Legi de conservare (2)

Rezumarea primului mesaj :

Provine din „Legi de conservare (1)".


Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.

D-l Virgil:
Ce intelegeti prin activarea unui grad de libertate ? acest lucru are sens numai cand acel grad de libertate a fost restrans anterior.

Raspuns/intrebare:
1. Raspunsurile "mura in gura" sunt greu asimilabile/acceptate.
2. Va dau un raspuns/intrebare legat de anvelopa entropica a Pamantului. Se spune ca globul terestru are o "fereastra optica" (celelalte unde din Univers ce nu se incadreaza in ecartul luminos fiind "ecranate"). Cum explicati/este reala aceasta "restrangere"?

D-l Virgil 48:
Nici Newton nici Einstein nu si-au verificat legile propuse .

Intrebare:
Eu as zice ,DIMPOTRIVA.
În Cartea III, întitulată Sistemul lumii, Newton se întreabă care ar putea fi cauza naturii acestei forţe centrale care depinde de inversul pătratului razei. Răspunsul este în următoarea propoziţie:
”Luna gravitează către Pământ şi prin forţa gravitaţiei ea este continuu deviată de la o mişcare rectilinie, şi astfel reţinută pe orbită.” (e.2.).
Se poate afla viteza Lunii, v, în jurul Pământului, cunoscând timpul de revoluţie în jurul Pământului, τ, şi raza orbitei Lunii, R1, astfel: v = 2πRl/τ. Newton cunoştea raza orbitei lunare ca fiind aproximativ de 60 de ori mai mare ca raza Pământului, rp însuşi. Cu valorile, rp = 4000 mile [6,44.103km] şi τ = 27,3 zile, rezultă acceleraţia centripetă a Lunii: ac = 2·127-3ft./s2·2,74·10-3 m/s2. Altfel spus, în locul unde se află, valoarea acceleraţiei gravitaţionale, g ,se reduce la gpe lună = 2·127 –3ft/s2[ 2,74·10 –3 m/s2] comparativ cu valoarea sa la suprafaţa Pământului, gpe pământ = 32 ft/s2[ 9,80 m/s2].
Newton cunoştea (vezi supoziţiile din Cartea I a Principiilor) că forţa care menţine Luna pe orbită este o forţă de tip 1/r2 centrată pe Pământ. Deoarece : gpe pământ/gpe lună = 3,56·103 ≈ (R1 /rp)2 = (60)2/3 600. Newton a conchis că gravitaţia Pământului este singura răspunzătoare de menţinerea lunii pe orbită:
”Şi prin urmare forţa cu care Luna este reţinută pe orbita sa devine egală, la suprafaţa Pământului, cu forţa gravitaţiei pe care o observăm la corpurile grele de acolo. Şi prin urmare […] forţa cu care Luna este reţinută pe orbita sa este una şi aceeaşi forţă ca cea pe care o numim de obicei gravitaţie pentru că, dacă gravitaţia ar fi o forţă diferită de aceasta, atunci corpurile care coboară spre Pământ sub impulsul unit al ambelor forţe ar cădea cu o viteză dublă şi în timp de o secundă ar parcurge […] de picioare; ceea ce contrazice cu totul datele experimentale.”, (n.5.).
Newton a recurs la această evaluare a forţei centripete nu pentru a afla dacă forţa gravitaţiei variază cu 1/r2 (cum se crede adeseori), ci mai degrabă pentru a trage concluzia că forţa necesară de tip 1/r2se datorează exclusiv gravitaţiei, gravitaţia Pământului fiind singurul agent necesar pentru a oferi acceleraţia corectă ,,căderii” Lunii (nu mai este nevoie de nici un fel de vârtejuri carteziene pentru explicarea mişcării de revoluţie), (i.14.). Aceasta presupune, desigur, că Pământul exercită o forţă gravitaţională exact cum face Soarele (n.5).
• Legea gravitaţiei pentru mase punctuale
Newton a generalizat rezultatul exprimat prin relaţia (2.3) legea sa a gravitaţiei universale pe care a formulat-o astfel: ” Există o putere a gravitaţiei care poate fi întâlnită în toate corpurile, pro-porţională cu mai multe mărimi ale materiei pe care acestea o conţine” (n.17.).
…
”Forţa gravitaţiei către multiplele particule egale ale oricărui corp este ca inversul pătratului distanţei dintre locurile acestor particule […]” (n.5.).

Intre avansul de periheliul al planetei Mercur si teoria lui Einstein este vreo "legatura"?

Crivoi D a scris:D-l Virgil:
Ce intelegeti prin activarea unui grad de libertate ? acest lucru are sens numai cand acel grad de libertate a fost restrans anterior.

