48 Ieri la 22:15
.
virgil a scris:
In comentariul tau initial, vorbesti despre energia potentiala a unui corp care se roteste.Cred că puteți fi de acord cu faptul că un corp care este constrâns cumva să se miște pe un cerc va avea energie (potențială) mai mare decât același corp lăsat în pace care nu este constrâns să se miște pe cerc.
Dar orice corp in miscare (indiferent ce miscare) poseda energie cinetica, pe cand energia potentiala este data de pozitia unui corp aflat in campul gravitational, si nu are legatura cu viteza de rotatie a corpului respectiv, ci doar de pozitia lui fata de centrul campului.Eu am scris aici ce am avut de spus.
Nu asta facem toti ?
Iar citatul, chiar daca apare pe numele tau, cuprinde textul albastru
la care m-am referit si al carui autor este Abel.
Pentru acela este raspunsul meu anterior.
Nu am probleme cu raspunsul tau, te-am implicat involuntar.
Comentariu:
"Potentialul" unui corp natural nu este "legat" doar de campul gravitational: formele de miscare conjugate a materiei sunt la baza "potentialului" de orice tip (gravitational, chimic, electric,...,). Interactiunea circuitele electronice/ionice ale sistemului de doua corpuri naturale massive analizate prin ceea ce prezice legea lui Lenz, ne arata clar legatura dintre potential si factual.
Crivoi D- Vizitator
Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale
" Eterul este la fel de ciudat ca spatiul".
Potrivit ELECTROCONVEGENTEI:
1. Ether-ul este primul in ierarhia corpurilor naturale, ierarhie care are la baza functiile sale utile. Structural, ether-ul este corpul natural ce n-are matrice entropica. "Spatiul" ocupat de ether este interfata dintre ortoexistenta si existenta. Fiecare proprietate (pn) a unui corp natural (P) poate fi reprezentatã sau conceptualizatã
printr-o anumitã funcţie de de stare, F = ‹Fi│ 1 ≤ i ≤ n ›. Fiecare valoare alui F este o stare
conceptibilã a corpului natural relativ la mediul/cadrul de MASURARE dat, SPATIUL, respectiv, TIMPUL. Fiecare corp natural are propriul spațiu de stare. Suma tuturor stãrilor de acest fel este numitã spațiul de stare conceptibil.
Fiecare corp natural îşi are propriul spațiul de stare conceptibil, respectiv, legic, fig.2.a.
Marimea "masei" unui corp este intrisec legata de spatiu, "densitatea" ca valoare (-,...,+infinit) fiind functie de "volumul" la care ne raportam. Masa, una din proprietatile corpurilor newtoniene alaturi de celelalte "descriese" de el corespunzator nivelului de cunoaste de acum cinci sute de ani- ca referent al teoriilor de interactiune - nu poate, decat, secvential sa faca "predictii" , prin teorii, la fapte observate in Natura (cinematica corpurilor ceresti - cu mari erori , de asta a si introdus artificiu F=G (M+m).m/rpatrat, cinematica/dinamica in campul gravitational terestru).
Simplificare nu trebuie sa fie "simplista".
Potrivit ELECTROCONVEGENTEI:
1. Ether-ul este primul in ierarhia corpurilor naturale, ierarhie care are la baza functiile sale utile. Structural, ether-ul este corpul natural ce n-are matrice entropica. "Spatiul" ocupat de ether este interfata dintre ortoexistenta si existenta. Fiecare proprietate (pn) a unui corp natural (P) poate fi reprezentatã sau conceptualizatã
printr-o anumitã funcţie de de stare, F = ‹Fi│ 1 ≤ i ≤ n ›. Fiecare valoare alui F este o stare
conceptibilã a corpului natural relativ la mediul/cadrul de MASURARE dat, SPATIUL, respectiv, TIMPUL. Fiecare corp natural are propriul spațiu de stare. Suma tuturor stãrilor de acest fel este numitã spațiul de stare conceptibil.
Fiecare corp natural îşi are propriul spațiul de stare conceptibil, respectiv, legic, fig.2.a.
Marimea "masei" unui corp este intrisec legata de spatiu, "densitatea" ca valoare (-,...,+infinit) fiind functie de "volumul" la care ne raportam. Masa, una din proprietatile corpurilor newtoniene alaturi de celelalte "descriese" de el corespunzator nivelului de cunoaste de acum cinci sute de ani- ca referent al teoriilor de interactiune - nu poate, decat, secvential sa faca "predictii" , prin teorii, la fapte observate in Natura (cinematica corpurilor ceresti - cu mari erori , de asta a si introdus artificiu F=G (M+m).m/rpatrat, cinematica/dinamica in campul gravitational terestru).
Simplificare nu trebuie sa fie "simplista".
Crivoi D- Vizitator
Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale
Electroconvergenta (1993) ca teorie de interactiune are la baza doua presupozitii, si anume:
-corpul natural (in multiplele sale clase) defineste Universul;
-miscarea "curvilinie" (indusa) a corpului natural personalizeaza "locul"/eon, respectiv, spatiul /timpul Universului structural - fenomenologic.
vezi, definirea noilor constructe (corp natural, matricea corpului natural, corp de influenta preponderenta, s.a.) aferente teoriei/paradigmei in Legi de conservare (1)
Miscarea continuua, timp continuu,..., versus, discret, timp masurabil,..., nemasic, masic, ...,
-corpul natural (in multiplele sale clase) defineste Universul;
-miscarea "curvilinie" (indusa) a corpului natural personalizeaza "locul"/eon, respectiv, spatiul /timpul Universului structural - fenomenologic.
vezi, definirea noilor constructe (corp natural, matricea corpului natural, corp de influenta preponderenta, s.a.) aferente teoriei/paradigmei in Legi de conservare (1)
Miscarea continuua, timp continuu,..., versus, discret, timp masurabil,..., nemasic, masic, ...,
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Ati observat ca o discutie dedicata, in care introduci multeCrivoi D a scris:Electroconvergenta (1993) ca teorie de interactiune are la baza doua presupozitii, si anume:
-corpul natural (in multiplele sale clase) defineste Universul;
-miscarea "curvilinie" (indusa) a corpului natural personalizeaza "locul"/eon, respectiv, spatiul /timpul Universului structural - fenomenologic.
vezi, definirea noilor constructe (corp natural, matricea corpului natural, corp de influenta preponderenta, s.a.) aferente teoriei/paradigmei in Legi de conservare (1)
Miscarea continuua, timp continuu,..., versus, discret, timp masurabil,..., nemasic, masic, ...,
variabile, variante, trimiteri, escaladari, puncte(...) puncte, in loc sa
o concentrezi la subiect, se pierde ? Uiti de unde ai plecat si despre
ce discutai !
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Paradigma electroconvergentei
Exista o legatura "dialectica" intre corpurile ce se misca (pe un palier local) linear si cele care se misca curbiliniu. Influenta corpurilor emergent masice asupra parametrilor corpurilor masice este un domeniu inexistent/ "inabordabil" in fizica actuala. Am mai spus-o: progresul fizicii este dependent de studiul interactiunilor aferente corpurilor nemasice, respective, emergent masice. Electroconvergenta o face, vezi, electroconvergenta neutrinico-neutronica (electronului,...,). Legile fizicii ar trebui sa se refere in primul rand la acest tip de interactiuni.
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Puteti traduce pentru mine ? ... Multumesc anticipat !Crivoi D a scris:Exista o legatura "dialectica" intre corpurile ce se misca (pe un palier local) linear si cele care se misca curbiliniu. Influenta corpurilor emergent masice asupra parametrilor corpurilor masice este un domeniu inexistent/ "inabordabil" in fizica actuala. Am mai spus-o: progresul fizicii este dependent de studiul interactiunilor aferente corpurilor nemasice, respective, emergent masice. Electroconvergenta o face, vezi, electroconvergenta neutrinico-neutronica (electronului,...,). Legile fizicii ar trebui sa se refere in primul rand la acest tip de interactiuni.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale
Apropo la IDEEA,..., d-lui Virgil:
Model macro, versus, modelare "cuantica"
Mesaj Scris de Crivoi la data de Mier 16 Oct 2019, 14:40
Scris de gafiteanu Ieri la 03:34
Particula de energie este o anumita masa care se misca cu o anumita viteza la patrat. Secretul pe care trebuie sa-l descifrati este ce inseamna de fapt viteza la patrat. Se stie ca "patratul" este o arie, aria cercului este PiD^2/4.
1.Cuanta ocupa o arie miscatoare/ PULSATORIE, rotitoare si in deplasare. Cantitatea de impuls, masa/m+ si ,m- EM,...,. din acea "arie/VOLUM confinat/a pulsatoriu" este energia. 2. (In acea arie avem diferite concentratii de ",..., masa EM,..." si diferite viteze, dar aplicand calculul integral, rezulta formula energiei.) Se foloseste si un termen h barat, care e o constanta Planck impartita la 2Pi.
3. La impuls PULSATORIU (care e un vector, Pv) nu toata,..., masa,..., participa, doar jumatate /m-, cealalta jumatate avand vectorul invers/m+, Pvprim. Energia nu e vector, ci scalar. Doi vectori inmultiti dau un scalar. Intro cuanta de energie exista simbolizati doi vectori de impuls, ce sunt perpendiculari.
Vezi fig. aferente la pagina 10/ LEGI DE CONSERVARE (2).
Legi de conservare (2) - Pagina 12 B3tKghbyA5g2AAAAAElFTkSuQmCCEu "zic", c-ar "merge"..
CrivoiVizitator
Model macro, versus, modelare "cuantica"
Mesaj Scris de Crivoi la data de Mier 16 Oct 2019, 14:40
Scris de gafiteanu Ieri la 03:34
Particula de energie este o anumita masa care se misca cu o anumita viteza la patrat. Secretul pe care trebuie sa-l descifrati este ce inseamna de fapt viteza la patrat. Se stie ca "patratul" este o arie, aria cercului este PiD^2/4.
1.Cuanta ocupa o arie miscatoare/ PULSATORIE, rotitoare si in deplasare. Cantitatea de impuls, masa/m+ si ,m- EM,...,. din acea "arie/VOLUM confinat/a pulsatoriu" este energia. 2. (In acea arie avem diferite concentratii de ",..., masa EM,..." si diferite viteze, dar aplicand calculul integral, rezulta formula energiei.) Se foloseste si un termen h barat, care e o constanta Planck impartita la 2Pi.
3. La impuls PULSATORIU (care e un vector, Pv) nu toata,..., masa,..., participa, doar jumatate /m-, cealalta jumatate avand vectorul invers/m+, Pvprim. Energia nu e vector, ci scalar. Doi vectori inmultiti dau un scalar. Intro cuanta de energie exista simbolizati doi vectori de impuls, ce sunt perpendiculari.
Vezi fig. aferente la pagina 10/ LEGI DE CONSERVARE (2).
Legi de conservare (2) - Pagina 12 B3tKghbyA5g2AAAAAElFTkSuQmCCEu "zic", c-ar "merge"..
CrivoiVizitator
Crivoi D- Vizitator
CORECTARE
pag. 11
Mesaj Scris de Crivoi la data de Mier 02 Oct 2019, 16:01
Ca sa masori masa acelei pietre va trebui sa te misti si tu cu aceiasi viteza impreuna cu cantarul. In aceste conditii vei constata ca piatra cantareste tot un Kg, pentru ca si greutatile pe care le folosesti vor avea masa tot de atatea ori mai mari ca si piatra. Corpurile la acea viteza vor avea acelasi numar de particule (electroni, atomi, molecile), doar ca incarcatura lor fotonica care ii da masa de miscare este mult mai mare.Am ajuns la un acord. Chiar daca ai putea obtine o viteza satisfacatoare,
nu se poate dovedi experimental ca masa unui corp creste cu viteza.
Atunci de unde îndârjirea de a sustine ceva ce nu se poate dovedi ?
Nu ma refer la tine, stiu ca aceste fantezii sunt rodul paradigmei.
Afirmatiile despre incarcatura fotonica si masa de repaus/miscare, sunt
aplicatii ale unor idei traznite, demne de Arici Pogonici. Si din pacate,
sustinute de toti cei ce ar dori sa fie considerati discipolii lui Nea.
Când se termina drumul ratiunii, o iei pe miriste, undeva tot ajungi !