Raspuns/intrebare:
1. Raspunsurile "mura in gura" sunt greu asimilabile/acceptate.
2. Va dau un raspuns/intrebare legat de anvelopa entropica a Pamantului. Se spune ca globul terestru are o "fereastra optica" (celelalte unde din Univers ce nu se incadreaza in ecartul luminos fiind "ecranate"). Cum explicati/este reala  aceasta "restrangere"?

Este o afirmatie falsa. Atat timp cat nu aveti dovezi ramane o afirmatie gratuita. Nu uitati ca radiatia de fond nu intra in categoria undelor vizibile, dar este o radiatie EM perceptibila. Desigur campul magnetic al Pamantului poate ecrana anumite manifestari provenite din univers, despre care nu stim nimic, cu exceptia aurorei boreale care sunt produse de particulele vantului solar. In ultima vreme s-au perceput si unde gravitationale, cel putin asa sustin cercetatorii, desi metoda folosita nu cred ca este buna.

D-l Virgil:

Este o afirmatie falsa.

RASPUNS:
Ce ne spune STIINTA:
Straturile/invelisurile globului terestru interne si externe au structure/organizare/functii distincte. Astfel, interactionand cu fluxurile cosmice, respectiv, terestre capata proprietati electrice, diamagnetice,..., de Plasma rece/calda cu o anumita frecventa proprie. Frecventa proprie a plasmei are functia de "trece" -"nu trece" pentru fluxurile/ fluctuatiile ce impacteaza "locul". Astfel ca "locul" este permisiv pentru frecvente ale ondulatoriului mai mari decat frecventa sa proprie, celelalte frecvente mai mici fiind preluate/"faramitate" de structura/,..., pana la nivelul frecventei proprii specifice "locului".

Precizare
Conform electroconvergentei, NATURA are capacitatea de creare/REGLARE/transformare a SCHIMBULUI/"legaturilor" dintre corpurile naturale corespunzator proprietatilor formelor de miscare a materiei din matricele (entropice/geentropice) aferente micoMACROcorpurilor ce interactioneaza. Vezi electroconvergenta/Crivoi

Crivoi D a scris:D-l Virgil:

Este o afirmatie falsa.

RASPUNS:
Ce ne spune STIINTA:
Straturile/invelisurile globului terestru interne si externe au structure/organizare/functii distincte. Astfel, interactionand cu fluxurile cosmice, respectiv, terestre capata proprietati electrice, diamagnetice,..., de Plasma rece/calda cu o anumita frecventa proprie. Frecventa proprie a plasmei are functia de "trece" -"nu trece" pentru fluxurile/ fluctuatiile ce impacteaza "locul". Astfel ca "locul" este permisiv pentru frecvente ale ondulatoriului mai mari decat frecventa sa proprie, celelalte frecvente mai mici fiind preluate/"faramitate" de structura/,..., pana la nivelul frecventei proprii specifice "locului".

Virgil a scris;
Sunt destui sateliti care cerceteaza spatiul cosmic si nu sunt multe diferente intre informatiile pe care le obtin observatoarele de pe Pamant fata de  cele din cosmos privitoare la existenta altor radiatii. Mai probabil este, ca nu s-au descoperit aparaturile adecvate altor tipuri de radiatii, in afara de cele electromagnetice.

Crivoi D a scris:
Precizare
Conform electroconvergentei, NATURA are capacitatea de creare/REGLARE/transformare a SCHIMBULUI/"legaturilor" dintre corpurile naturale corespunzator proprietatilor formelor de miscare a materiei din matricele (entropice/geentropice) aferente micoMACROcorpurilor ce interactioneaza. Vezi electroconvergenta/Crivoi[/quote]

Virgil a scris;
Este doar o idee prea generala care nu are la baza suficiente observatii. Deocamdata nimeni nu stie ce se afla in mijlocul corpurilor ceresti, sunt doar presupuneri. Eu consider ca sursa campului gravitational se afla in miezul pamantului, deoarece acceleratia gravitationala creste pe masura apropierii de centrul pamantului, desi cantitatea masei dispuse sub punctul considerat este in scadere. Astfel gravitatia de la poli este mai mare decat la ecuator, pentru ca gravitatia creste cu cu cat scade patratul distantei, dar si masa dispusa pe verticala locului este in scadere. Ar fi folositor de studiat hartile gravitationale de la suprafata Pamantului, dar din cate am inteles aceste harti au caracter militar. Cred ca in miezul planetei se afla generatorul de camp gravitational, in timp ce mantaua planetei si tot ce ne inconjoara, detin un camp gravitational indus.

virgil a scris:[]. . . . . .
Eu consider ca sursa campului gravitational se afla in miezul pamantului, deoarece acceleratia gravitationala creste pe masura apropierii de centrul pamantului, desi cantitatea masei dispuse sub punctul considerat este in scadere. . . . .