Comentariu:
Orice Macro/microcorp natural se misca /in miscare datorita anizotropiei schimbului dintre nucleul masic/glob masic si MEDIU/ matricea corpului de in fluenta preponderenta.
iLegi de conservare (2) - Pagina 11 PIA4en2Gh4iJin0oU4ovXxwMX3GCPhsIN0luRkNCIhefcVEATyMTEXxcWFoAkhYYlFRpZXRpnyEAOw==
Legi de conservare (2) - Pagina 11 QI2gRrVqPH8Z1G70EBpEJINQokAUWb4FrvRA8oUcTk0lANhTE5PNmQ0MOFgAgCh5CH2hKWh1afk98hoxDkiAHTRdijk6QHwETGBxKYh9rcRoSmkhkAQUdnmNyAJJkTKm2t7hIHX25bLuGvcHCQmRmDWhqRasBzMy8mnR2eHqQbM3X2NkBAIgWirKNw0eUlgCYyg3Zz46i3KUPp+JGcU2zDbXy+UdK+PpOU0PO+SuShViggUK8gBEDwoAzYPncwInlDiEgQYSASRpYbaOICoI4vun0iQO9D5nyrWr1SgkrIkEAADs=
SLegi de conservare (2) - Pagina 11 KAgHeBQUN+h4iJiouIKFeLNTEeDGd2QEIdBy45lklLIhhMfFNVVxRQfV4bYGKTFxqVaGpsbhKzoiEAOw==
Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUmICA+QRmIaAow6KC+sGqMM1CmZFkDkarEMpgl1QAWRIIAQZW4AUIAOw==
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Z
Observati in figura de mai sus circuitele/panza continuua cilindrica fluidoelectrica protonica , e+/3a, care induc
un current neutrinic/electronic coaxial , e-/6a din mediul, M. Astfel, apare o tensiune electromotoare intre curentii de sens contrar ( circuitul e+, respective e-) care genereaza momentul de rotatie , Mr (al circuitului e-/6a, respectiv, al panzei protonice, e=/3a). Se neglijeaza M, intrucat are parametrii locali mecanici mici in raport cu Mr. De retinut ca circuitul electric, e-/6a,Pv prim transfera continuu impuls, masa, electricitate,microunde ..., din mediu universal catre globul terestru/matricea entropica (invelisurile externe si interne ale globului terestru). Deci exista un mechanism de transmitere si conversie a materiei din mediul in formele de miscare ale anvelopei/structurii entropice a globului terestru. Modelul /paradigma electroconvergentei poate fi aplicat/a si la nivelul de interactiune a microcorpurilor naturale. .
Mesaj Scris de Crivoi la data de Mier 02 Oct 2019, 16:01
Ca sa masori masa acelei pietre va trebui sa te misti si tu cu aceiasi viteza impreuna cu cantarul. In aceste conditii vei constata ca piatra cantareste tot un Kg, pentru ca si greutatile pe care le folosesti vor avea masa tot de atatea ori mai mari ca si piatra. Corpurile la acea viteza vor avea acelasi numar de particule (electroni, atomi, molecile), doar ca incarcatura lor fotonica care ii da masa de miscare este mult mai mare.Am ajuns la un acord. Chiar daca ai putea obtine o viteza satisfacatoare,
nu se poate dovedi experimental ca masa unui corp creste cu viteza.
Atunci de unde îndârjirea de a sustine ceva ce nu se poate dovedi ?
Nu ma refer la tine, stiu ca aceste fantezii sunt rodul paradigmei.
Afirmatiile despre incarcatura fotonica si masa de repaus/miscare, sunt
aplicatii ale unor idei traznite, demne de Arici Pogonici. Si din pacate,
sustinute de toti cei ce ar dori sa fie considerati discipolii lui Nea.
Când se termina drumul ratiunii, o iei pe miriste, undeva tot ajungi !
Comentariu:
Orice Macro/microcorp natural se misca /in miscare datorita anizotropiei schimbului dintre nucleul masic/glob masic si MEDIU/ matricea corpului de in fluenta preponderenta.
iLegi de conservare (2) - Pagina 11 PIA4en2Gh4iJin0oU4ovXxwMX3GCPhsIN0luRkNCIhefcVEATyMTEXxcWFoAkhYYlFRpZXRpnyEAOw==
Legi de conservare (2) - Pagina 11 QI2gRrVqPH8Z1G70EBpEJINQokAUWb4FrvRA8oUcTk0lANhTE5PNmQ0MOFgAgCh5CH2hKWh1afk98hoxDkiAHTRdijk6QHwETGBxKYh9rcRoSmkhkAQUdnmNyAJJkTKm2t7hIHX25bLuGvcHCQmRmDWhqRasBzMy8mnR2eHqQbM3X2NkBAIgWirKNw0eUlgCYyg3Zz46i3KUPp+JGcU2zDbXy+UdK+PpOU0PO+SuShViggUK8gBEDwoAzYPncwInlDiEgQYSASRpYbaOICoI4vun0iQO9D5nyrWr1SgkrIkEAADs=
SLegi de conservare (2) - Pagina 11 KAgHeBQUN+h4iJiouIKFeLNTEeDGd2QEIdBy45lklLIhhMfFNVVxRQfV4bYGKTFxqVaGpsbhKzoiEAOw==
Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUmICA+QRmIaAow6KC+sGqMM1CmZFkDkarEMpgl1QAWRIIAQZW4AUIAOw==
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Z
Observati in figura de mai sus circuitele/panza continuua cilindrica fluidoelectrica protonica , e+/3a, care induc
un current neutrinic/electronic coaxial , e-/6a din mediul, M. Astfel, apare o tensiune electromotoare intre curentii de sens contrar ( circuitul e+, respective e-) care genereaza momentul de rotatie , Mr (al circuitului e-/6a, respectiv, al panzei protonice, e=/3a). Se neglijeaza M, intrucat are parametrii locali mecanici mici in raport cu Mr. De retinut ca circuitul electric, e-/6a,Pv prim transfera continuu impuls, masa, electricitate,microunde ..., din mediu universal catre globul terestru/matricea entropica (invelisurile externe si interne ale globului terestru). Deci exista un mechanism de transmitere si conversie a materiei din mediul in formele de miscare ale anvelopei/structurii entropice a globului terestru. Modelul /paradigma electroconvergentei poate fi aplicat/a si la nivelul de interactiune a microcorpurilor naturale. .
Crivoi D- Vizitator
Actiune/interactiune sistem/extrasistem
D-l Virgil:
Comentariu:
1. Etherul este doar, ..., ether.
2. Vid-ul este "altceva", decat eterul, asa cum este definnit actualmente de (astro)fizicieni/chimisti,..,
3. Actualmente fiecarui "camp" ii este propriu o "particula'- ,..., electron, proton,...,
4. Fara conceptul de" matrice entropica" (cu formele sale de miscare a materiei "preponderente") este de "neinteles" NATURA/calitate oricarui ''camp".
5. Fluxurile/"vanturile"/SCHIMBUL 'convertit" este la baza interactiunilor LOCALE a corpurilor naturale.
6. Gravitatia!!??? DEPRESIUNE????
..................................................................................................................................................................
Dar densitatea gaurilor negre nu ti se pare mare? Eterul, sau vidul, cum am mai zis alta data este de natura materiala. Vidul este ca si inexistent atat timp cat nu este scos din starea de echilibru, pentru ca atunci cand este dezechilibrat devine camp sau chiar unda electromagnetica sau grvitationala. Cand devine camp datorita unor dezechilibre rezultate din aparitia si evolutia corpurilor, vidul-camp, este raspunzator de interactiunile cu alte particule sau corpuri complementare. Daca ai citit acel articol, ai vazut ca toate datele sunt rezultate din calcule foarte exacte, asa ca nu am nici un motiv de indoiala asupra lor.
Desigur ca acest vid se afla in toate corpurile, implicit si in noi si in afara noastra, dar cu alta valoare mai mica, pentru ca valoarea maxima se afla in afara corpurilor si a sistemelor de orice fel, si fiecare corp se naste si creaza o depresiune in acest vid ceia ce numim campul gravitational, iar atractia se realizeaza precum o forta Arhimede generalizata mai bine zis intoarsa dinspre exterior spre centrul campului, in care orice alt corp cufundat in acel camp este impins cu o forta direct proportionala cu volumul vidului dezlocuit, sau mai corect zis cu dezechilibrul local produs in divergenta campului.
Comentariu:
1. Etherul este doar, ..., ether.
2. Vid-ul este "altceva", decat eterul, asa cum este definnit actualmente de (astro)fizicieni/chimisti,..,
3. Actualmente fiecarui "camp" ii este propriu o "particula'- ,..., electron, proton,...,
4. Fara conceptul de" matrice entropica" (cu formele sale de miscare a materiei "preponderente") este de "neinteles" NATURA/calitate oricarui ''camp".
5. Fluxurile/"vanturile"/SCHIMBUL 'convertit" este la baza interactiunilor LOCALE a corpurilor naturale.
6. Gravitatia!!??? DEPRESIUNE????
..................................................................................................................................................................
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
1,2; care este diferenta intre ether si vid? despre vid se cunosc parametrii epsilon si miu, despre ether ce mai stim ? nu cumva sunt una si acelasi lucru?
3. Fiecarei particule ii sunt proprii mai multe campuri. de exemplu protonul este caracterizat de fortele tari, din care rezulta si interactiunile nucleonice, campul electrostatic, campul magnetic (momentul magnetic), si campul gravitational.
4. Matricea entropica inseamna ceva ce nu cunoastem inca.
5. La baza interactiunilor stau campurile.
6. Gravitatia!!??? DEPRESIUNE????.
desigur se poate spune si asa; Daca ai o sursa de sunet, in apropierea ei sunetul este puternic, si pe masura ce te departezi sunetul scade din intensitate cu patratul distantei, desi frecventa lui este aceiasi. Deci putem spune despre campul sonor ca inregistreaza o depresiune. Acelasi lucru putem spune daca suntem intr-o incinta sonora de frecventa si intensitate constanta in tot volumul, iar in mijlocul ei se afla o sursa punctiforma de sunet cu aceiasi frecventa dar in antifaza cu fondul sonor. Din compunerea celor doua campuri sonore rezulta o depresiune sonica in apropierea sursei, depresiune ce scade cu patratul distantei pe masura departarii de sursa. Acesta a fost un exemplu intuitiv de ce ar putea insemna depresiunea sau divergenta unui camp.
3. Fiecarei particule ii sunt proprii mai multe campuri. de exemplu protonul este caracterizat de fortele tari, din care rezulta si interactiunile nucleonice, campul electrostatic, campul magnetic (momentul magnetic), si campul gravitational.
4. Matricea entropica inseamna ceva ce nu cunoastem inca.
5. La baza interactiunilor stau campurile.
6. Gravitatia!!??? DEPRESIUNE????.
desigur se poate spune si asa; Daca ai o sursa de sunet, in apropierea ei sunetul este puternic, si pe masura ce te departezi sunetul scade din intensitate cu patratul distantei, desi frecventa lui este aceiasi. Deci putem spune despre campul sonor ca inregistreaza o depresiune. Acelasi lucru putem spune daca suntem intr-o incinta sonora de frecventa si intensitate constanta in tot volumul, iar in mijlocul ei se afla o sursa punctiforma de sunet cu aceiasi frecventa dar in antifaza cu fondul sonor. Din compunerea celor doua campuri sonore rezulta o depresiune sonica in apropierea sursei, depresiune ce scade cu patratul distantei pe masura departarii de sursa. Acesta a fost un exemplu intuitiv de ce ar putea insemna depresiunea sau divergenta unui camp.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Actiune/interactiune sistem/extrasistem
1-2. Ether -corp natural fara matrice entropica, vidul- deja este multime de sisteme (epsilon, miu,...,)
3. Priviti campul ca "efect"/produs al interactiunii/schimbului si atunci veti intelege correct. Dar trebuie sa "cunoasteti" matrice corpurilor ce genereaza campul. Almagamul de la punctul 3 arata lipsa unor definitii corecte referitoare la calitatea corpului natural- nerespectarea unor ierarhii a corpurilor natural date de proprietatile/calitatile aferente lui.
"Pentru interpretarea rezultatelor experimentelor efectuate cu pendulul a fost necesar sã definesc noi constructe care permit înţelegerea mai aproape de adevãr a interacţiunilor în spaţiul și timpul terestru așa cum sunt acestea evidenţiate în rezultatele mãsurãtorilor.