[/quote]
Nu-mi dau seama care dintre cei doi paricipanti a scris fraza aceea,
dar din cate stiu, o masa de la suprafata, daca ai avea posibiltatea
sa o transmiti catre centrul Pamantului, si-ar pierde treptat greutatea.
Ajunsa in centrul Pamantului ar avea greutatea zero, ceace
inseamna ca acceleratia gravitationala acolo este zero. (???)
Cu cativa ani in urma, am vazut pe forum o diagrama a evolutiei
acceleratiei gravitationale spre centrul Pamantului, iar capatul
curbei, era in centrul planetei, ceace inseamna ca era zero.
La suprafata, era acceleratia gravitationala pe care o cunoastem.
In mintea mea este ca daca in centrul Pamantului ar fi o incapere
goala, acolo ai putea sa levitezi.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:.Eu consider ca sursa campului gravitational se afla in miezul pamantului, deoarece acceleratia gravitationala creste pe masura apropierii de centrul pamantului, desi cantitatea masei dispuse sub punctul considerat este in scadere. . . . .

Nu-mi dau seama care dintre cei doi paricipanti a scris fraza aceea,
dar din cate stiu, o masa de la suprafata, daca ai avea posibiltatea
sa o transmiti catre centrul Pamantului, si-ar pierde treptat greutatea.
Ajunsa in centrul Pamantului ar avea greutatea zero, ceace
inseamna ca acceleratia gravitationala acolo este zero. (???)
Cu cativa ani in urma, am vazut pe forum o diagrama a evolutiei
acceleratiei gravitationale spre centrul Pamantului, iar capatul
curbei, era in centrul planetei, ceace inseamna ca era zero.
La suprafata, era acceleratia gravitationala pe care o cunoastem.
In mintea mea este ca daca in centrul Pamantului ar fi o incapere
goala, acolo ai putea sa levitezi.

Depinde cine s-a format mai intai, campul a generat corpul, sau corpul genereaza campul. Eu stiu acea curba ca si eu am desenat una in aceiasi idee, dar acum nu cred ca este conform realitatii. Un corp ceresc nu se naste din nimic, ci numai atunci cand intr-o nebuloasa difuza patrunde un germene al acelui corp asemanator unei gauri negre care este sursa campului gravitational. Pe acest germene creste corpul ceresc din masa nebuloasei in care se afla. Toata masa care se depune formand mantaua planetei va capata un camp gravitational indus.[/quote]

Crivoi D a scris:
. . . . . .
Eu consider ca sursa campului gravitational se afla in miezul pamantului, deoarece acceleratia gravitationala creste pe masura apropierii de centrul pamantului, desi cantitatea masei dispuse sub punctul considerat este in scadere. . .

Comentariu:
E nu stiu a cata oara cand se arunca pisica in topicul meu. Rog, faptasul, sa curate murdaria facuta !

pag. 11
Mesaj Scris de Crivoi la data de Mier 02 Oct 2019, 16:01
Ca sa masori masa acelei pietre va trebui sa te misti si tu cu aceiasi viteza impreuna cu cantarul. In aceste conditii vei constata ca piatra cantareste tot un Kg, pentru ca si greutatile pe care le folosesti vor avea masa tot de atatea ori mai mari ca si piatra. Corpurile la acea viteza vor avea acelasi numar de particule (electroni, atomi, molecile), doar ca incarcatura lor fotonica care ii da masa de miscare este mult mai mare.Am ajuns la un acord. Chiar daca ai putea obtine o viteza satisfacatoare,
nu se poate dovedi experimental ca masa unui corp creste cu viteza.
Atunci de unde îndârjirea de a sustine ceva ce nu se poate dovedi ?
Nu ma refer la tine, stiu ca aceste fantezii sunt rodul paradigmei.
Afirmatiile despre incarcatura fotonica si masa de repaus/miscare, sunt
aplicatii ale unor idei traznite, demne de Arici Pogonici. Si din pacate,
sustinute de toti cei ce ar dori sa fie considerati discipolii lui Nea.
Când se termina drumul ratiunii, o iei pe miriste, undeva tot ajungi !
Comentariu:
Orice Macro/microcorp natural se misca /in miscare datorita anizotropiei schimbului dintre nucleul masic/glob masic si MEDIU/ matricea corpului de in fluenta preponderenta.
iLegi de conservare (2) - Pagina 11 PIA4en2Gh4iJin0oU4ovXxwMX3GCPhsIN0luRkNCIhefcVEATyMTEXxcWFoAkhYYlFRpZXRpnyEAOw==
Legi de conservare (2) - Pagina 11 QI2gRrVqPH8Z1G70EBpEJINQokAUWb4FrvRA8oUcTk0lANhTE5PNmQ0MOFgAgCh5CH2hKWh1afk98hoxDkiAHTRdijk6QHwETGBxKYh9rcRoSmkhkAQUdnmNyAJJkTKm2t7hIHX25bLuGvcHCQmRmDWhqRasBzMy8mnR2eHqQbM3X2NkBAIgWirKNw0eUlgCYyg3Zz46i3KUPp+JGcU2zDbXy+UdK+PpOU0PO+SuShViggUK8gBEDwoAzYPncwInlDiEgQYSASRpYbaOICoI4vun0iQO9D5nyrWr1SgkrIkEAADs=
SLegi de conservare (2) - Pagina 11 KAgHeBQUN+h4iJiouIKFeLNTEeDGd2QEIdBy45lklLIhhMfFNVVxRQfV4bYGKTFxqVaGpsbhKzoiEAOw==
Legi de conservare (2) - Pagina 11 XWaIiIBbM4iIZgECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwECAwUmICA+QRmIaAow6KC+sGqMM1CmZFkDkarEMpgl1QAWRIIAQZW4AUIAOw==
Legi de conservare (2) - Pagina 11 Z

Crivoi D a scris:Crivoi D a scris:
. . . . . .
Eu consider ca sursa campului gravitational se afla in miezul pamantului, deoarece acceleratia gravitationala creste pe masura apropierii de centrul pamantului, desi cantitatea masei dispuse sub punctul considerat este in scadere. . .

Comentariu:
E nu stiu a cata oara cand se arunca pisica in topicul meu. Rog, faptasul, sa curate murdaria facuta !

D-nu Crivoi, va rog cu calm si respect, sa nu considerati
nimic din ce se scrie pe acest forum, inclusiv acest topic, o
pisica/murdarie indreptata impotriva dvs. sau a topicului.
Au fost cazuri rare de astfel de manifestari, dar in ultima
vreme, de cand suntem aici mai putini si mai varstnici, nu
s-a mai intamplat. Si nu este nici in cazul de fata.
Sunt cativa aici, mi se pare ca si dvs. care aduc pareri
personale, de multe ori contradictorii cu ale celorlalti si chiar cu
ale stiintei recunoscute. Pana acum nu ne-am facut probleme
al cui este topicul, al cui este raspunsul, cui ii este adresat.
Spre deosebire de alte forumuri, unde trebuie sa ii raspunzi
numai celui ce ti s-a adresat.
Sa pastram atitudinea critica atunci cand consideram ca este
cazul, dar prietenoasa fata de parerile celorlalti, si sa nu avem
pretentii ultimative .
Daca va supara ceva prea mult, puteti sterge dvs. orice doriti
din raspunsuri. Insa nu va sfatuiesc, fiindca si asa aveti ceva
probleme cu precizia redactarii.
De exemplu in raspunsul precedent, apare un text al meu, ca
fiind scris de dvs.
Nu este cazul sa ne inflamam de la fleacuri, dar mai bine ar fi
sa nu o facem deloc.

Crivoi D a scris:Crivoi D a scris:
. . . . . .
Eu consider ca sursa campului gravitational se afla in miezul pamantului, deoarece acceleratia gravitationala creste pe masura apropierii de centrul pamantului, desi cantitatea masei dispuse sub punctul considerat este in scadere. . .

Comentariu:
E nu stiu a cata oara cand se arunca pisica in topicul meu. Rog, faptasul, sa curate murdaria facuta !

Referitor la arunca pisica Nu este nimic intentionat, probabil cand am copiat mesajul dvs pentru a da un raspuns , s-a intamplat o eroare de copiere, pe care nu am observat-o atunci. Acum insa am corectat eroarea.
Referitor la;  murdaria facuta  La  mesajul din 02 oct anul trecut, dvs ati copiat de pe alt topic mesajul meu, si mi-ati raspuns atasand o poza din care se vede cum interactioneaza campul magnetic terestru cu vantul solar, la care ati adaugat dvs anumite interpretari, care in copia facuta acum de dvs nu mai apare, dar in schimb se vad acele simboluri inscrise, care nu am idee de unde provin, si nici nu stiu cum se poate remedia. Posibil ca murdaria asta sa provina din calculatorul dvs, sau din serverul care gazduieste forumul acesta.

Mesaj Scris de Razvan Astazi la 07:26

@CAdi a scris:
Nu Razvan, nu este liber .
Intr-un sistem de referință neinerțial corpul este supus unor acțiuni datorate forțelor de inerție aparente, chiar daca se gaseste in imponderabilitate.Cum rămâne atunci, că Virgil_48 afirmă că un corp liber nu este dependent de niciun sistem de referinţă?

@virgil_48 a scris:
De fapt tu ce atitudine ai fata de discutia de aici ? Exclusiv
de intrebator ? Afirma si tu ceva !Da, eu pun doar întrebări până aflu dacă un corp poate fi considerat liber şi dacă se află într-un sistem de referinţă neinerţial. Până acum am primit răspunsuri diverse. Nu ştiu ce să aleg.