Corpul natural P(n) - itemul factual/ lucru care personalizeazã (meta)fizic orice pereche (σ), [“loc”, eon”], respectiv, [ spaţiu, timp] a mulţimii tuturor corpurilor (Σ) din Univers. Analiza corectã a proprietãţiilor corpului natural pe diferite paliere al (orto) existenţei este posibilã cu ajutorul funcţiei: P:ΣxS→ R, unde S este mulţimea tuturor sistemelor scalã cum-unitate conceptibile ((“marime”, “cantitate”).
Corpul natural nemasic/”loc” natural neentropic - itemul factual al emergenţei structurale, organizaţionale și funcţionale al palierului geentropic al universului neobservabil în care fenomenele de transformare nu sunt preponderente (orthoexistenţa).
Corp natural masic/emergenţa entropicã a locului - obiectul fizic cu masa, care defineşte palierul entropic al universului fenomenologic. Generarea sensibilului (respectiv, a mişcarii consecutive mãsurabile) are la bazã apariția curbiliniului care ataşeaza "locului" un parametru de stare şi anume densitatea s≡ρ.
Matricea entropica a corpului masic - spațiul de manifestare a potențialitãții cauzale şi a potențialitãți de întâmplare a corpului natural. Matricea entropică constitue sediul transformărilor substanţiale şi energetice care personalizează interacţiunile interne, respectiv, externe ale corpului natural masic pe care îl înglobează. Etherul este corpul natural fãrã matrice entropicã.
Corp natural de influențã preponderentã - corpul natural a cãrui matricea maximizeazã potențialului causal şi/ori potențialul de întâmplare a corpului natural cu care interacţioneazã. Electroconvergenţa este procesul prin care entităţile nonmasice, respectiv, (emergent) masice în mişcare relativă interacţionează transformã local materia şi formele de mişcare a materiei din Univers. Ordinea cosmică este ordinea totală stabilită pe baza modelului mecanic în care mişcarea este asociată cu interacţiuni conservative care nu afectează calitatea energiei. Reamintim, în acest context, definiţia dată de Planck, conform căreia energia reprezintă ,,o mărime care depinde de starea fizică instantanee în care se găseşte sistemul”. Legi fundamentale ale naturii pot fi exprimate sub forma unei relaţii generale de legătură de tipul XYn=ct.
4. Analizati matricea entropica a Pamantului si atunci o sa "cunoasteti" ca orice corp natural are "instrumentarul" necesar "procesarii" SCHIMBULUI avant ca rezultat un "produs"/EFECT, respective, o MULTIME de produse, corespunzator formelor de miscare a materiei conjugate (matricea proprie, respectiv, a corpului de influenta preponderenta/MEDIUL).
5. Campurile sunt un "produs"/effect al fluctuatiilor/schimbului local. Campul gravitational, Campul electrostatic, campurile electromagnetice terestre, campul baric, termic,..., (peri)terestru sunt "produse"/EFECTE ale schimbului intre formele de miscare conjugate ale matricei entropice ale Pamantului cu cele ale corpurilor natrurale de influenta /Mediul-multimea matricelor corpurilor (nwe)masice din univers. Vezi, electroconvergenta
6. vezi, pct.5
3. Priviti campul ca "efect"/produs al interactiunii/schimbului si atunci veti intelege correct. Dar trebuie sa "cunoasteti" matrice corpurilor ce genereaza campul. Almagamul de la punctul 3 arata lipsa unor definitii corecte referitoare la calitatea corpului natural- nerespectarea unor ierarhii a corpurilor natural date de proprietatile/calitatile aferente lui.
"Pentru interpretarea rezultatelor experimentelor efectuate cu pendulul a fost necesar sã definesc noi constructe care permit înţelegerea mai aproape de adevãr a interacţiunilor în spaţiul și timpul terestru așa cum sunt acestea evidenţiate în rezultatele mãsurãtorilor.
Corpul natural P(n) - itemul factual/ lucru care personalizeazã (meta)fizic orice pereche (σ), [“loc”, eon”], respectiv, [ spaţiu, timp] a mulţimii tuturor corpurilor (Σ) din Univers. Analiza corectã a proprietãţiilor corpului natural pe diferite paliere al (orto) existenţei este posibilã cu ajutorul funcţiei: P:ΣxS→ R, unde S este mulţimea tuturor sistemelor scalã cum-unitate conceptibile ((“marime”, “cantitate”).
Corpul natural nemasic/”loc” natural neentropic - itemul factual al emergenţei structurale, organizaţionale și funcţionale al palierului geentropic al universului neobservabil în care fenomenele de transformare nu sunt preponderente (orthoexistenţa).
Corp natural masic/emergenţa entropicã a locului - obiectul fizic cu masa, care defineşte palierul entropic al universului fenomenologic. Generarea sensibilului (respectiv, a mişcarii consecutive mãsurabile) are la bazã apariția curbiliniului care ataşeaza "locului" un parametru de stare şi anume densitatea s≡ρ.
Matricea entropica a corpului masic - spațiul de manifestare a potențialitãții cauzale şi a potențialitãți de întâmplare a corpului natural. Matricea entropică constitue sediul transformărilor substanţiale şi energetice care personalizează interacţiunile interne, respectiv, externe ale corpului natural masic pe care îl înglobează. Etherul este corpul natural fãrã matrice entropicã.
Corp natural de influențã preponderentã - corpul natural a cãrui matricea maximizeazã potențialului causal şi/ori potențialul de întâmplare a corpului natural cu care interacţioneazã. Electroconvergenţa este procesul prin care entităţile nonmasice, respectiv, (emergent) masice în mişcare relativă interacţionează transformã local materia şi formele de mişcare a materiei din Univers. Ordinea cosmică este ordinea totală stabilită pe baza modelului mecanic în care mişcarea este asociată cu interacţiuni conservative care nu afectează calitatea energiei. Reamintim, în acest context, definiţia dată de Planck, conform căreia energia reprezintă ,,o mărime care depinde de starea fizică instantanee în care se găseşte sistemul”. Legi fundamentale ale naturii pot fi exprimate sub forma unei relaţii generale de legătură de tipul XYn=ct.
4. Analizati matricea entropica a Pamantului si atunci o sa "cunoasteti" ca orice corp natural are "instrumentarul" necesar "procesarii" SCHIMBULUI avant ca rezultat un "produs"/EFECT, respective, o MULTIME de produse, corespunzator formelor de miscare a materiei conjugate (matricea proprie, respectiv, a corpului de influenta preponderenta/MEDIUL).
5. Campurile sunt un "produs"/effect al fluctuatiilor/schimbului local. Campul gravitational, Campul electrostatic, campurile electromagnetice terestre, campul baric, termic,..., (peri)terestru sunt "produse"/EFECTE ale schimbului intre formele de miscare conjugate ale matricei entropice ale Pamantului cu cele ale corpurilor natrurale de influenta /Mediul-multimea matricelor corpurilor (nwe)masice din univers. Vezi, electroconvergenta
6. vezi, pct.5
Crivoi D- Vizitator
Definitie corp natural
Rezumarea primului mesaj :
Vă că avem utilizatori pe forum frământați de această problemă a corpului liber. Haideți să o clarificăm.
Ce înseamnă corp liber?
Oare un corp singur în Univers este liber?
Dar două corpuri singure în Univers pot fi considerate libere?
Comentariu:
1. Ca sa intelegem ce inseamna "corp liber" trebuie sa intelegem conceptual de "corp" si conceptual de "liber"
Numai cu ajutorul constructelor (concepte/propoziții/teorii/abstractul) pot oamenii să se înţeleagă şi sã înțeleagã lucrurile și faptele din naturã. Încã din antichitate corpul natural a fost considerat fie ca obiect primordial al lumii (Thales, Empedocles, Parmenides, Heraclitus) fie un concept abstract ( Anaximander, Antiphon, Zenoof Citium, Zenoof Elea) fie a fost folosit ca element de bazã pentru elaborarea teoriei atomice a materiei (Leucipiuus, Democritus, Epicurus). Profunzimile transformãrilor (proceselor creative) din naturã /Univers nu pot fi înţelese fãrã un model ontologic adecvat. O conexiune sistemicã între componente ale conştiinţei pure (idealul), “lucrul profund” şi “fenomen” ( în conexiune intimã cu cadrul spaţiul-timp) ar permite o interpretare cu putere de creație fireascã a totalităţii existenţei. Un asemenea model ontologic ar trebui sã se refere și sã aibã la bazã corpul natural, definit de Tertuluian ca fiind “tot ce existã”, fig.1. Referentul scontat al constructului este acel lucru de care se ocupa (pe care îl reprezintã sau la care se referã/intenționeazã sã se refere) un construct (concept, propoziție, teorie). Referentul unui construct poate fi perceptibil sau imperceptibl, poate fi presupus ca real sau real, imaginar, ş.a.m.d. Referentul unei teorii (sau a unui alt construct) poate fi un singur obiect sau orice numãr de obiecte/item-uri [3]. Pentru elucidarea conceptului de corp natural – referent al teoriei autoelectroconvergenţei corpurilor naturale – am utilizat douã concepte semantice dee bazã, și anume: cel de referent și cel de reprezentare. Atunci când afirmãm cã P “se referã” sau “este asociat cu” un sistem fizic de un fel oarecare trebuie sã înţelegem aceasta: conceptul (funcţia) P reprezintã o proprietate fizicã (p) a unui sistem arbitrar σ de un anumit fel, sã-l numim Σ.
Fig. 1. Schema relației dintre creaţia naturalã şi ontologic în paradigma electroconvergenţei corpurilor naturale din Univers.
Deci, Σ, este clasa de referințã (scontatã) a lui P. Fiecare corp natural (P), ca
sistem fizic σ cu n componente, se caracterizeazã prin prezența unor marimi fizice (cum ar
fi de exemplul, masã, cantitate de electricitate, temperaturã,...,) caracteristice palierului de
existențã al fiecarui component Pn.
Etherul este corpul natural fãrã matrice entropicã.
Din cele prezentate mai sus numai ETHERUL (in repaus, respectiv, MISCARE) indeplineste conditia de corp natural LIBER.
LIBER de o anumita interactiune poate fi considerat si un corp SATURAT pe acel palier de interactiune.
Universul, in sine, nu exista. Triada corp natural-timp-spatiu este matrice oricarui (micro)UNIVERS.
Un "corp" plasat in "Univers" este de fapt un "corp" plasat in multimea corpurilor naturale ce definesc STRUCTURAL si FENOMENOLOGIC "universul matrice" pentru "corpul" probat.
Vă că avem utilizatori pe forum frământați de această problemă a corpului liber. Haideți să o clarificăm.
Ce înseamnă corp liber?
Oare un corp singur în Univers este liber?
Dar două corpuri singure în Univers pot fi considerate libere?
Comentariu:
1. Ca sa intelegem ce inseamna "corp liber" trebuie sa intelegem conceptual de "corp" si conceptual de "liber"
Numai cu ajutorul constructelor (concepte/propoziții/teorii/abstractul) pot oamenii să se înţeleagă şi sã înțeleagã lucrurile și faptele din naturã. Încã din antichitate corpul natural a fost considerat fie ca obiect primordial al lumii (Thales, Empedocles, Parmenides, Heraclitus) fie un concept abstract ( Anaximander, Antiphon, Zenoof Citium, Zenoof Elea) fie a fost folosit ca element de bazã pentru elaborarea teoriei atomice a materiei (Leucipiuus, Democritus, Epicurus). Profunzimile transformãrilor (proceselor creative) din naturã /Univers nu pot fi înţelese fãrã un model ontologic adecvat. O conexiune sistemicã între componente ale conştiinţei pure (idealul), “lucrul profund” şi “fenomen” ( în conexiune intimã cu cadrul spaţiul-timp) ar permite o interpretare cu putere de creație fireascã a totalităţii existenţei. Un asemenea model ontologic ar trebui sã se refere și sã aibã la bazã corpul natural, definit de Tertuluian ca fiind “tot ce existã”, fig.1. Referentul scontat al constructului este acel lucru de care se ocupa (pe care îl reprezintã sau la care se referã/intenționeazã sã se refere) un construct (concept, propoziție, teorie). Referentul unui construct poate fi perceptibil sau imperceptibl, poate fi presupus ca real sau real, imaginar, ş.a.m.d. Referentul unei teorii (sau a unui alt construct) poate fi un singur obiect sau orice numãr de obiecte/item-uri [3]. Pentru elucidarea conceptului de corp natural – referent al teoriei autoelectroconvergenţei corpurilor naturale – am utilizat douã concepte semantice dee bazã, și anume: cel de referent și cel de reprezentare. Atunci când afirmãm cã P “se referã” sau “este asociat cu” un sistem fizic de un fel oarecare trebuie sã înţelegem aceasta: conceptul (funcţia) P reprezintã o proprietate fizicã (p) a unui sistem arbitrar σ de un anumit fel, sã-l numim Σ.