Comentariu:
In definirea constructului "corp liber" trebuie pornit in definire de la una din presupuneri legate de  cauzalitatea/definirea INERTIEI:
a) inertia repausului (vezi, Aristotel), ori,
b) inertia miscarii

In cazul: a -gradul de  libertate al corpului este functie/depinde de PREZENTA de "legaturi" externe ale acestuia. Miscarea
                  acestuia fiind legata de prezenta "legaturilor"/schimbului cu mediul. Libertate minima/ absoluta ,
                                  n=0- atunci cand nu exista nici o legatura cu exteriorul iar corpul se comporta conform
                                           ipotezei/presupunerii;
                                   n=1- exista o singura forma de micare a materiei conjugate (corp-mediu),
                                   n=2,- exista 2 forme de miscare a materiei conjugate,..., s.a.m.d.
               b- se porneste de la presunerea ca miscarea inertiala a corpurilor naturale este cauzata de "impetus "-ul intern si
nu depinde de legaturile /schimbul cu mediul. Libertatea acestuia nu mai poate fi analizata prin prisma
interactiunilor "locale", fiind un dat/"in sine" al corpului natural. Prezenta celor n=6 grade de libertate ale
ale "deplasarii" componentelor ar avea cauzalitate/ interna si ar indica "libertatea" totala a corpului natural. In
acesta situatie nu se au in vedere transformarile calitative nici faptul ca finalitatea -"lucru" produs/(miscarea
termica, chimica, electrica, magnetica,...,) nu are fundament de interactiune.   

De-a lungul timpului s-au creat teorii/constructe utilizand una din presupuneri (fie inertia repausului, fie inertia miscarii).    Istoria descoperirilor stiintifice arata perioadele de influenta a fiecareia. Crizele din fizica/stiinta sunt legate de aceste presupuneri.           

Scris de Razvan Astazi la 18:20


Orice mişcare este definită faţă de un sistem de referinţă. Cum ştii că un obiect se mişcă rectiliniu, sau curbiliniu dacă nu stabileşti dinainte un reper fix faţă de care se mişcă?
Universul nu este un reper fix şi de aceea nu poate fi ales ca sistem de referinţă.

Ca să vezi că nu sunt sofisticării şi îmbârligări, revin la exemplul cu obiectul în imponderabilitate în staţia spaţială: este în imponderabilitate, în acelaşi timp, atât în sistemul de referinţă inerţial al staţiei spaţiale, cât şi în sistemul de referinţă neinerţial al Pământului. Acelaşi efect - cauze diferite!

01.06.202019:54:34

Comentariu:

[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[list="list-style-type: decimal;"]
[*][/list]
[/list]

 








 


                                                                         divergențã

                                                    convergențã                                      

 


                                

 

     a)  microcorp neentropic                                b)microcorp  corp natural entropic

                            

                            Fig. 3.  Relația spațiul de stare conceptibil -spațiul de stare legicã, respectiv, microcorp natural neentropic-microcorp natural entropic (masic)[ 4 ]

 

Pererchea  (eon + monoid)  autoconverge către structuri de interfaţã dintre  universul

neobservabil şi cel fenomenologic,  respectiv, cel observabil şi cel observabil. Acest palier de

interacțiune local se caracterizeazã prin existența mişcãrii curbilinii suprapuse mişcãrii continuue

fundamentale din spatiul de stare conceptibil. Se poate presupune doar existența unei mulțimi de 

“universuri monostructurale” ca  reuniune a unei matrici locale a  timpului (“eon”} cu matricea

structuralã localã (“monoid” fig. 3.a. , fig. 4, [8].

A doua supoziție se referã la ideea de existența care pare sã fi fost, alãturi de cea de timp, una

dintre cele mai încurcate de-a lungul întregii lor istorii. Facem apel la corpul cunoştintelor ontologice

actuale  pentru explicitarea supoziției a doua a teoriei. Aceastã a doua  supoziție are la bazã  ideea de

schimbare/transformare care caracterizeazã existența în totalitatea devenirii sale in spatiul de stare legic (vezi, fig. 2 -4).

 Aşa cum am precizat mai sus singura mişcare continuã/infinitã care este la baza oricãrei altei

mişcãri  din naturã este consideratã transportul (ca mişcare primã continuua aristotelicã).

Mulțimea de universuri monostructurale (eon,monoid) este supusã divergenței universului

fenomenologic. Astfel, are loc o înrelare / autoconvergența a universurilor monostructurale care se

constituie ca o rețea structuralã şi fenomenologicã  de interfațã între ortoexistentã şi existențã.                               

 


 


 
La interfața (de schimb/transport a) celor doua  universuri are loc (auto)convergența (aparitia curbiliniului ca fapt primordial al apariției/inițierii schimbãrii locale , s).
...............................................................................................................................................................................................

Crivoi D a scris:

       ( Electro)convergența/divergența este noua paradigmã pe care o propun pentru cercetarea

interactiunilor corpurilor naturale din Univers. Teoria are  ca referent corpul natural şi se bazeazã

pe  două presupoziţii, si anume: a)  Corpul natural defineşte local Universul şi, b) Transportul 

corpurilor naturale („cãdere locului”) personalizeazã fenomenologic local lumea materialã prin

inducerea mişcãrii locale circulare a corpurilor care, astfel, materializeazã  la scarã micro şi

macro universul fenomenologic.Prima supoziție se poate susține printr-o  teoria relaționalã

obiectivã a spațiului, fig.2.  Experimentele mentale, deşi nu dovedesc şi nu infirmã nimic, pot fi

euristic o soluție pentru o teorie referitoare la un proces care este inobservabil/nemasurabil, fig.1,

fig.3. Prima  supoziție prin modelul ontologic posibil de  construit rãspunde la întrebarea “ce este

spațiul ?”. Cu ajutorul multimii corpurilor naturale  nemasice de bazã Σ se poate construi o teorie

relaționala a spațiului obiectiv (adicã una care  construieşte  spațiul drept structurã de bazã a unei anumite mulțimi de entitãți fundamentale.

. . . . .

Si sunteti sigur ca cele scrise in acest raspuns nu se pot traduce
si sintetiza in limba romana?
Incep sa banuiesc ca numai limbajul folosit face textul inaccesibil
si ca o traducere a lui ar putea deveni interesanta.
Ma tot gandesc daca s-ar putea ascunde ceva important in spatele
acestui zid de cuvinte care tine la distanta cititorii.

Cititi lucrarea pe Google!
Cititi pe net lucrarile: A deductive theory of spa and time (Basri, S.A. 1966), Lucas- A Treatise on Time and Space), Bunge (A relational theory of physical Space), s.a. si ,..., nu stiu daca veti intelege! Este mai usor sa vorbim "discutii".

Crivoi D a scris:Cititi lucrarea pe Google!
Cititi pe net lucrarile: A deductive theory of spa and time (Basri, S.A. 1966), Lucas- A Treatise on Time and Space), Bunge (A relational theory of physical Space), s.a. si ,..., nu stiu daca veti intelege! Este mai usor sa vorbim "discutii".

Mi se pare ca aceasta este menirea unui forum ! Altfel, pentru
ce ne intalnim aici ? Ca sa ne aratam eruditia ? Eu in nici
un caz !

Dimpotriva, faptul ca nu exista problema/topic la care sa nu va dati cu "parerea" este un semn  de "profunzime". Interventiile mele pornesc din dorinta de a comunica (celor interesati) din ceea ce consider eu ca este "temeinic' construit in stiinta. Din pacate, unele interventii/comentarii/propuneri ale unor participanti sunt "gratuite" sau "interesate". Asta limiteaza nivelul de interes al forumului cat si nivelul stiintific al comentariilor. O fi "gratuit"  dar depinde de participanti sa devina de "nepretuit". Din pacate, cei care au ceva de spus, intervin din ce in ce mai rar (s-au au renuntat) iar cei care sunt preocupati doar de "discutii" ii judeca cu "asprime" pe cei care nu se incadreaza in "menirea" forumului si propun atentiei participantilor teme care nu au nici o legatura cu cercetarea/stiinta..

Am deschis topicul la „Filozofie” pentru că vreau o discuție profundă. Adică, nu mă refer la prelucrări banale de date, de tabele de date și alte fleacuri, ci la lucruri profunde, precum inventarea unor noi noțiuni descoperite de calculator sau formularea unor legi în Fizică.

Ce părere aveți?

In stiintele naturii exista o distinctie CLARA intre o LEGE si O LINIE DE COMPORTAMENT sau de EVOLUTIE, cum este traiectoria. O lege data cuprinde, de obicei, linii de comportament infinit posibile; ultimile difera prin circumstante, nu prin lege. Confuzia poate aparea deoarece nivelul inferior theoretic, asociat cu abordarea empirista sau pozitivista, cauta regularitati in date si descurajeaza inventarea unor idei de nivel mai inalt care ar putea explica aceste date. Filozofia poate ajuta efectiv deosebind LEGILE de LINIILE de COMPORTAMENT prin reprezentarea starii sistemului in cauza ca un punct intr-un spatiu abstract a carui fiecare coordonata este o proprietate a sistemului (sau mai degraba un atribut ce apare in modelul theoretic al sistemului real. Asta se intampla cu corpul natural, care odata cu timpul, punctul reprezentativ, descrie o traiectorie in acel spatiu, numit spatiu de stare (sau spatiu de faza) a sistemului. Fiecare astfel de traiectorie reprezinta evolutia corpului natural/sistemului, adica LINIA LUI DE COMPORTAMENT. Traiectoria PRECISA va fi determinate atat de LEGI cat si de CIRCUMSTANTE. Un enunt de lege (sau fiecare lege stiintifica) apartine unei teorii oarecare mare sau mica. Daca o generalizare nu apartine niciunei teorii, atunci ea poate fi o generalizare empirica- adica una sugerata sau justificata de datele empirice- dar nu un enunt de lege. Iar daca o teorie nu contine nici o lege stiintifica, atunci ori nu este o teorie propriu-zisa (ci, probabil un cadru conceptual), ori este o teorie extrem de generala, in loc  sa fie o teorie ce sa se refere la o specie bine determinate de entitati (vezi, Bunge, si altii pentru tipurile de teorii cu privire la gradul de generalitate).

Crivoi D a scris:Dimpotriva, faptul ca nu exista problema/topic la care sa nu va dati cu "parerea" este un semn  de "profunzime". Interventiile mele pornesc din dorinta de a comunica (celor interesati) din ceea ce consider eu ca este "temeinic' construit in stiinta. Din pacate, unele interventii/comentarii/propuneri ale unor participanti sunt "gratuite" sau "interesate". Asta limiteaza nivelul de interes al forumului cat si nivelul stiintific al comentariilor. O fi "gratuit"  dar depinde de participanti sa devina de "nepretuit". Din pacate, cei care au ceva de spus, intervin din ce in ce mai rar (s-au au renuntat) iar cei care sunt preocupati doar de "discutii" ii judeca cu "asprime" pe cei care nu se incadreaza in "menirea" forumului si propun atentiei participantilor teme care nu au nici o legatura cu cercetarea/stiinta..

D-le Crivoi, toate forumurile cu profil stiintific sunt pe drojdie, nu
numai al nostru. Ba as putea sa spun ca acesta s-a mentinut pana
acum nu datorita standardului sau ridicat, ci datorita discutiilor de
multe ori contadictorii, neconventionale sau hazlii care au avut loc.
Stiinta mai intereseaza prea putini oameni, atata vreme cat ei au
cu totul alte prioritati, iar ea, stiinta a devenit o afacere.
Daca ati ramas " de moda veche" este treaba dvs. dar moda aceea
nu mai duce nicaieri. Nu mai prezinta interes, nu aduce nimic si nu
este dorita.
Presupun ca si dvs. v-ati lovit de asta, dar v-ati jena sa recunoasteti.
Nu mai poti trezi interesul repetand ce-au spus altii sau cautand
confirmari in directia descoperirilor lor. Mai ales ca multe sunt
fantezii si hoaxuri, lansate de mercenari in cautare de afirmare.
In special in domeniul stiintei teoretice, unde se cam spune orice.
Apreciez ultimul raspuns fiindca mi-a fost accesibil.

Natura si valoarea unei teorii impun alta "discutie" .
Colectorii de date nu au incredere "teoriile  pure"(uneori chiar opun teoria cercetarii "respectabile".

Filozofia clarifica problema, oferind consideratii generale cum ar fi: fiecare explicatie si fiecare predictie    pretinde teorii si cu atat mai exacte cu cat se pretinde o mai mare exactitate a explicatiilor si predictiilor. Departe de a fi in opozitie teoria si cercetarea autentica (ca opuse observatiei fara scop) sunt inseparabile- cercetarea stiintifica include teoretizarea. Cautarea de date este organizata intotdeauna in lumina unei orientari generale sau a unei structuri-cadru conceptuale, care daca nu este propriu-zis o teorie, ar trebui sa serveasca drept matrice in construirea teoriilor. Daca structura cadru este mai saraca sau confuza, compilarea datelor, desi precise, poate fi o pierdere de vreme. De ce ar avea cineva nevoie de baza de date dintr-o zona a realitatii daca nu pentru a motiva construirea de teorii, adica un system de propozitiisau formle legate logic, care formeaza fie o premise, fie o concluzie a unei argumentari logice? Teoria care se refera (are ca REFERENT) la corpurile naturale este de o generalitate mare si una din cele mai puternice/fundamentale din fizica.

Lumea este un punct care se mişcă cu viteză infinită

 Scris de Abel Cavaşi Astazi la 07:13


Întreaga complexitate a lumii va fi cuprinsă în următoarea propoziție:

„lumea este un punct care se mișcă cu viteză infinită”.

Cu viteză infinită poți fi peste tot în același timp. Iar forma traiectoriei punctului universal, dependentă de perspectiva observatorului, va furniza proprietățile lumii.
o schimbare a starii l

 Comentariu:
Lumea este o suma de evenimente. Orice eveniment apare intr-un corp natural/lucru concret sau la un corp natural/lucru concret si consta intr-o schimbare a starii lucrului- schimbarea fiind pur cantitativa, ca in cazul miscarii, sau/ si calitativa ca in cazul aparitiei sau disparitiei unui corp natural/lucru. Ca schimbari ale starii corpurilor naturale/lucrurilor, evenimentele si procesele (ca evenimente ce pot fi analizate mai departe in cadrul unor evenimente ulterioare) sunt reprezentabile ca traiectorii in SPATIILE DE STARE ale corpurilor natural/lucrurilor care se schimba. Iar, deoarece starile sunt relative la cadru de referinta si la reprezentare (in particular, alegerea functiilor de stare), schimbarile lor sunt asemenea relative, in acelasi sens. Rezulta ca s-ar putea inventa UN SPATIU DE STARE in care punctual reprezentativ sa fie stationar, dar atii de stare.punctul este limitat sa se miste in majoritatea celorlalte spatii de stare. Atunci, schimbarea, desi relativa- la cadru si la prezentare-, nu este in mod necesar subiectiva sau iluzorie. Diferitele traiectorii intr-u spatiu de stare (F1 F2) pot avea aceleasi puncte finale, s, ceea ce inseamna ca aceesi schimbare neta S(x) poate fi efectuata de-a lungul unor rute alternative.

Trebuie cunoscute definitia EVENIMENTULUI/process conceptibil/LEGIC,  SPATIUL DE EVENIMENT, STARE, Lege, s.a.

 Scris de Abel Cavaşi Ieri la 07:06


În această interpretare, „ciocnirile” sunt doar iluzii optice. Desigur că un punct care se deplasează cu viteză infinită poate ocupa simultan două poziții.

_________________
Comentariu
1. Lucrand cu "infinitul" vitezei este de presupus o "miscare continuua" intr-un cadru temporal CONTINUU/etern, respectiv, spatial infinit.

Generarea evenimentului (curbiliniu miscarii), e, cu probalitatea , p, in stiinta ar trebui interpretat: "e este un eveniment realmente posibil, propensiunea (sau tendinta) de aparitie a lui e este p". Un astfel de enunt de probabilitate confera precizie propozitiilor: "Evenimentul e poate sa se intample" si "evenimentul e are o anumita tendinta sa apara". El cuantifica o posibilitate reala de un anumit tip, anume o propensiune spre intamplare. "Discutia" poate continua cu urmatoarele subiecte/notiuni: posibilitate reala ( " p est realmente posibil " atribuie o posibilitate reala referentului/referentilor factual I  ai propozitiei p nu lui p insusi,....,deosebirea dintre posibil si real,...,), dispozitie cauzala, propensiune spre intamplare si modalitate si probabilitate.

REALITARE (LUME-lume):
-a) posibilitate reala-LEGITATE:
          a1-Posibilitate determinista;
          a2- Posibilitatea iantamplarii;
-b) ACTUALITATE- legi #circumstante
          b1- FAPTE NECESARE (circumstanta#legi deterministe)
          b2- FAPTE CONTIGENTE (circumstante#legi stocastice)
Concluzie:
1.Posibilitate reala este identica cu legitatea.

 2."Necesitatea" reala a "punctului" de a construi LUMEA nu se poate define in termini de posibilitate si negatie. Nu trebuie luat acest lucru in seama, deoarece "necesitatea" nu joaca nici un rol in stiinta factuala (decat ca sinonim pentru "realitate").Prefixul 'in mod necesar" este nenecesar. Si insasi distinctia dintre fapte necesare si fapte contigente, este neinteligibila cu privire la fapele individuale/PUNCTULUI; ea are sens numai pentru colectiile de fapte. De fapt , un fapt individual concret este un fapt ca fapt. Numindu-l/dorindu-l "necesar", este doar un mod de a spune ca, departe de a fi numai posibil, el este cazul despre care vorbim/"discutam".

A. Se poate concepe REALITATEA, sau spatiul fizic, ca multimea E de evenimente si/sau colectia de corpuri naturale
cum sunt "particulele punctuale sau punctele intr-un front de unda". 

O aplicatie de la E pe un spatiu geometric G este un mod de conceptualizare a REALITATII. Se presupune ca exista o functie  "gama" de la E la G ce ne permite utilizarea imaginii conceptuale g= gama(e) a fiecarui element e al lui E. De retinut ca "gama" este o injectie, dar nu o surjectie: unor puncte fizice diferite trebuie sa le atribuim puncte geometrice diferite, dar pot exista puncte geometrice fara correspondenti fizici.

 Rezulta ca "gama" are un invers de stanga.  Inversul care care face obiectul discutie este functia de reprezentare