Fig. 1. Schema relației dintre creaţia naturalã şi ontologic în paradigma electroconvergenţei corpurilor naturale din Univers.
Deci, Σ, este clasa de referințã (scontatã) a lui P. Fiecare corp natural (P), ca
sistem fizic σ cu n componente, se caracterizeazã prin prezența unor marimi fizice (cum ar
fi de exemplul, masã, cantitate de electricitate, temperaturã,...,) caracteristice palierului de
existențã al fiecarui component Pn.
Etherul este corpul natural fãrã matrice entropicã.
Din cele prezentate mai sus numai ETHERUL (in repaus, respectiv, MISCARE) indeplineste conditia de corp natural LIBER.
LIBER de o anumita interactiune poate fi considerat si un corp SATURAT pe acel palier de interactiune.
Universul, in sine, nu exista. Triada corp natural-timp-spatiu este matrice oricarui (micro)UNIVERS.
Un "corp" plasat in "Univers" este de fapt un "corp" plasat in multimea corpurilor naturale ce definesc STRUCTURAL si FENOMENOLOGIC "universul matrice" pentru "corpul" probat.
Crivoi D- Vizitator
Actiune/interactiune sistem/extrasistem
Pentru n=1, cum considerati propozitia din citat, fara comentarii?D-l Virgil 48:Comentariu:La asta se refera cuvantul
libertate: pozitionarea fata de influentele exterioare
Influentele "exterioare" sunt conditionate de prezenta, ori nu, a formelor de miscare a materiei conjugate (in corp, respective, in mediu). Numarul formelor de miscare conjugate dau gradul de libertate , n, al (matricei) corpului natural. Daca exista numai form de miscare mecanica/presiune, n= 1, daca se adauga cea chimica/masica, n=3, electrica, n=3, magnetica, n=4,..., s.a.m.d. Toate acestea "influente" fiind conditionate de "ecranarea"/frecventa "proprie" sau nu a corpului fata de mediu.
a. Adevarata
b. Falsa
Ati putea raspunde numai cu o litera ?
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Dl. Crivoi ,
Unde este fig. 1
Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 26 Mai 2020, 15:47
Unde este fig. 1
Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 26 Mai 2020, 15:47
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25902
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Legi de conservare (2)
Se intampla mistere pe acest topic ?scanteitudorel a scris:Dl. Crivoi ,
Unde este fig. 1
Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 26 Mai 2020, 15:47
A disparut figura 1 ? Daca a disparut, ce continea ?
Este o mentionare a ei in mesajul D-lui Crivoi D. si intr-adevar nu se
poate vedea.
Dar cred ca nu a fost anexata textului din topic. Iar Tudorel, curios caUn asemenea model ontologic ar trebui sã se refere și sã aibã la bazã
corpul natural, definit de Tertuluian ca fiind “tot ce existã”, fig.1.
de obicei, ar dori sa o vada.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Legi de conservare (2)
Etherul este ca norul din care iau nastere picaturile de apa. Dar pentru asta este nevoie de prezenta particulelor de praf care devin centre de condensare. Probabil acestor centre de condensare le atribuiti denumirea de matrice entropica. Cum justificati aparitia simultana a perechilor de particule-antiparticule.Crivoi D a scris:1-2. Ether -corp natural fara matrice entropica, vidul- deja este multime de sisteme (epsilon, miu,...,)
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Legi de conservare (2)
Exista un spatiu liber intre texte , ca si cum in acest spatiu ar fi fost plasata o fig.virgil_48 a scris:Se intampla mistere pe acest topic ?scanteitudorel a scris:Dl. Crivoi ,
Unde este fig. 1
Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 26 Mai 2020, 15:47
A disparut figura 1 ? Daca a disparut, ce continea ?
Este o mentionare a ei in mesajul D-lui Crivoi D. si intr-adevar nu se
poate vedea.Dar cred ca nu a fost anexata textului din topic. Iar Tudorel, curios caUn asemenea model ontologic ar trebui sã se refere și sã aibã la bazã
corpul natural, definit de Tertuluian ca fiind “tot ce existã”, fig.1.
de obicei, ar dori sa o vada.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25902
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale
D-l Virgil 48:
Pentru n=1, cum considerati propozitia din citat, fara comentarii?
a. Adevarata
b. Falsa
Ati putea raspunde numai cu o litera ?
Raspuns:
Gradele de libertatea ale corpurilor depind de clasa , SIGMA, din care fac parte.
Unele prezinta numai o anumita forma de miscare, nu neaparat, mecanica/impuls/presiune, de exemplu, electrica, n=1.
Daca corpul de influenta preponderenta,...., atunci ADEVARATA, a.
Pentru d-l Scanteie Tudorel:
Citatul este dintr-o lucrare ce va aparea intr-un volum, anul acesta. Dupa aparitie voi putea comunica mai multe. Eu am copiat inclusive figura dar se pare ca nu este compatibila topicului.
P. d-l Virgil;
V-am recomandat sa studiati matricea Pamantului pentru a intelege cu/CUM/ce se mananca (vorba d- lui Gafiteanu preluata de la vechii indieni- CUNOASTERE) matricea entropica a unui corp natural, fara "prafuri".
Pentru TOTI:
Intelegeti (singuri STUDIATI fizica clasica si cea a lui Aristotel, s.a.)) in profunzime noile definitii si atunci construiti experimente potrivit noii paradigme, analizati-le (inclusive experimente mai vechi construite/analizate in alte/vechi paradigme cu "anomalii"/ciudatenii" inexplicabile pentru experimentatori,...,) rezultatele si veti fi "iluminati", dar nu,..., PLAGIATI.
Pentru n=1, cum considerati propozitia din citat, fara comentarii?
a. Adevarata
b. Falsa
Ati putea raspunde numai cu o litera ?
Raspuns:
Gradele de libertatea ale corpurilor depind de clasa , SIGMA, din care fac parte.
Unele prezinta numai o anumita forma de miscare, nu neaparat, mecanica/impuls/presiune, de exemplu, electrica, n=1.
Daca corpul de influenta preponderenta,...., atunci ADEVARATA, a.
Pentru d-l Scanteie Tudorel:
Citatul este dintr-o lucrare ce va aparea intr-un volum, anul acesta. Dupa aparitie voi putea comunica mai multe. Eu am copiat inclusive figura dar se pare ca nu este compatibila topicului.
P. d-l Virgil;
V-am recomandat sa studiati matricea Pamantului pentru a intelege cu/CUM/ce se mananca (vorba d- lui Gafiteanu preluata de la vechii indieni- CUNOASTERE) matricea entropica a unui corp natural, fara "prafuri".
Pentru TOTI:
Intelegeti (singuri STUDIATI fizica clasica si cea a lui Aristotel, s.a.)) in profunzime noile definitii si atunci construiti experimente potrivit noii paradigme, analizati-le (inclusive experimente mai vechi construite/analizate in alte/vechi paradigme cu "anomalii"/ciudatenii" inexplicabile pentru experimentatori,...,) rezultatele si veti fi "iluminati", dar nu,..., PLAGIATI.
Crivoi D- Vizitator
Paradigma electroconvergentei
D-l Virgil:
[quote][/ Cum justificati aparitia simultana a perechilor de particule-antiparticule.quote]
Raspuns:
1. Analizez rezultatele masuratorilor VECHI in paradigma electroconvergentei.
2. Construiesc noi experimente, colectez date/rezultate si analizez rezultatele in noua paradigma de interactiune.
3. Daca analiza este in accord cu predictiile teoriei/paradigmei atunci paradigma/teoria are "dreptul" sa fie official parte a STIINTEI.
Din pacate, experimentele din "laboratorul" meu nu acopera (din motive ce tin de tehnologie) si domeniul de generare a particulelor (nu sunt de accord cu "anti" materie/particule/,...,). Iar de colaborari,..., este mai GREU, din varii motive care nu dsepind de mine.
S-auzim de bine!
[quote][/ Cum justificati aparitia simultana a perechilor de particule-antiparticule.quote]
Raspuns:
1. Analizez rezultatele masuratorilor VECHI in paradigma electroconvergentei.
2. Construiesc noi experimente, colectez date/rezultate si analizez rezultatele in noua paradigma de interactiune.
3. Daca analiza este in accord cu predictiile teoriei/paradigmei atunci paradigma/teoria are "dreptul" sa fie official parte a STIINTEI.
Din pacate, experimentele din "laboratorul" meu nu acopera (din motive ce tin de tehnologie) si domeniul de generare a particulelor (nu sunt de accord cu "anti" materie/particule/,...,). Iar de colaborari,..., este mai GREU, din varii motive care nu dsepind de mine.
S-auzim de bine!
Crivoi D- Vizitator
Bibliografie
D-l Virgil: Pe Google, puteti accesa o lucrare mai veche referitoarer si la matricea/"anvelopa" entropica a Pamantului
Intre timp, au aparut multe altele,...,
Aplicarea algoritmului Altshuller de rezolvare a problemelor creative la găsirea soluţiei optime pentru modelarea interacţiunilor corpurilor masive din UniversDumitru CRIVOI –Institutul Naţional de Inventică Iasi (extras)
REZUMAT
Se utilizează algoritmul Altshuller pentru modelarea interacţiunile neconservative dintre sistemul corp masiv(Pământ) –anvelopă plasmatică şi mediul (Soare) şi pe această bază se sugerează natura electrică a forţei gravitaţionale. Prin utilizarea algoritmului Altshuller se identifică şi se elimină contradicţiile modelului de interacţiune masică/gravitaţională a corpurilor masive. Soluţia rezultată se bazează pe interacţiunea formelor de mişcarea a materiei conjugate (din sistem şi mediu) predominante electrice evidenţiindu-se forţele de legătură cu mediu/corpul central şi câmpurile electromagnetice specifice interacţiunii vortexurilor planetare şi periplanetare . Se evidenţiază cele patru tipuri de interacţiuni fundamentale ale sistemului corp masiv –anvelopă plasmatică cu mediul(corpul de influenţă) prin intermediul fluxului de impuls mecanic, electric, masic şi entropic. Exprimarea generalizată a puterii de interacţiune pe baza vectorului Umov -Poynting, evidenţiază condiţionarea vitezei de variaţie aenergiei sistemului corp masiv de puterea de interacţiune exercitată prin suprafaţa de control mărită prin includerea anvelopei plasmatice a acestuia.
1. Analiza problemei1.1. Consemnarea condiţiilor de bază ale problemei de căutare fără termeni specializaţi, sub forma:Până la Newton erau cunoscute fizica lui Aristotel (care nu a rezistat atacurilor lui Galileo Galilei) şi fizica lui Descartes care a început să se răspândească pe continent imediat după ce a apărut lucrarea sa Principia Philosophiae(1664) .Descartes explica mişcarea corpurilor cereşti cu ajutorul unui fluid universal, care ocupa întreg spaţiul şi în vârtejurile căruia se rotesc corpurile cereşti. Teoria lui Descartes are avantajul de a fi simplă şi intuitivă, fiindcă oricine îşi poate imagina fără dificultate rotaţia aştrilor în aceste vârtejuri ,, la fel ca o corabiefără pânze şi fără vâsle”,adică prin interacţiuni de tip mecanic cu mediul.
Fig. 1. a Fig. 1. b Fizica lui Newton opune acestei imagini concepţia contrară potrivit căreia aştrii se mişcă în vid susţinuţi de forţa gravitaţională ce emană de la materie şi a cărei cauză nu se cunoaşte. Bineînţeles că acest fel de abordare a mişcării /interacţiunii corpurilor masive din Univers nu putea fi înţeles de majoritatea cititorilor care nu agreaufolosirea unui algoritm matematic pentru descriere unei interacţiuni în spatele căreia să nu se afle un fenomen fizic real, cunoscut; a apărut astfel suspiciune că se încearcă introducerea din nou în fizică a calităţilor oculte.Referitor la masă, amintim că Newton considera masa sub două aspecte: atât ca un conglomerat de particule materiale ce opun o rezistenţă schimbării stării de mişcare(masa de inerţie), cât şi ca un număr de particule ce exercită o forţă asupra corpurilor vecine (masă atractivă). Newton a generalizat rezultatele obţinute prin combinarea legii a doua a sa (F = m . a) cu legea a III-a a lui Kepler (R3/τ2 = const. ), a mişcării unei planete în jurul Soarelui şi, prin evaluarea forţei centripete a Lunii, a tras concluzia că forţa necesară de tip 1/ r2se datorează exclusiv gravitaţiei, fig. 1 a. Generalizând rezultatul obţinut Newton formulează legea sa a gravitaţiei universale astfel: ,,Există o putere a gravitaţiei care poate fi întâlnită în toate corpurile, proporţională cu mai multe mărimi ale materiei pe care acestea o conţine. ... Forţa gravitaţiei către multiplele particule egale ale oricărui corp este ca inversul pătratului distanţei dintre locurile acestor particule [...], [11].În notaţie modernă acest lucru se exprimă sub forma: 221.rmmGF, unde F este o forţă centrală, deoarece direcţia sa de acţiune este în lungul liniei care uneşte cele două corpuri, G este constanta gravitaţiei universale, iar m1şi m2sunt masele corpurilor care interacţionează gravitaţional aflate la distanţa r. Newton a formulat legea care guvernează gravitaţia, dar el nu a încercat să o explice. La sfârşitul Principiilor există unScholiumgeneral care cuprinde următoarea celebră declinare a responsabilităţii: ,, Până aici am explicatfenomenele cereşti şi oceanice prin puterea gravitaţiei, dar încă nu am atribuit cauza acestor puteri . ceea ce este sigur este că ea trebuie să provină dintr-o cauză care pătrundepână în chiar centrele soarelui şi planetelor, fără a suferi cea mai neînsemnată slăbire a forţei sale, că operează nu conform mărimii suprafeţelor particulelor asupra cărora ea acţionează (cum fac RFcMvmC1S2S2
forţele mecanice -interacţiune mecanică -n. n.), ci conform cantităţii de materie solidăpe care o conţin, şi îşi propagă caracteristicile în toate direcţiilepână la distanţe imense, descrescând întotdeauna ca inversul pătratului distanţelor [...]. Dar până acum nu am putut descoperi cauza acestor proprietăţi ale gravitaţiei din fenomene, şi nu voi propuneipoteze [...] [11].Deoarece relaţia 221.rmmGF,exprimă forţa gravitaţionalăfuncţie de masele celor două corpuri (m1, m2), distanţa dintre ele ( r) şi de constanta gravitaţiei universale, G, aceasta este numită acţiune la distanţă; legea nu face nici o afirmaţie despre cât timp îi trebuie forţei generate de un corp să ajungă la celălalt corp. Forţa , sau acţiunea, ar părea că se propagă instantaneu pe distanţa dintre cele două corpuri şi ar fi o proprietate inerentă a oricărui fel de materie.Aşa cum am arătat anterior, Newton nu a acceptat aceste interpretări ale legii sale. Sistemarezultată din modelul de interacţiune gravitaţional propus de Newton se compune din următoarele elemente: corpul planetei / Pământului (masa m1), corpul central/ Soarele (masa m2) şi acţiunea la distanţă(puterea gravitaţiei). Sistemul iniţial poate fi modelat printr-un triunghi în ale cărui colţuri sunt reprezentate substanţele (în cazul nostru masele celor două corpuri, S1, S2) şi câmpul gravitaţional, din cele două corpuri C, în cazul analizat ( nu din mediul) ,fig.1.b. Modelul Su -C ajută la identificarea clasei de probleme din soluţiile standard, apoi se impune dezvoltarea unui sistem care să susţină soluţia [1, 8]. Acţiunea sau interacţiunea poate fi înlocuită în corelaţie cu problema specificată, fig. 1.b. Sistemul substanţă -câmp rezultat din modelul propus de Newton necesită îmbunătăţiri (linia dreaptă plasată deasupra liniei ondulate dintre S1 şi S2care indică efectul dăunător) pentru obţinerea efectului dorit (interacţiune reglabilă intermediată de mediul ).Zona de conflicteste mediul de separaţie şi interfaţa cu mediul ale celor două substanţe (m1şi m1).Este necesar ca prin modificări minime la modelul de interacţiune (acţiune la distanţă ) propus de Newton să se realizeze condiţii de interacţiune reglabilă nereversibilă care nu presupun acţiunea la distanţă. Este necesară o revizuire psihologică a noţiunilor folosite. Ar trebui eliminată noţiunea de masă acorpului, blocantă din punct de vedere psihologic, printr-un termen care să reflecte funcţia de bază a acestuia -de exemplu ,,convertor energetic”, ,,element de interfaţă” , ,,element de interacţiune”, „materie”-care poate fi o construcţie nu numaidecât solidă, ci şi de natură lichidă, gazoasă sau plasmatică.1.2.b.Evidenţierea perechilor conflictuale (vezi Tabelul 1)Substanţele în sistem: masa/corpul planetei, S1, masa/ corpul Soarelui , S2.Instrumentul -acţiunea la distanţă (lipsă sau prezentă),-interacţiuneacu mediul de mişcare (Soarele).Tabelul 11.Lipsa de informaţiiLipsesc informaţiile (săgeată ondulată întreruptă) despre corpul A, B sau despre interacţiunea acestora. Trebuie obţinută informaţia necesară.
2.Acţiune nereglabilăA acţionează asupra lui B fără posibilitate de reglare (de exemplu, constant) dar trebuie o acţiune reglabilă. Trebuie transformată acţiunea A asupra lui B, dintr-o acţiune nereglabilă într-o acţiune reglabilă1.3.b.Schemele grafice ale contradicţiilor tehnice (CT)A .. BA .. BFig. 2a Fig. 2.bCT1: Dacă există acţiunea la distanţă dintre corpuri modelul de interacţiune este simplu dar nu există mediul / purtătorul de interacţiune. CT2: Dacă nu există acţiunea la distanţă dintre mase (corpuri) există şi purtătorul de interacţiunii (în mediul), dar modelarea interacţiunii corpurilor este mai complexă.1.4. Alegerea dintre schemele conflictuale de (contradicţii) pe aceea care asigură în mai mare măsură funcţia de interacţiune dintre cele două corpuri.Se alege contradicţia CT1: Modelul sistemei este mai simplu, are loc acţiunea la distanţăîntre masele celor două corpuri dar nu se evidenţiază purtătorul interacţiunii (nu există o acţiune reglabilă intermediată de mediu).1.4.Intensificarea conflictului (contradicţiei) prin specificarea stărilor limită ale elementelor-Nu este cazul1.5.Formularea modelului problemei specificând: perechea conflictuală, conflictul amplificat ce trebuie să realizeze elementul X introdus pentru rezolvare. Pereche conflictuală: acţiunea la distanţă şi lipsa interacţiunii cu mediului ( agentului de interacţiune). Lipsa altor elemente în modelul sistemei celor două corpuri masive nu face posibil descrierea mecanismului interacţiunii dintre corpurile masive prin mijlocirea unui agent. Trebuie găsit un element (fenomen) X, parte al corpului ceresc care păstrând funcţiile de interacţiune dintre cele două corpuri să realizeze condiţii de interacţiune reglabilă cu mediul (şi nu acţiune la distanţă). 1.6.Verificarea posibilităţii aplicării sistemului de standarde pentru rezolvarea modelului problemei (vezi Anexa nr.) Problema se rezolvă după standardul 1.2.2. –îndepărtarea legăturii nedorite prin introducerea lui B1B2[8]. Pentru exemplificarea completă a algoritmului ARPC, în scop didactic, se parcurg în continuare toate etapele, deşi aplicarea standardelor poate duce direct la rezultat.
2. Analiza modelului problemei
2.1. Determinarea zonei operaţionale
Zona operaţională: spaţiul din interiorul, suprafaţa şi exteriorul corpurilor masive (mediul).
2.2. Timpul operativ T1–timpul dintre începutul unui semnal (fenomen) în Soare sau mediul şi timpul de răspuns al planetei ( recepţie şi prelucrare)
2.3.Determinarea resurselor de substanţă şi de subcâmp ale sistemului natural (tehnic), ale mediului şi ale piesei şi elaborarea listei de resurse subcâmp:
a.Resurse subcâmp interioare planetei (substanţă, câmp):-materia planetei şi formele de mişcare a materiei ( mecanică , termică, chimică, electrică, magnetică, atomică, nucleară, cuantică, etc) evidenţiate în:
câmpul de presiune, câmpul termic, câmpul electric, magnetic şi electromagnetic al ionilor, electronilor şi al produselor disociate sau polarizate sub o anumită formă la scară micro şi macro.b. Resurse subcâmp exterioare planetei (substanţă, câmp):
-Materia şi formele de mişcare a materiei periterestre (mecanică , termică, chimică, electrică, magnetică, EM, atomică, nucleară, cuantică, etc.) evidenţiate în câmpurile de presiune, termic, electric, magnetic şi electromagnetic al ionilor, electronilor şi al produselor disociate sau polarizate sub o anumită formă cum ar fi:
-câmpul electrostatic(de ex. dintre suprafaţa planetară şi centura de radiaţie exterioară), câmpurile electromagnetice periterestre, câmpul baric, câmpul termic, câmpul aeroelectric ( ionosfera, ionii atmosferici, dipoli moleculari, substanţe, paramagnetice, etc.), câmp aeroelectric propriu-zis (dintre ionosferă şi suprafaţa terestră), câmpul radiaţiilor electromagnetice nepenetrante ( radiaţii herţiene, radiaţii termice, radiaţii luminoase), câmpul radiaţiilor corpusculare penetrante ( radiaţii ultraviolete, radiaţii rőntgen, radiaţii gamma), câmpul radiaţiilor corpusculare penetrante (primare -nuclee de atomi de mare energie -şi secundare -miuoni, pioni, etc.) şi câmpul gravitaţional [10]
.c.Resurse subcâmp din mediul interplanetar (substanţă, câmp) cu:Substanţa -materia interplanetară (vidul);Câmpul -formele de mişcare a materiei interplanetare predominante (radiaţii electromagnetice şi corpusculare emise, în principal,de Soare) [12].3. Determinarea obiectivului (imaginii ) ideal a soluţiei şi a contradicţiei fizice
3.1. Formularea obiectivului ideal şi al contradicţieiElementul X , în timpul operativ, fără a complica sistema şi fără să antreneze fenomene dăunătoare păstrează capacitatea de interacţiune a corpurilor masive şi eliminăacţiunea de la distanţă dintre masele celor două corpuri.
3.2. Amplificarea formulării imaginii ideale a soluţiei printr-un atribut suplimentar:Elementul X se înlocuieşte prin convertor energetic, agent material, agent imaterial, plasmă, ,,materie”, mediul.Convertorul energetic din masa corpurile masive şi din mediul intermediază efectiv interacţiune dintre cele două corpuri masive.-limitarea la utilizarea numai a resurselor interne şi externe ,,subcâmp”.
3.3. Formularea contradicţiei la nivel macro
Zona operativă (care include şi mediul), în timpul operaţional trebuie umplută (înconjurat) cu masă pentru a păstra proprietăţile de interacţiune printru agent masic şi să elimine acţiunea de la distanţă dintre corpurile masive şi nu trebuie umplut (înconjurat) cu masă pentru a se diferenţia de proprietăţile celor două corpuri masive (impenetrabilitate, extindere şi mobilitate)
3.4. Formularea contradicţiei fizice la nivel micro
.........................................................,,,,
.
Intre timp, au aparut multe altele,...,
Aplicarea algoritmului Altshuller de rezolvare a problemelor creative la găsirea soluţiei optime pentru modelarea interacţiunilor corpurilor masive din UniversDumitru CRIVOI –Institutul Naţional de Inventică Iasi (extras)
REZUMAT
Se utilizează algoritmul Altshuller pentru modelarea interacţiunile neconservative dintre sistemul corp masiv(Pământ) –anvelopă plasmatică şi mediul (Soare) şi pe această bază se sugerează natura electrică a forţei gravitaţionale. Prin utilizarea algoritmului Altshuller se identifică şi se elimină contradicţiile modelului de interacţiune masică/gravitaţională a corpurilor masive. Soluţia rezultată se bazează pe interacţiunea formelor de mişcarea a materiei conjugate (din sistem şi mediu) predominante electrice evidenţiindu-se forţele de legătură cu mediu/corpul central şi câmpurile electromagnetice specifice interacţiunii vortexurilor planetare şi periplanetare . Se evidenţiază cele patru tipuri de interacţiuni fundamentale ale sistemului corp masiv –anvelopă plasmatică cu mediul(corpul de influenţă) prin intermediul fluxului de impuls mecanic, electric, masic şi entropic. Exprimarea generalizată a puterii de interacţiune pe baza vectorului Umov -Poynting, evidenţiază condiţionarea vitezei de variaţie aenergiei sistemului corp masiv de puterea de interacţiune exercitată prin suprafaţa de control mărită prin includerea anvelopei plasmatice a acestuia.
1. Analiza problemei1.1. Consemnarea condiţiilor de bază ale problemei de căutare fără termeni specializaţi, sub forma:Până la Newton erau cunoscute fizica lui Aristotel (care nu a rezistat atacurilor lui Galileo Galilei) şi fizica lui Descartes care a început să se răspândească pe continent imediat după ce a apărut lucrarea sa Principia Philosophiae(1664) .Descartes explica mişcarea corpurilor cereşti cu ajutorul unui fluid universal, care ocupa întreg spaţiul şi în vârtejurile căruia se rotesc corpurile cereşti. Teoria lui Descartes are avantajul de a fi simplă şi intuitivă, fiindcă oricine îşi poate imagina fără dificultate rotaţia aştrilor în aceste vârtejuri ,, la fel ca o corabiefără pânze şi fără vâsle”,adică prin interacţiuni de tip mecanic cu mediul.
Fig. 1. a Fig. 1. b Fizica lui Newton opune acestei imagini concepţia contrară potrivit căreia aştrii se mişcă în vid susţinuţi de forţa gravitaţională ce emană de la materie şi a cărei cauză nu se cunoaşte. Bineînţeles că acest fel de abordare a mişcării /interacţiunii corpurilor masive din Univers nu putea fi înţeles de majoritatea cititorilor care nu agreaufolosirea unui algoritm matematic pentru descriere unei interacţiuni în spatele căreia să nu se afle un fenomen fizic real, cunoscut; a apărut astfel suspiciune că se încearcă introducerea din nou în fizică a calităţilor oculte.Referitor la masă, amintim că Newton considera masa sub două aspecte: atât ca un conglomerat de particule materiale ce opun o rezistenţă schimbării stării de mişcare(masa de inerţie), cât şi ca un număr de particule ce exercită o forţă asupra corpurilor vecine (masă atractivă). Newton a generalizat rezultatele obţinute prin combinarea legii a doua a sa (F = m . a) cu legea a III-a a lui Kepler (R3/τ2 = const. ), a mişcării unei planete în jurul Soarelui şi, prin evaluarea forţei centripete a Lunii, a tras concluzia că forţa necesară de tip 1/ r2se datorează exclusiv gravitaţiei, fig. 1 a. Generalizând rezultatul obţinut Newton formulează legea sa a gravitaţiei universale astfel: ,,Există o putere a gravitaţiei care poate fi întâlnită în toate corpurile, proporţională cu mai multe mărimi ale materiei pe care acestea o conţine. ... Forţa gravitaţiei către multiplele particule egale ale oricărui corp este ca inversul pătratului distanţei dintre locurile acestor particule [...], [11].În notaţie modernă acest lucru se exprimă sub forma: 221.rmmGF, unde F este o forţă centrală, deoarece direcţia sa de acţiune este în lungul liniei care uneşte cele două corpuri, G este constanta gravitaţiei universale, iar m1şi m2sunt masele corpurilor care interacţionează gravitaţional aflate la distanţa r. Newton a formulat legea care guvernează gravitaţia, dar el nu a încercat să o explice. La sfârşitul Principiilor există unScholiumgeneral care cuprinde următoarea celebră declinare a responsabilităţii: ,, Până aici am explicatfenomenele cereşti şi oceanice prin puterea gravitaţiei, dar încă nu am atribuit cauza acestor puteri . ceea ce este sigur este că ea trebuie să provină dintr-o cauză care pătrundepână în chiar centrele soarelui şi planetelor, fără a suferi cea mai neînsemnată slăbire a forţei sale, că operează nu conform mărimii suprafeţelor particulelor asupra cărora ea acţionează (cum fac RFcMvmC1S2S2
forţele mecanice -interacţiune mecanică -n. n.), ci conform cantităţii de materie solidăpe care o conţin, şi îşi propagă caracteristicile în toate direcţiilepână la distanţe imense, descrescând întotdeauna ca inversul pătratului distanţelor [...]. Dar până acum nu am putut descoperi cauza acestor proprietăţi ale gravitaţiei din fenomene, şi nu voi propuneipoteze [...] [11].Deoarece relaţia 221.rmmGF,exprimă forţa gravitaţionalăfuncţie de masele celor două corpuri (m1, m2), distanţa dintre ele ( r) şi de constanta gravitaţiei universale, G, aceasta este numită acţiune la distanţă; legea nu face nici o afirmaţie despre cât timp îi trebuie forţei generate de un corp să ajungă la celălalt corp. Forţa , sau acţiunea, ar părea că se propagă instantaneu pe distanţa dintre cele două corpuri şi ar fi o proprietate inerentă a oricărui fel de materie.Aşa cum am arătat anterior, Newton nu a acceptat aceste interpretări ale legii sale. Sistemarezultată din modelul de interacţiune gravitaţional propus de Newton se compune din următoarele elemente: corpul planetei / Pământului (masa m1), corpul central/ Soarele (masa m2) şi acţiunea la distanţă(puterea gravitaţiei). Sistemul iniţial poate fi modelat printr-un triunghi în ale cărui colţuri sunt reprezentate substanţele (în cazul nostru masele celor două corpuri, S1, S2) şi câmpul gravitaţional, din cele două corpuri C, în cazul analizat ( nu din mediul) ,fig.1.b. Modelul Su -C ajută la identificarea clasei de probleme din soluţiile standard, apoi se impune dezvoltarea unui sistem care să susţină soluţia [1, 8]. Acţiunea sau interacţiunea poate fi înlocuită în corelaţie cu problema specificată, fig. 1.b. Sistemul substanţă -câmp rezultat din modelul propus de Newton necesită îmbunătăţiri (linia dreaptă plasată deasupra liniei ondulate dintre S1 şi S2care indică efectul dăunător) pentru obţinerea efectului dorit (interacţiune reglabilă intermediată de mediul ).Zona de conflicteste mediul de separaţie şi interfaţa cu mediul ale celor două substanţe (m1şi m1).Este necesar ca prin modificări minime la modelul de interacţiune (acţiune la distanţă ) propus de Newton să se realizeze condiţii de interacţiune reglabilă nereversibilă care nu presupun acţiunea la distanţă. Este necesară o revizuire psihologică a noţiunilor folosite. Ar trebui eliminată noţiunea de masă acorpului, blocantă din punct de vedere psihologic, printr-un termen care să reflecte funcţia de bază a acestuia -de exemplu ,,convertor energetic”, ,,element de interfaţă” , ,,element de interacţiune”, „materie”-care poate fi o construcţie nu numaidecât solidă, ci şi de natură lichidă, gazoasă sau plasmatică.1.2.b.Evidenţierea perechilor conflictuale (vezi Tabelul 1)Substanţele în sistem: masa/corpul planetei, S1, masa/ corpul Soarelui , S2.Instrumentul -acţiunea la distanţă (lipsă sau prezentă),-interacţiuneacu mediul de mişcare (Soarele).Tabelul 11.Lipsa de informaţiiLipsesc informaţiile (săgeată ondulată întreruptă) despre corpul A, B sau despre interacţiunea acestora. Trebuie obţinută informaţia necesară.
2.Acţiune nereglabilăA acţionează asupra lui B fără posibilitate de reglare (de exemplu, constant) dar trebuie o acţiune reglabilă. Trebuie transformată acţiunea A asupra lui B, dintr-o acţiune nereglabilă într-o acţiune reglabilă1.3.b.Schemele grafice ale contradicţiilor tehnice (CT)A .. BA .. BFig. 2a Fig. 2.bCT1: Dacă există acţiunea la distanţă dintre corpuri modelul de interacţiune este simplu dar nu există mediul / purtătorul de interacţiune. CT2: Dacă nu există acţiunea la distanţă dintre mase (corpuri) există şi purtătorul de interacţiunii (în mediul), dar modelarea interacţiunii corpurilor este mai complexă.1.4. Alegerea dintre schemele conflictuale de (contradicţii) pe aceea care asigură în mai mare măsură funcţia de interacţiune dintre cele două corpuri.Se alege contradicţia CT1: Modelul sistemei este mai simplu, are loc acţiunea la distanţăîntre masele celor două corpuri dar nu se evidenţiază purtătorul interacţiunii (nu există o acţiune reglabilă intermediată de mediu).1.4.Intensificarea conflictului (contradicţiei) prin specificarea stărilor limită ale elementelor-Nu este cazul1.5.Formularea modelului problemei specificând: perechea conflictuală, conflictul amplificat ce trebuie să realizeze elementul X introdus pentru rezolvare. Pereche conflictuală: acţiunea la distanţă şi lipsa interacţiunii cu mediului ( agentului de interacţiune). Lipsa altor elemente în modelul sistemei celor două corpuri masive nu face posibil descrierea mecanismului interacţiunii dintre corpurile masive prin mijlocirea unui agent. Trebuie găsit un element (fenomen) X, parte al corpului ceresc care păstrând funcţiile de interacţiune dintre cele două corpuri să realizeze condiţii de interacţiune reglabilă cu mediul (şi nu acţiune la distanţă). 1.6.Verificarea posibilităţii aplicării sistemului de standarde pentru rezolvarea modelului problemei (vezi Anexa nr.) Problema se rezolvă după standardul 1.2.2. –îndepărtarea legăturii nedorite prin introducerea lui B1B2[8]. Pentru exemplificarea completă a algoritmului ARPC, în scop didactic, se parcurg în continuare toate etapele, deşi aplicarea standardelor poate duce direct la rezultat.
2. Analiza modelului problemei
2.1. Determinarea zonei operaţionale
Zona operaţională: spaţiul din interiorul, suprafaţa şi exteriorul corpurilor masive (mediul).
2.2. Timpul operativ T1–timpul dintre începutul unui semnal (fenomen) în Soare sau mediul şi timpul de răspuns al planetei ( recepţie şi prelucrare)
2.3.Determinarea resurselor de substanţă şi de subcâmp ale sistemului natural (tehnic), ale mediului şi ale piesei şi elaborarea listei de resurse subcâmp:
a.Resurse subcâmp interioare planetei (substanţă, câmp):-materia planetei şi formele de mişcare a materiei ( mecanică , termică, chimică, electrică, magnetică, atomică, nucleară, cuantică, etc) evidenţiate în:
câmpul de presiune, câmpul termic, câmpul electric, magnetic şi electromagnetic al ionilor, electronilor şi al produselor disociate sau polarizate sub o anumită formă la scară micro şi macro.b. Resurse subcâmp exterioare planetei (substanţă, câmp):
-Materia şi formele de mişcare a materiei periterestre (mecanică , termică, chimică, electrică, magnetică, EM, atomică, nucleară, cuantică, etc.) evidenţiate în câmpurile de presiune, termic, electric, magnetic şi electromagnetic al ionilor, electronilor şi al produselor disociate sau polarizate sub o anumită formă cum ar fi:
-câmpul electrostatic(de ex. dintre suprafaţa planetară şi centura de radiaţie exterioară), câmpurile electromagnetice periterestre, câmpul baric, câmpul termic, câmpul aeroelectric ( ionosfera, ionii atmosferici, dipoli moleculari, substanţe, paramagnetice, etc.), câmp aeroelectric propriu-zis (dintre ionosferă şi suprafaţa terestră), câmpul radiaţiilor electromagnetice nepenetrante ( radiaţii herţiene, radiaţii termice, radiaţii luminoase), câmpul radiaţiilor corpusculare penetrante ( radiaţii ultraviolete, radiaţii rőntgen, radiaţii gamma), câmpul radiaţiilor corpusculare penetrante (primare -nuclee de atomi de mare energie -şi secundare -miuoni, pioni, etc.) şi câmpul gravitaţional [10]
.c.Resurse subcâmp din mediul interplanetar (substanţă, câmp) cu:Substanţa -materia interplanetară (vidul);Câmpul -formele de mişcare a materiei interplanetare predominante (radiaţii electromagnetice şi corpusculare emise, în principal,de Soare) [12].3. Determinarea obiectivului (imaginii ) ideal a soluţiei şi a contradicţiei fizice
3.1. Formularea obiectivului ideal şi al contradicţieiElementul X , în timpul operativ, fără a complica sistema şi fără să antreneze fenomene dăunătoare păstrează capacitatea de interacţiune a corpurilor masive şi eliminăacţiunea de la distanţă dintre masele celor două corpuri.
3.2. Amplificarea formulării imaginii ideale a soluţiei printr-un atribut suplimentar:Elementul X se înlocuieşte prin convertor energetic, agent material, agent imaterial, plasmă, ,,materie”, mediul.Convertorul energetic din masa corpurile masive şi din mediul intermediază efectiv interacţiune dintre cele două corpuri masive.-limitarea la utilizarea numai a resurselor interne şi externe ,,subcâmp”.
3.3. Formularea contradicţiei la nivel macro
Zona operativă (care include şi mediul), în timpul operaţional trebuie umplută (înconjurat) cu masă pentru a păstra proprietăţile de interacţiune printru agent masic şi să elimine acţiunea de la distanţă dintre corpurile masive şi nu trebuie umplut (înconjurat) cu masă pentru a se diferenţia de proprietăţile celor două corpuri masive (impenetrabilitate, extindere şi mobilitate)
3.4. Formularea contradicţiei fizice la nivel micro
.........................................................,,,,
.
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Are mai multi pixeli decat se permite pe forum si atunci procedura este simpla .Crivoi D a scris: Pentru d-l Scanteie Tudorel:
Citatul este dintr-o lucrare ce va aparea intr-un volum, anul acesta. Dupa aparitie voi putea comunica mai multe. Eu am copiat inclusive figura dar se pare ca nu este compatibila topicului.
Copy figura => Paste in Paint => redusa dimensiunea la 960 pixeli x 580 pixeli => salvata intr-un folder si va fi acceptata , daca respectati urmatorii pasi . Gazdueste o imagine => Select files => Dublu clic pe figura salvata in folder => send all => Copy adresa url din mijloc => paste pe pagina cu text si gata .
P.s. Daca figura este realizata de dvs. atunci sunt si alte metode . Daca este copiata dintr-o lucrare de specialitate , poate fi protejata prin Legea dreptului de autor si atunci cei de la editura nu o pot introduce in lucrare , fara acceptul autorului .
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25902
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Legi de conservare (2)
Scris de Crivoi D Astazi la 13:43
D-l Virgil: Pe Google, puteti accesa o lucrare mai veche referitoarer si la matricea/"anvelopa" entropica a Pamantului
Intre timp, au aparut multe altele,...,
D-nul Crivoi; dupa ce am citit postarea dvs. trebuie sa mentionez ca nu este deloc productiv sa faceti copy-paste de asemenea dimensiuni. Trebuie sa mentionez ca daca cineva doreste sa citeasca lucrarea dvs. o face de la sine.
Trebuie sa va mai spun ca interpretarea gravitatiei ca fiind de natura electrostatica sau electromagnetica nu corespunde cu parerile mele in intregime. Eu consider ca interactiunea campului gravitational este asemanatoare dar nu identica cu interactiunea campului electric. Pentru clarificare va recomand si eu sa-mi cititi lucrarea;
https://drive.google.com/file/d/1dKTnctVAdSsbGliwZMFJ2ynbIMwVIEk7/view?usp=sharing
D-l Virgil: Pe Google, puteti accesa o lucrare mai veche referitoarer si la matricea/"anvelopa" entropica a Pamantului
Intre timp, au aparut multe altele,...,
D-nul Crivoi; dupa ce am citit postarea dvs. trebuie sa mentionez ca nu este deloc productiv sa faceti copy-paste de asemenea dimensiuni. Trebuie sa mentionez ca daca cineva doreste sa citeasca lucrarea dvs. o face de la sine.
Trebuie sa va mai spun ca interpretarea gravitatiei ca fiind de natura electrostatica sau electromagnetica nu corespunde cu parerile mele in intregime. Eu consider ca interactiunea campului gravitational este asemanatoare dar nu identica cu interactiunea campului electric. Pentru clarificare va recomand si eu sa-mi cititi lucrarea;
https://drive.google.com/file/d/1dKTnctVAdSsbGliwZMFJ2ynbIMwVIEk7/view?usp=sharing
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Precizare
Pt. d-l Scanteie
1. Figura 1. este originala.
2. Mai jos, vezi CEVA SUMAR, despre gradele de libertate interna, respective, extena. In relatiile dintre matricele corpurilor naturale, ecranarea are mecanisme specifice intrisec legate de electroconvergenta LOCALA a (micro)corpurilor naturale.
3. Referitor la fig. dvs. vrzi, EXTRAS, mai jos.
EXTRAS
7.1.Verificarea răspunsului.
Modificarea energiei unui sistem presupune interacţiuni cu corpurile şi câmpurile exterioare sistemului prin grade de intensitate diferită [14]. Eliminarea unei modalităţi de izolare, mecanică,termică, electrică, magnetică,etc, permite sistemului să participe la interacţiunea caracteristică formei de mişcare considerate, ceea ce înseamnă că sistemul dobândeşte un grad de libertate externă corespunzător acelei interacţiuni. Gradele de libertate internă (ni)şi externă (ne)care satisfac un anumit tip de interacţiune între sistem şi exterior pot fi considerate conjugate (ne
1. Figura 1. este originala.
2. Mai jos, vezi CEVA SUMAR, despre gradele de libertate interna, respective, extena. In relatiile dintre matricele corpurilor naturale, ecranarea are mecanisme specifice intrisec legate de electroconvergenta LOCALA a (micro)corpurilor naturale.
3. Referitor la fig. dvs. vrzi, EXTRAS, mai jos.
EXTRAS
7.1.Verificarea răspunsului.
Modificarea energiei unui sistem presupune interacţiuni cu corpurile şi câmpurile exterioare sistemului prin grade de intensitate diferită [14]. Eliminarea unei modalităţi de izolare, mecanică,termică, electrică, magnetică,etc, permite sistemului să participe la interacţiunea caracteristică formei de mişcare considerate, ceea ce înseamnă că sistemul dobândeşte un grad de libertate externă corespunzător acelei interacţiuni. Gradele de libertate internă (ni)şi externă (ne)care satisfac un anumit tip de interacţiune între sistem şi exterior pot fi considerate conjugate (ne
Crivoi D- Vizitator
Comentarii, versus, argumente
Ce înseamnă "corp liber"? - Pagina 3 Empty Re: Ce înseamnă "corp liber"?
Mesaj Scris de virgil Astazi la 20:40
@Razvan a scris:
Un pahar în repaus, pe masa din bucătărie, îşi conservă energia. Poate fi considerat un corp liber?
Conservarea energiei este o conditie necesara dar nu suficienta. In alta postare anterioara am spus ca un corp liber trebuie sa aiba cele sase grade de libertate. Daca atasam un sistem de coordonate in centrul de masa al corpului, putem considera ca acest corp este liber daca poate face trei deplasari dealungul axelor de coordonate si trei rotiri in jurul lor.
Paharul tau nu are decat 3 grade de libertate din care doua deplasari in planul mesei si o singura rotire in jurul axei verticale. Deci paharul nu este un corp liber.
Intrebare:
Daca atasam un sistem de coordonate in centrul de masa al corpului, putem considera ca acest corp este liber daca poate face trei deplasari dealungul axelor de coordonate si trei rotiri in jurul lor.
Ce legatura are teoria mecanismelor cu "corpul liber"? Sa zicem ca exista un asemenea mechanism care "poate". Plasat in campul gravitational terestru acesta este "liber"?
Mesaj Scris de virgil Astazi la 20:40
@Razvan a scris:
Un pahar în repaus, pe masa din bucătărie, îşi conservă energia. Poate fi considerat un corp liber?
Conservarea energiei este o conditie necesara dar nu suficienta. In alta postare anterioara am spus ca un corp liber trebuie sa aiba cele sase grade de libertate. Daca atasam un sistem de coordonate in centrul de masa al corpului, putem considera ca acest corp este liber daca poate face trei deplasari dealungul axelor de coordonate si trei rotiri in jurul lor.
Paharul tau nu are decat 3 grade de libertate din care doua deplasari in planul mesei si o singura rotire in jurul axei verticale. Deci paharul nu este un corp liber.
Intrebare:
Daca atasam un sistem de coordonate in centrul de masa al corpului, putem considera ca acest corp este liber daca poate face trei deplasari dealungul axelor de coordonate si trei rotiri in jurul lor.
Ce legatura are teoria mecanismelor cu "corpul liber"? Sa zicem ca exista un asemenea mechanism care "poate". Plasat in campul gravitational terestru acesta este "liber"?
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Multumesc, despre semnificatia mentiunii subliniate, am sa presupunCrivoi D a scris:D-l Virgil 48:
Pentru n=1, cum considerati propozitia din citat, fara comentarii?
a. Adevarata
b. Falsa
Ati putea raspunde numai cu o litera ?
Raspuns:
Gradele de libertatea ale corpurilor depind de clasa , SIGMA, din care fac parte.
Unele prezinta numai o anumita forma de miscare, nu neaparat, mecanica/impuls/presiune, de exemplu, electrica, n=1.
Daca corpul de influenta preponderenta,...., atunci ADEVARATA, a.
. . . . .
eu ceva.
P.S Acest dialog este urmarea unuia anterior.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Legi de conservare (2)
Am zis eu ca este vorba de un mecanism?Crivoi D a scris:Ce înseamnă "corp liber"? - Pagina 3 Empty Re: Ce înseamnă "corp liber"?
Mesaj Scris de virgil Astazi la 20:40
@Razvan a scris:
Un pahar în repaus, pe masa din bucătărie, îşi conservă energia. Poate fi considerat un corp liber?
Conservarea energiei este o conditie necesara dar nu suficienta. In alta postare anterioara am spus ca un corp liber trebuie sa aiba cele sase grade de libertate. Daca atasam un sistem de coordonate in centrul de masa al corpului, putem considera ca acest corp este liber daca poate face trei deplasari dealungul axelor de coordonate si trei rotiri in jurul lor.
Paharul tau nu are decat 3 grade de libertate din care doua deplasari in planul mesei si o singura rotire in jurul axei verticale. Deci paharul nu este un corp liber.
Intrebare:
Daca atasam un sistem de coordonate in centrul de masa al corpului, putem considera ca acest corp este liber daca poate face trei deplasari dealungul axelor de coordonate si trei rotiri in jurul lor.
Ce legatura are teoria mecanismelor cu "corpul liber"? Sa zicem ca exista un asemenea mechanism care "poate". Plasat in campul gravitational terestru acesta este "liber"?
Eu am afirmat ca sunt 6 grade de libertare, care reprezinta toate posibilitatile de miscare libera a unui corp. Este suficient sa alegeti un sistem de referinta si sa verificati daca corpul poate efectua cele 6 miscari pastrandu-si starea energetica de la initierea miscarii.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
"Profunzimile cunoasterii"
D-l Virgil:
Concluzia este ca in afara unui camp central, pentru efectuarea unei orbite circulare de catre un corp, este necesar un consum de energie care se regaseste in starea energetica finala a corpului.
Constatare:
Nu confundati "depasarea" unui corp cu "miscarea " acestuia. Modificarea energiei interne a unui corp nu se regaseste obligatoriu si in parametrii de deplasare a acestuia; asta nu inseamna ca nu se efectueaza un lucru, intern/interactiuni intre forme de miscare de acelasi fel din system.. Energia este suma lucrurilor (mec., electric, magnetic, termic,...,). Lipsa gradelor de libertate in miscarea unui corp indica faptul ca sistemul-corp este "inchis"/fara posibilitatea de interactiuni/fara forme de miscare conjugate. Dimpotriva, prezenta gradelor de libertate in miscarea corpului presupun "legaturi" extrasistemice care activeaza un anumit "grad de ;ibertate".
Concluzia este ca in afara unui camp central, pentru efectuarea unei orbite circulare de catre un corp, este necesar un consum de energie care se regaseste in starea energetica finala a corpului.
Constatare:
Nu confundati "depasarea" unui corp cu "miscarea " acestuia. Modificarea energiei interne a unui corp nu se regaseste obligatoriu si in parametrii de deplasare a acestuia; asta nu inseamna ca nu se efectueaza un lucru, intern/interactiuni intre forme de miscare de acelasi fel din system.. Energia este suma lucrurilor (mec., electric, magnetic, termic,...,). Lipsa gradelor de libertate in miscarea unui corp indica faptul ca sistemul-corp este "inchis"/fara posibilitatea de interactiuni/fara forme de miscare conjugate. Dimpotriva, prezenta gradelor de libertate in miscarea corpului presupun "legaturi" extrasistemice care activeaza un anumit "grad de ;ibertate".
Crivoi D- Vizitator
Re: Legi de conservare (2)
Crivoi D a scris:D-l Virgil:
Concluzia este ca in afara unui camp central, pentru efectuarea unei orbite circulare de catre un corp, este necesar un consum de energie care se regaseste in starea energetica finala a corpului.
Constatare:
Nu confundati "depasarea" unui corp cu "miscarea " acestuia. Modificarea energiei interne a unui corp nu se regaseste obligatoriu si in parametrii de deplasare a acestuia; asta nu inseamna ca nu se efectueaza un lucru, intern/interactiuni intre forme de miscare de acelasi fel din system.. Energia este suma lucrurilor (mec., electric, magnetic, termic,...,). Lipsa gradelor de libertate in miscarea unui corp indica faptul ca sistemul-corp este "inchis"/fara posibilitatea de interactiuni/fara forme de miscare conjugate. Dimpotriva, prezenta gradelor de libertate in miscarea corpului presupun "legaturi" extrasistemice care activeaza un anumit "grad de ;ibertate".
Cine confunda deplasarea cu miscarea? poti sa te misti prin rotire in jurul centrului de masa fara ca sa se efectueze o deplasare a centrului de masa.
Modificarea energiei interne presupune si modificarea masei (m=h.niu/c^2 ), modificand masa se modifica si parametrii miscarii.
Prezenta gradelor de libertate, nu presupune nici un fel de legaturi care ar constrange libertatea corpului.
Ce intelegeti prin legaturi extrasistemeice? orice legatura restrange libertatea corpului.
Ce intelegeti prin activarea unui grad de libertate ? acest lucru are sens numai cand acel grad de libertate a fost restrans anterior.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Comportament de "corp liber"
Nu cred ca este nevoie sa mai analizam ce inseamna "corp liber"; daca analizam unele din raspunsurile participantilor ne dam seama ca sunt indeplinite conditiile unui "corp liber" - n-au nici o "legatura" cu subiectul/stiinta.. Avand in vedere intrebarile dvs. insist sa va comunic inca o data cum este inteleasa aceasta problema in termodinamica generalizata.
EXTRAS
7.1.Verificarea răspunsului.
Modificarea energiei unui sistem presupune interacţiuni cu corpurile şi câmpurile exterioare sistemului prin grade de intensitate diferită [14]. Eliminarea unei modalităţi de izolare, mecanică,termică, electrică, magnetică,etc, permite sistemului să participe la interacţiunea caracteristică formei de mişcare considerate, ceea ce înseamnă că sistemul dobândeşte un grad de libertate externă corespunzător acelei interacţiuni. Gradele de libertate internă (ni)şi externă (ne)care satisfac un anumit tip de interacţiune între sistem şi exterior pot fi considerate conjugate
EXTRAS
7.1.Verificarea răspunsului.
Modificarea energiei unui sistem presupune interacţiuni cu corpurile şi câmpurile exterioare sistemului prin grade de intensitate diferită [14]. Eliminarea unei modalităţi de izolare, mecanică,termică, electrică, magnetică,etc, permite sistemului să participe la interacţiunea caracteristică formei de mişcare considerate, ceea ce înseamnă că sistemul dobândeşte un grad de libertate externă corespunzător acelei interacţiuni. Gradele de libertate internă (ni)şi externă (ne)care satisfac un anumit tip de interacţiune între sistem şi exterior pot fi considerate conjugate
Crivoi D- Vizitator
ILUMINARE
D-l Virgil:
Ce intelegeti prin activarea unui grad de libertate ? acest lucru are sens numai cand acel grad de libertate a fost restrans anterior.
Raspuns/intrebare:
1. Raspunsurile "mura in gura" sunt greu asimilabile/acceptate.
2. Va dau un raspuns/intrebare legat de anvelopa entropica a Pamantului. Se spune ca globul terestru are o "fereastra optica" (celelalte unde din Univers ce nu se incadreaza in ecartul luminos fiind "ecranate"). Cum explicati/este reala aceasta "restrangere"?
Ce intelegeti prin activarea unui grad de libertate ? acest lucru are sens numai cand acel grad de libertate a fost restrans anterior.
Raspuns/intrebare:
1. Raspunsurile "mura in gura" sunt greu asimilabile/acceptate.
2. Va dau un raspuns/intrebare legat de anvelopa entropica a Pamantului. Se spune ca globul terestru are o "fereastra optica" (celelalte unde din Univers ce nu se incadreaza in ecartul luminos fiind "ecranate"). Cum explicati/este reala aceasta "restrangere"?
Crivoi D- Vizitator
Corp liber
D-l Virgil 48:
Nici Newton nici Einstein nu si-au verificat legile propuse .
Intrebare:
Eu as zice ,DIMPOTRIVA.
În Cartea III, întitulată Sistemul lumii, Newton se întreabă care ar putea fi cauza naturii acestei forţe centrale care depinde de inversul pătratului razei. Răspunsul este în următoarea propoziţie:
”Luna gravitează către Pământ şi prin forţa gravitaţiei ea este continuu deviată de la o mişcare rectilinie, şi astfel reţinută pe orbită.” (e.2.).
Se poate afla viteza Lunii, v, în jurul Pământului, cunoscând timpul de revoluţie în jurul Pământului, τ, şi raza orbitei Lunii, R1, astfel: v = 2πRl/τ. Newton cunoştea raza orbitei lunare ca fiind aproximativ de 60 de ori mai mare ca raza Pământului, rp însuşi. Cu valorile, rp = 4000 mile [6,44.103km] şi τ = 27,3 zile, rezultă acceleraţia centripetă a Lunii: ac = 2·127-3ft./s2·2,74·10-3 m/s2. Altfel spus, în locul unde se află, valoarea acceleraţiei gravitaţionale, g ,se reduce la gpe lună = 2·127 –3ft/s2[ 2,74·10 –3 m/s2] comparativ cu valoarea sa la suprafaţa Pământului, gpe pământ = 32 ft/s2[ 9,80 m/s2].
Newton cunoştea (vezi supoziţiile din Cartea I a Principiilor) că forţa care menţine Luna pe orbită este o forţă de tip 1/r2 centrată pe Pământ. Deoarece : gpe pământ/gpe lună = 3,56·103 ≈ (R1 /rp)2 = (60)2/3 600. Newton a conchis că gravitaţia Pământului este singura răspunzătoare de menţinerea lunii pe orbită:
”Şi prin urmare forţa cu care Luna este reţinută pe orbita sa devine egală, la suprafaţa Pământului, cu forţa gravitaţiei pe care o observăm la corpurile grele de acolo. Şi prin urmare […] forţa cu care Luna este reţinută pe orbita sa este una şi aceeaşi forţă ca cea pe care o numim de obicei gravitaţie pentru că, dacă gravitaţia ar fi o forţă diferită de aceasta, atunci corpurile care coboară spre Pământ sub impulsul unit al ambelor forţe ar cădea cu o viteză dublă şi în timp de o secundă ar parcurge […] de picioare; ceea ce contrazice cu totul datele experimentale.”, (n.5.).
Newton a recurs la această evaluare a forţei centripete nu pentru a afla dacă forţa gravitaţiei variază cu 1/r2 (cum se crede adeseori), ci mai degrabă pentru a trage concluzia că forţa necesară de tip 1/r2se datorează exclusiv gravitaţiei, gravitaţia Pământului fiind singurul agent necesar pentru a oferi acceleraţia corectă ,,căderii” Lunii (nu mai este nevoie de nici un fel de vârtejuri carteziene pentru explicarea mişcării de revoluţie), (i.14.). Aceasta presupune, desigur, că Pământul exercită o forţă gravitaţională exact cum face Soarele (n.5).
• Legea gravitaţiei pentru mase punctuale
Newton a generalizat rezultatul exprimat prin relaţia (2.3) legea sa a gravitaţiei universale pe care a formulat-o astfel: ” Există o putere a gravitaţiei care poate fi întâlnită în toate corpurile, pro-porţională cu mai multe mărimi ale materiei pe care acestea o conţine” (n.17.).
…
”Forţa gravitaţiei către multiplele particule egale ale oricărui corp este ca inversul pătratului distanţei dintre locurile acestor particule […]” (n.5.).
Intre avansul de periheliul al planetei Mercur si teoria lui Einstein este vreo "legatura"?
Nici Newton nici Einstein nu si-au verificat legile propuse .
Intrebare:
Eu as zice ,DIMPOTRIVA.
În Cartea III, întitulată Sistemul lumii, Newton se întreabă care ar putea fi cauza naturii acestei forţe centrale care depinde de inversul pătratului razei. Răspunsul este în următoarea propoziţie:
”Luna gravitează către Pământ şi prin forţa gravitaţiei ea este continuu deviată de la o mişcare rectilinie, şi astfel reţinută pe orbită.” (e.2.).
Se poate afla viteza Lunii, v, în jurul Pământului, cunoscând timpul de revoluţie în jurul Pământului, τ, şi raza orbitei Lunii, R1, astfel: v = 2πRl/τ. Newton cunoştea raza orbitei lunare ca fiind aproximativ de 60 de ori mai mare ca raza Pământului, rp însuşi. Cu valorile, rp = 4000 mile [6,44.103km] şi τ = 27,3 zile, rezultă acceleraţia centripetă a Lunii: ac = 2·127-3ft./s2·2,74·10-3 m/s2. Altfel spus, în locul unde se află, valoarea acceleraţiei gravitaţionale, g ,se reduce la gpe lună = 2·127 –3ft/s2[ 2,74·10 –3 m/s2] comparativ cu valoarea sa la suprafaţa Pământului, gpe pământ = 32 ft/s2[ 9,80 m/s2].
Newton cunoştea (vezi supoziţiile din Cartea I a Principiilor) că forţa care menţine Luna pe orbită este o forţă de tip 1/r2 centrată pe Pământ. Deoarece : gpe pământ/gpe lună = 3,56·103 ≈ (R1 /rp)2 = (60)2/3 600. Newton a conchis că gravitaţia Pământului este singura răspunzătoare de menţinerea lunii pe orbită:
”Şi prin urmare forţa cu care Luna este reţinută pe orbita sa devine egală, la suprafaţa Pământului, cu forţa gravitaţiei pe care o observăm la corpurile grele de acolo. Şi prin urmare […] forţa cu care Luna este reţinută pe orbita sa este una şi aceeaşi forţă ca cea pe care o numim de obicei gravitaţie pentru că, dacă gravitaţia ar fi o forţă diferită de aceasta, atunci corpurile care coboară spre Pământ sub impulsul unit al ambelor forţe ar cădea cu o viteză dublă şi în timp de o secundă ar parcurge […] de picioare; ceea ce contrazice cu totul datele experimentale.”, (n.5.).
Newton a recurs la această evaluare a forţei centripete nu pentru a afla dacă forţa gravitaţiei variază cu 1/r2 (cum se crede adeseori), ci mai degrabă pentru a trage concluzia că forţa necesară de tip 1/r2se datorează exclusiv gravitaţiei, gravitaţia Pământului fiind singurul agent necesar pentru a oferi acceleraţia corectă ,,căderii” Lunii (nu mai este nevoie de nici un fel de vârtejuri carteziene pentru explicarea mişcării de revoluţie), (i.14.). Aceasta presupune, desigur, că Pământul exercită o forţă gravitaţională exact cum face Soarele (n.5).
• Legea gravitaţiei pentru mase punctuale
Newton a generalizat rezultatul exprimat prin relaţia (2.3) legea sa a gravitaţiei universale pe care a formulat-o astfel: ” Există o putere a gravitaţiei care poate fi întâlnită în toate corpurile, pro-porţională cu mai multe mărimi ale materiei pe care acestea o conţine” (n.17.).
…
”Forţa gravitaţiei către multiplele particule egale ale oricărui corp este ca inversul pătratului distanţei dintre locurile acestor particule […]” (n.5.).
Intre avansul de periheliul al planetei Mercur si teoria lui Einstein este vreo "legatura"?
Crivoi D- Vizitator
Pagina 20 din 34 • 1 ... 11 ... 19, 20, 21 ... 27 ... 34
Pagina 20 din 34
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum