Forum pentru cercetare
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.
Ultimele subiecte
» Masa relativistă
Scris de virgil Ieri la 07:19

» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de virgil_48 Mier 23 Sept 2020, 14:06

» Romanii si stiinta
Scris de virgil_48 Mar 22 Sept 2020, 09:19

» Masini zburatoare neconventionale
Scris de gafiteanu Dum 20 Sept 2020, 00:14

» Laborator-sa construim impreuna
Scris de gafiteanu Sam 19 Sept 2020, 03:33

» Legi de conservare (2)
Scris de virgil_48 Dum 13 Sept 2020, 16:53

» Globalizarea
Scris de eugen Dum 13 Sept 2020, 16:00

» Cum functioneaza o racheta?
Scris de gafiteanu Dum 13 Sept 2020, 03:47

» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de CAdi Vin 11 Sept 2020, 18:48

» Bancuri......
Scris de virgil_48 Vin 11 Sept 2020, 10:27

» [rezolvat]Experiments of F. Nipher/C. Brush/Biefeld-Brown effect
Scris de gafiteanu Joi 10 Sept 2020, 21:02

» Sanatate- Diverse
Scris de CAdi Mar 08 Sept 2020, 21:33

» EmDrive
Scris de gafiteanu Lun 07 Sept 2020, 00:29

» Inventatori straini
Scris de eugen Dum 06 Sept 2020, 19:48

» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de eugen Dum 06 Sept 2020, 13:27

» Despre ecuaţiile lui Maxwell
Scris de eugen Dum 06 Sept 2020, 11:41

» Ce înseamnă "corp liber"?
Scris de gafiteanu Joi 20 Aug 2020, 09:38

» Ce este FOIP?
Scris de virgil_48 Mier 19 Aug 2020, 18:56

» Cauzele rezultatului negativ al experientei lui Michelson.
Scris de gafiteanu Mier 19 Aug 2020, 01:40

» Stiinta mare...
Scris de Vizitator Lun 17 Aug 2020, 22:57

» Eterul, eterul
Scris de gafiteanu Mier 12 Aug 2020, 06:09

» O detonatie nucleara in trecutul indepartat pe planeta Marte?
Scris de CAdi Dum 09 Aug 2020, 18:12

» Cum este cerul pe Marte
Scris de virgil Sam 08 Aug 2020, 16:58

» Problemă cu o rază laser
Scris de virgil Vin 07 Aug 2020, 10:46

» EmDrive - realitate
Scris de Vizitator Mier 05 Aug 2020, 21:47

» Metodă de cercetare aplicînd analiza și analogii din alte teorii
Scris de virgil_48 Mier 29 Iul 2020, 23:33

» Cum functioneaza navele extraterestre (OZN-urile)?
Scris de CAdi Mar 21 Iul 2020, 20:06

» Experimentul Philadelphia
Scris de CAdi Mar 21 Iul 2020, 19:29

» Din ce este alcatuita o gaura neagra?
Scris de virgil_48 Lun 13 Iul 2020, 17:42

» Exista materia neagra?
Scris de CAdi Sam 11 Iul 2020, 22:33

Top postatori
virgil (10101)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
CAdi (8456)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
virgil_48 (7770)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
Abel Cavaşi (7283)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
gafiteanu (6936)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
Razvan (5794)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
curiosul (5590)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
Pacalici (5571)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
scanteitudorel (4899)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
negativ (3091)
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 

Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Pacalici
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
Abel Cavaşi
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
curiosul
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
CAdi
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
Dacu
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
Razvan
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
meteor
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
scanteitudorel
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
gafiteanu
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 

Cei mai activi postatori ai lunii
gafiteanu
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
virgil_48
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
eugen
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
CAdi
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
negativ
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
cris
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 

Cei mai activi postatori ai saptamanii
virgil_48
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
gafiteanu
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 23 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 23 Vote_rcap 

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 


Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 7 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 7 Vizitatori

Nici unul

Recordul de utilizatori conectați a fost de 49, Dum 20 Mar 2011, 14:29

Legi de conservare (2)

Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect

Pagina 23 din 23 Înapoi  1 ... 13 ... 21, 22, 23

In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Lun 01 Oct 2018, 14:28

Rezumarea primului mesaj :

Provine din „Legi de conservare (1)".


Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.

virgil
Moderator
Moderator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 23 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10101
Puncte : 45274
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos


Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Sam 15 Aug 2020, 09:01

Sunt suficiente prezenta gaurilor negre in nucleul sistemelor cosmice. Acea materie intunecata este chiar spatiul gravitational, care are densitati foarte mari si care este sursa fortelor de gravitatie.

virgil
Moderator
Moderator

Numarul mesajelor : 10101
Data de inscriere : 25/05/2010

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Profunzimile cunoasterii/electroconvergenta

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Sam 15 Aug 2020, 12:55

Sunt suficiente prezenta gaurilor negre in nucleul sistemelor cosmice.

Comentariu

gaurile negre - alte plasmuiri care perturba SERIOS cercetarea UNIVERSULUI

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Sam 15 Aug 2020, 17:13

Crivoi D a scris:
Sunt suficiente prezenta gaurilor negre in nucleul sistemelor cosmice.

Comentariu

gaurile negre - alte plasmuiri care perturba SERIOS cercetarea UNIVERSULUI
De fapt GN sunt adevaratele corpuri macrocosmice care atunci cand sunt imbracate in materia gazului sau prafului cosmic, dau nastere la stele, planete sau sateliti, dupa natura stratului asimilat. Si GN sunt categorisite dupa interactiunile lor, generand sisteme cosmice diferite, adica oscilatori armonici calibrati pe frecvente specifice sistemelor galactice, stelare, solare sau planetare. Cele patru familii de sisteme cosmice sunt diferentiate complet prin proprietatile fizice; moment cinetic, perioada de oscilatie, mediul cosmic gravitational propriu etc.

virgil
Moderator
Moderator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 23 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10101
Puncte : 45274
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Profunzimile cunoasterii/electroconvergenta

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Dum 16 Aug 2020, 14:25

Virgil 48:
Nu-mi imaginez nici o secunda o lume "facuta din vanturi". Lumea este facuta din particule materiale ce constituie diviziuni infinite ale particulelor cunoscute, si care au energie cinetica.

Comentariu:

"Semnalele" receptionate ce vin de la diferite surse naturale (,..., stea,...,) artificiale (,..., radio, TV,...,) sunt "particule" (definte in fizica)? Interferenta "ondulatorului"/nemasicului) are consecinte legate de transformarea locala a "densitatii"/MASEI?
Ma uimeste "credinta" dvs. in ceea ce afirmati pe forum!

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de Abel Cavaşi la data de Lun 17 Aug 2020, 05:37

Încercați să nu mai umpleți forumul cu texte fără sursă sau care încalcă dreptul de autor sau care sunt irelevante sau care sunt „aruncate la plesneală”.
Abel Cavaşi
Abel Cavaşi
Fondator
Fondator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Left_bar_bleue9 / 109 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 23 Right_bar_bleue
Prenume : Abel
Numarul mesajelor : 7283
Puncte : 28160
Data de inscriere : 28/02/2008
Obiective curente : Sunt în căutarea unei aplicații a Fizicii elicoidale.

http://abelcavasi.blogspot.com/

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Crivoi D, -Creatia tehnica in propulsia rachetei, ed. OMNIA UNIU S.A.S.T. , Brasov, 2002.

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Lun 17 Aug 2020, 11:05

Crivoi D, -Creatia tehnica in propulsia rachetei, ed. OMNIA UNIU S.A.S.T. , Brasov, 2002.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Crivoi D, -Creatia tehnica in propulsia rachetei, ed. OMNIA UNIU S.A.S.T. , Brasov, 2002.

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Lun 17 Aug 2020, 11:35

Un cercetator adevarat trebuie sa cunoasca (GRATUIT) si elemente de creatie tehnica, altfele "gangureste"!

Legile evoluţiei sistemelor tehnice
 

La folosirea Algoritmului rezolvării problemelor creative -ARPC (în analiza sistemului tehnic iniţial dat în condiţiile problemei, la transformarea acestui sistem sau la căutarea altui sistem tehnic) se utilizează Legile dezvoltării sistemelor tehnice-LEST.
De remarcat că în textul ARPC nu sunt redate aceste legi, dar ele sunt cuprinse totuşi sub formă de operatori, paşi, exemple. Cunoaşterea acestor legi este necesară pentru folosirea eficientă aARPC-lui şi pentru extinderea ulterioară a aplicaţiilor sistemului tehnic.
Legile evoluţiei sistemelor tehnice pot fi împărţite (în legătură determinantă cu modelul ” naştere – dezvoltare şi moarte) în trei grupe, denumite statică, cinematică şi dinamică [66].
Legile staticii sunt caracteristice pentru perioada de apariţie şi formare a sistemelor tehnice, legile cinematicii pentru perioada de început a creşterii şi dezvoltării iar legile dinamicii pentru perioada de declin şi trecerea la un nou sistem tehnic.
Statica
[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[*]
Legea abundenţei părţilor din sistem

[*]
Legea conductibilităţii energetice în sistem

[*]
Legea concordanţei ritmicităţii părţilor sistemului

[*]
Mătrirea gradului de idealitate
 
Cinematica

[/list]

[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[*]
Dezvoltarea inegală a părţilor din sistem

[*]
Inegalitatea dezvoltării părţilor din sistem

[*]
Trecerea la suprasistem
 
Dinamica

[/list]

[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[*]
Mărirea gradului de interacţiune Su-C(substanta-camp)

[*]
Legea dinamizării sistemului tehnic

[*]
Trecerea la suprasistem
 
Conform legii  abundenţei părţilor din sistem pentru sinteza unui sistem tehnic este necesară prezenţa a patru părţi care să îndeplinească funcţiile sistemului:  motor - M, transmisia-Tr, organul de lucru - OL şi organul de conducere -OC. Deoarece forţa motrice nu trebuie confundată cu sursa de energie - SE (se suprapun, dar nu întotdeauna), energia poate fi transmisă din afară (în nenumărate cazuri de la om), ce se transformă în forţă motrice ca o necesitate pentru sistemul tehnic (ST).                                                      
 
 











Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image001






 
[size=19]                                                Fig.1.23

 
[/size]
Cunoaşterea legii permite negreşit determinarea elementelor din sistemul tehnic. De exemplu, ,,săgeata de foc”este sistem tehnic şi are în structură săgeata ca OL, coarda şi produsele arderii – Tr, coarda + arca încovoiată + corp rachetă  –M,  omul şi pulberea reprezintă sursa de energie- SE  iar omul ( şi jetul de gaz pe durata de funcţionare a rachetei) este şi organ de conducere –OL ( anexa 2).
Conform cu legea conductibilităţii energetice în sistem capacitatea de viaţă a  unui sistem tehnic este dependentă de trecerea de la un capăt la altul  a energiei prin toate elementele structurale [66].
În sistemul tehnic cele mai scumpe sunt transmisia şi transformarea de energie. Energia dezvoltată de sistemul de propulsie -M (sau primită dinafară ) asigură funcţionarea tuturor părţilor rachetei, asigurându-se compensarea pierderilor, măsurarea şi controlul unor parametri, transformarea şi/sau prelucrarea produsului - P.

[/list]

 

















Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image002Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image003














Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image004















Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image005






























Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image006Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image007
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image008




 


Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image009Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image010Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image011







Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image012




                                                         
                            
                    Fig. 1.24
 

          Un sistem tehnic trebuie să fie un transmiţător de energie şi să asigure pierderile minime de energie – pierderi la transformare, deşeuri inutile acumulate în P.
          Transferul energetic pe tot traseul său poate fi prin substanţă (particule de gaz, etc.), câmp (termic, de presiune, magnetic, electric, EM) şi mixt substanţă –câmp (particule încărcate electric).
          Pentru evitarea pierderilor, conform legii conductibilităţii energetice în sistem
 trebuie să se ţină seama de  următoarele:
          1 - la sinteza ST trebuie să se tindă la folosirea unui câmp (un singur tip de energie) în toate etapele de lucru şi de conducere ;
          2 – dacă ST constă din substanţă se indică folosirea câmpurilor pentru a îmbunătăţi conducti-bilitatea energetică;
          3 – dacă substanţa se modifică, ca parte a sistemului, atunci se alege câmpul conform lanţului;
 

 

 

 

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image013mecanic,
 termic (chimic),
magnetic,
electric,
electromagnetic,
nuclear,
cuantic.                                    
         
 

Concomitent se înlocuieşte substanţa sau se introduc adaosuri care să asigure o bună transmisie a energiei (substanţa trebuie să fie ,,transparentă „ pentru câmpul respectiv). Fiecare sistem tehnic (înţeles ca totalitatea interacţiunilor sistematice ale elementelor care conferă proprietăţi ce sunt independente de proprietăţile elementelor separate şi sunt destinate pentru îndeplinirea unor funcţii utile predeterminate) poate îndeplini câteva funcţii, din care numai una este principală, iar celelalte sunt ajutătoare.
Satisfacerea unei necesităţi este scopul oricărei invenţii.
Concluzii referitoare la linia de dezvoltare a rachetei ca sistem de propulsie:

  •  Bază a dezvoltării sistemului de propulsie a fost sistemul tehnic iniţial – artificiu; Creşterea masei, volumului şi energiei de acţionare (criteriul MVE) a dus la apariţia unui nou sistem tehnic , RACHETA, care se dezvoltă în paralel cu artificiu;

  •  Racheta modernă, privită  din punct de vedere al modului de propulsie, s-a dezvoltat pe două direcţii:
    -calea balistică caracterizată prin aceea că sursa de energie este la bordul rachetei şi evoluează la altitudini mari, rarefiate;
    -calea aerodinamică, la altitudini joase (atmosferă densă) utilizând oxidant din atmosferă.




  • Racheta combinată,  sinteză a celor două căi de dezvoltare, reprezintă apogeul dezvoltării sistemelor de propulsie cu combustibil chimic.

  • Sistemele de propulsie neconvenţionale, nu respectă cerinţele legii conductibilităţii energetice în sistem ( folosesc mai multe câmpuri în etapele de lucru în sistem, etc.) şi nu folosesc interacţiunile cu mediul al fluidului de lucru, utilizând vechiul principiul de reacţie;



Aerodina lenticulară a lui H.Coandă, foloseşte un nou principiu propulsiv, în care interacţiunea fluidului ejectat cu mediu şi corpul propulsat este la baza mişcării. Ejecţia fluidului cu viteză sonică sub formă de pânză şi accelerarea ei la viteze supersonice cu ajutorul pereţilor solizi sunt cauza majoră a saltului calitativ pe care îl va marca propulsia rachetelor apare o nouă structură şi organizarea care înlocuieşte structura şi organizarea corpurile fuziforme.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Confirmari ale electroconvergentei Pamntului

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Joi 20 Aug 2020, 14:13

NASA cercetează o vastă anomalie în câmpul magnetic al Pământului
de I.B.   

Oamenii de ştiinţă au constatat că între America de Sud şi Africa de sud-vest câmpul magnetic al Pământului este mai slab, potrivit Science Alert. Anomalia nu afectează, în general, viaţa de pe Pământ, dar nu se poate spune acelaşi lucru şi despre navele spaţiale orbitale, citează Mediafax.

Precizare:
Inca o confirmare  a modelului electroconvergentei planetare/Pamantului.
Crivoi D. HAZARDUL SEISMIC, ed. Performantica, Iasi.2004
[..]
Acestui vortex plasmatic, 3a, îi corespunde un câmp electromagnetic a cărui componentă magnetică (moment magnetic), Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image002, este plasat în zona de noapte, aproximativ, în  lungul axei Soare - Pământ cu polul Nord ( NPv ) spre Pământ, la o distanţă variabilă de Pământ (50~150 km)  iar Sudul (SPv) în partea opusă la o distanţă  de asemenea variabilă (10 raze terestre la periheliu şi aprox. 1000 raze terestre la afeliu).
 Vezi, fig .Electroconvergenta Pamantului, cu campurile electromagnetice Ps (intern). Po(periterestru), Pv (in zona opusa miscarii globului terestru pe traiectorie), mai sus,(preentarea electroconvergentei Pamantului).










  Schema circuitelor ionice (m+,e+)  şi electronice (m-, e-)  din zona periterestră opusă impactului Pământului cu radiaţiile corpusculare şi electromagnetice 

 
Această mişcare cu expansiune –contracţie (pulsatorie) a anvelopei plasmatice se datorează confinării plasmei de către curentul fluido - electric, 6a (variabil, funcţie de activitatea solară şi interacţiunea cu mediul) [24-34). Se poate concluziona că: Orice corp masiv din spaţiul cosmic ordonează o mişcare vortexiană a plasmei în partea sa opusă sensului de mişcare ( impactului cu vântul stelar). Se structurează,  astfel, un ansamblu plasmatic în mişcare vortexiană generator/ receptor de câmp electromagnetic către/din mediul de evoluţie a cărui componentă (moment) magnetică, Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image002, are nordul pe corpul respectiv şi sudul în partea opusă zonei de impact cu sursa de radiaţii. Liniile câmpului electromagnetic de moment magnetic, Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image002, determină configuraţia anvelopei plasmatice terestre (magnetosferei) iar măsurătorile confirmă asimetria structurii sale, fig.V.10. a, fig. V.11. Liniile de câmp magnetic, Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image002 din partea opusă sensului de deplasare a globului terestru inglobat in matricea sa entropica/mediul din jurul  Pământului şi scoarţa terestră (predominant în partea de noapte) interferează  cu liniile de câmp magnetic ale vortexului inelar din jurul şi interiorul Pământului, Ps, respectiv, PoLegi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image024Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image026înclinând) circuitele plasmatice electronice e- şi ionice, e+,  funcţie de parametrii de moment de interacţiune a mediului penetrat si anume HPo +Hpv) in partea de  nord , respectiv,HPo -Hpv in partea de sud (ZONA NTIONATA IN ARTICOL/NASA .MAsurătorile confirmă faptul că parametrii electrici şi gravitaţionali din zona apropiată latitudinii terestre de 350 sunt mult diferiţi de cei din zona terestră a ecuatorului sau polilor [81]. Se impune observaţia că poziţia vortexului plasmatic este influenţată /influenţează de parametrii geometrici (mai ales de volum) şi de mişcare a corpului masiv, de cantitatea de încărcătură electrostatică din vortex, de distanţa la sursa principală (stea, planetă, etc.) de câmp (de radiaţii), de nivelul activităţii  sursei de radiaţii (Soarelui), etc.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Lun 24 Aug 2020, 14:03

Virgil 48: 
"Nu stiu nici macar daca se intelege ce am afirmat in acest raspuns."
IN LEGATURA CU MISCAREA FIRULUI DE PLUMB si ROTATIA DIURNA A PAMANTULUI.
Concluzie
Premize gresite in constructia experimentului (si in abordarea LUCRULUI MECANIC). Rotatia Pamantului este "una" ("injur"/APROX. 24 h iar rotatia "firului" este "ALTA" /vezi mai jos).

Comentariu:

About Allais effect and Earth´s electroconvergence
                                                                                (Geomate 2016, Iassy/Romania)
 Dumitru Crivoi, Ph. Dr.,  National Institute of Inventics Iassy/Romania, crivoidumitru@yahoo.com.

"
2.1.2. The Allais effect in electroconvergence’s natural bodies paradigm
  According actual theories the rotation of the semi-major axis A with an (azimuth) angle φ relative to Y caused by Airy Effect and Coriolis Effect. Together has the angular velocity:
               ω Airy =Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image002+Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image004a2/16l2)Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image006Earth Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image008     (3)



But  ω Airy is small: a pendulum with l=1m, A=0,08m and a≤0.001m  will take at least up to 66663 s or 18 h 31 min. for a full rotation of the large A around Z. In Europe –latitude L = 50° N- a full Coriolis rotation takes 112787 s or 31 h 20 min.[12].  

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Lun 24 Aug 2020, 16:48

Crivoi D a scris:Virgil 48: 
"Nu stiu nici macar daca se intelege ce am afirmat in acest raspuns."
IN LEGATURA CU MISCAREA FIRULUI DE PLUMB si ROTATIA DIURNA A PAMANTULUI.
Concluzie
Premize gresite in constructia experimentului (si in abordarea LUCRULUI MECANIC). Rotatia Pamantului este "una" ("injur"/APROX. 24 h iar rotatia "firului" este "ALTA" /vezi mai jos).
. . . . .
S-a intamplat ce ma temeam ! In "constructia" mea, nu am pomenit
despre nici o rotatie a firului sau despre rotatia diurna.
Este vorba despre un fir cu plumb cu care stabilesti proiectia vericala
a unui punct aflat undeva sus. Pe urma il strângi si eventual folosesti
plumbul ca sa vezi unde cade daca ii dai drumul din acelasi punct.
Este posibil sa cada putin spre rasarit fata de punctul stabilit cu firul ?
Subiectul acela nu se poate intelege citind numai ultimul raspuns.

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 23 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7770
Puncte : 30728
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Precizare

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Lun 24 Aug 2020, 20:11

Pe urma il strângi si eventual folosesti
plumbul ca sa vezi unde cade daca ii dai drumul din acelasi punct.

Comentariu:
Despre "firul" cu rosu vorbeam.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Lun 24 Aug 2020, 22:10

Crivoi D a scris:Pe urma il strângi si eventual folosesti
plumbul ca sa vezi unde cade daca ii dai drumul din acelasi punct.

Comentariu:
Despre "firul" cu rosu vorbeam.
OK. Si ce parere aveti despre afirmatia mea ca punctul indicat
de firul cu plumb, nu este acelasi cu cel marcat de caderea
libera a plumbului ? Asta insemna ca in cadere, plumbul
marcheaza un punct cu o anumita deviere spre rasarit fata de
punctul marcat de firul cu plumb.
Nu pot spune ce deviere ar fi, si nici macar nu sunt sigur ca
este adevarat. Ar putea fi vorba numai de cativa milimetri.
Experimentand si simuland numai in cutia craniana, ai multe
sanse sa gresesti.
Sper ca macar acum am reusit sa descriu clar ce ma preocupa.
P.S. Puteti sa explicati in cateva randuri ce ar trebui sa
inteleg prin Elctroconvergenta ?
Daca nu o faceti dvs. va ramane pentru mine un mister. Dar
cum nu este singurul...

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 23 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7770
Puncte : 30728
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Definirea conceptului de electroconvergenta

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Sam 29 Aug 2020, 13:46

Virgil 48:
P.S. Puteti sa explicati in cateva randuri ce ar trebui sa inteleg prin Elctroconvergenta ?
 
Am mai facut acest lucru, mai sus! Revin cu un extras dintr-o lucrare ce o pregatesc.

 Electroconvergenţa este procesul prin care entităţile  nonmasice, respectiv, (emergent) masice în  mişcare relativă  interacţionează transformã /CREAZA local materia şi formele de mişcare a materiei din Univers. Ordinea cosmică actuala este ordinea totală stabilită pe baza modelului mecanic în care mişcarea este asociată cu interacţiuni conservative care nu afectează calitatea energiei. Reamintim, în acest context, definiţia dată de Planck, conform căreia energia reprezintă ,,o mărime care depinde de starea fizică instantanee în care se găseşte sistemul”. MODELUL ELECTROCONVERGENTEI PERMITE modelarea  mai aproape de realitate a mecanismelor de (inter)actiune din cosmos. Legi fundamentale ale naturii pot fi exprimate sub forma unei relaţii generale de legătură de tipul XYn=ct. denumită ecuaţia politropei conservative generalizate unde, nLegi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image002(-Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image004, +Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image004) reprezintă un exponent politropic generalizat care desemnează intensitatea interacţiunii considerate [12]. Prin particularizarea acestui exponent, care poate avea şi alte semnificaţii decât cea strict termodinamică, se obţin legile care guvernează interacţiunile conservative din domeniul mecanicii corpurilor (rigide, elastice, fluide) din domeniul termodinamicii ca şi din cel al electromagnetismului. Forţa generalizată Y, în calitate de cauză, determină deplasarea generalizată X care reprezintă efectul acţiunii considerate. Termodinamica generalizată defineşte lucrul elementar generalizat pe baza relaţiei, δL= YdX. unde, unde Y reprezintă o forţă sau intensitate generalizată în calitate de mărime intensivă, iar X o deplasare sau sarcină generalizată în calitate de mărime extensivă. Forţa generalizată Y, în calitate de cauză, determină deplasarea generalizată X care reprezintă efectul acţiunii considerate.    Teoretic şi experimental s-a evidenţiat că     mărimi intensive care pot îndeplini rolul forţei-intensităţii generalizate Y pot fi dintre cele mai diferite, cum ar fi: forţă mecanică  F, greutatea G unui corp de masă m, momentul mecanic M, acceleraţia liniară a, acceleraţia gravitaţională g, acceleraţia unghiulară ϵ, vitezele liniară v  şi unghiulară ω; eforturile unitare (tensiunile) liniare σ şi tangenţiale τ, presiunea p, tensiunea superficială σ, potenţialul electric V, intensitatea câmpului electrostatic E, intensitatea câmpului magnetic H, potenţialul chimic φ, temperatura absolută T. Ca mărimi extensive care joacă rolul deplasării-sarcinii generalizate X sunt: deplasările liniară x şi unghiulară φ, impulsul (liniar) H, momentul cinetic K, alungirea specifică liniară e, deformarea specifică unghiulară γ, volumul (specific) V(v), sarcina electrică Q(q),  inducţia electrostatică D, respectiv, vectorul de polarizaţie Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image007, inducţia magnetică B, respectiv, vectorul de magnetizare Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image009, masa substanţei m, şi entropia S(s) în calitate de coordonată termică de stare [12]. Eliminarea/crearea unei modalităţi de izolare, mecanică, termică, electrică, magnetică, etc, permite/nu permite matricei corpului natural să participe la interacţiunea caracteristică formei de mişcare considerate, ceea ce înseamnă că sistemul dobândeşte/pierde un grad de libertate externă corespunzător acelei interacţiuni.  Gradele de libertate internă (ni) şi externă (ne) care satisfac un anumit tip de interacţiune între sistem şi exterior pot fi considerate conjugate (ne

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Definirea conceptului de electroconvergenta, corp natural

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Sam 29 Aug 2020, 14:05


Fiecare proprietate (pn) a unui corp  natural (P)  poate fi reprezentatã sau conceptualizatã printr-o anumitã funcţie de de stare, F = Fi│ 1 ≤ i ≤ n. Fiecare valoare alui F este o stare conceptibilã a corpului natural relativ la mediul/cadrul dat. Fiecare corp natural are propriul spațiu de stare. Suma tuturor stãrilor de acest fel este numitã spațiul de stare conceptibil. Fiecare corp natural îşi are propriul spațiul  de stare conceptibil, respectiv, legic,  fig.2.a-b. Teoria auto(electro)convergenţei corpurilor naturale se referã la crearea, interacţiunea și transformarea claselor de  corpuri naturale ca fundament al (orto)existenţei și idealului. Presupoziţiile teorie sunt urmãtoarele: a-corpul natural definește „locul”/spaţiul din Univers, și, b -curbiliniul mișcãrii corpului natural personalizeazã local cadrul spaţiu –timp.
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Clip_image004

 

 Fig.3. Paradigma (auto)electroconvergenţei corpurilor naturale.[8 ]
Generarea sensibilului (respectiv, a mişcǎrii consecutive mãsurabile) are la bazã apariția curbiliniului care ataşeazǎ "locului" un parametru de stare şi anume  densitatea s≡ρ. Densitatea este caracteristica locului care dã consistențã formei/locului/ volumului. Aceastã proprietate este determinantã pentru apariția celorlalte funcții de stare specifice corpului micro/macroscopic natural, F= ‹Fi│ 1 ≤ i ≤ nfiind totodatã  parte  definitorie al  structurii  cadrului de mãsurare spațiul – timp. Descrierea procesului de creaţie/transformare a corpurilor naturale din Univers presupune construirea unui program de observare directã/indirectã. Anvergura heuristicã aferentã paradigmei utilizatã la costrucţia experimentului, colectarea datelor și analiza rezultatelor dau mǎsura/limitele programului de observare. Omul poate modela și intelege creaţia/transformarea observatǎ în naturã numai printr-o euristicã  adecvatã a structurii, organizãrii și funcţiilor intra/extra atribuite corpului natural observat în conformitate cu schema: structurã + organizare + functii = produs/efect. Euristica cercetãtorului este limitatǎ de:
- nivelul dezvoltare și de cunoaștere
 al domeniului cercetat (fondul informaţional general al domeniului cercetat , respectiv, propriu /al cercetatorului, 
-de nivelul de cunoaștere al demersurilor, tehnicilor și metodelor de stimulare a proceselor de intelegere din domeniul inventicii/performanticii/“creatologiei” cât și de
-calitãţile heuristice native ale cercetatorului.
Limitele euristicii se regǎsesc în modul în care se
construiesc experimentele, se colecteazǎ datele de observare și se  interpretezǎ rezultatele.
De-a lungul timpului, așa cum am exemplificat mai sus, au fost experimente ce evidenţiau o  discrepanţǎ ori devierea rezultatelor de la  regulile stabilite, tendinţã, ori model. Asa cum vom vedea mai jos experimentele efectuate cu pendululul evidenţiazã parametrii de mișcare  care nu-și gǎsesc explicaţii în actualele teorii (anomalii). Concordanţa dintre predicţia teoriei/paradigmei și efectul observat la transformarea corpului natural este criteriul de confirmare al veridicitãţii constructului/modelului, fig.1. Paradigma electroconvergenţei corpurilor naturale unifică cele două direcții de cercetare (democriteanã, respectiv, platoneanã) prin definirea corectă a conceptului de ”matrice a corpului  natural” și a mecanismului interacţiunilor acestuia. (Crivoi D. 2005, Convergenţa si divergenţa materiei, s.a.). A fost necesar sã definesc noi constructe care permit înţelegerea mai aproape de adevãr  a interacţiunilor în spaţiul și timpul terestru așa cum sunt acestea  evidenţiate în rezultatele mãsurãtorilor cu pendulul. Corpul natural P(n) - itemul factual/ lucru  care personalizeazã (meta)fizic orice pereche  (σ),  [“loc”, eon”], respectiv, [ spaţiu,  timp] a mulţimii tuturor claselor de corpuri  (Σ) din Univers.  Analiza corectã a proprietãţilor corpului natural pe diferite paliere al (orto) existenţei este posibilã cu ajutorul funcţiei: P:ΣxS→ R, unde S este mulţimea tuturor sistemelor scalã cum-unitate conceptibile ((“marime”, “cantitate”). Corpul natural nemasic/”loc” natural neentropic - itemul factual al emergenţei structurale, organizaţionale și funcţionale al clasei corpurilor naturale geentropice în care fenomenele de transformare masice nu sunt definitorii/preponderente (orthoexistenţa). Corp natural masic/emergenţa entropicã a locului - obiectul fizic cu  masa, care defineşte  palierul entropic al universului fenomenologic. Generarea sensibilului (respectiv, a mişcarii consecutive mãsurabile) are la bazã apariția curbiliniului care ataşeaza "locului" un parametru de stare şi anume  densitatea s≡ρ. Matricea entropica a corpului  masic - spațiul de manifestare  a potențialitãții cauzale şi a potențialitãți de întâmplare a corpului natural. Matricea  entropică constitue sediul transformărilor substanţiale şi energetice care personalizează interacţiunile  interne, respectiv, externe  ale  corpului  natural masic pe care îl înglobează. Etherul este corpul natural fãrã matrice entropicã.  Corp natural de influențã preponderentã - corpul natural a cãrui matricea  maximizeazã potențialului causal şi/ori potențialul de întâmplare a corpului natural cu care interacţioneazã.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty "Profunzimile cunoasterii"

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 01 Sept 2020, 12:24

Book II of Physics-Aristotel

 

Some existing things are natural, while others are due to other causes. Those that are natural are ... the simple bodies such as earth, fire, air and water; for we say that these things and things of this sort are natural. All these things evidently differ from those that are not naturally constituted, since each of them has within itself a principle of motion and stability in place ... A nature is a type of principle and cause of motion and stability within these things to which it primarily belongs ... A nature, then, is what we have said; and the things that have a nature are those that have this sort of principle. All things are substances, for a substance is a sort of subject, and a nature is invariably in a subject. The things that are in accordance with nature include both these and whatever belongs to them in their own right, as travelling upward belongs to fire ...
.........................................................................................................................................................................
Unele lucruri existente sunt naturale, în timp ce altele sunt cauzate de alte cauze. Cele care sunt naturale sunt ... corpurile simple, ar fi pământul, focul, aerul și apa; pentru că noi spunem că aceste lucruri și lucruri de acest fel sunt naturale. Toate aceste lucruri, evident, diferă de cele care nu sunt constituite în mod natural, deoarece fiecare dintre ele are în sine un principiu de mișcare și stabilitate în loc ... O natură este un tip de principiu și cauza de mișcare și stabilitate în cadrul acestor lucruri de care aparține în primul rând ... O natură, atunci, este ceea ce am spus; și lucrurile care au o natură sunt cele care au acest tip de principiu. Toate lucrurile sunt substanțe, pentru o substanță este un fel de subiect, și o natură este invariabil într-un subiect. Lucrurile care sunt în conformitate cu natura includ atât acestea și orice le aparține în dreptul lor, ca călătoresc în sus aparține foc ...

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de negativ la data de Mier 02 Sept 2020, 08:06

Din pacate, domnule Crivoi, nu ati reusit sa explicati ce e cu electroconvergenta asta. Pe de alta parte, înteleg la ce va referiti, dar va pierdeti în amanunte nerelevante pentru a explica problema, din care dumneavoastra vedeti un singur aspect, influentat fiind cumva de ideile lui Fermi. Problema e ceva mai complexa, dar nu trebuie sa va straduiti sa generati noi "constructe". Lumea fizica are un singur "construct" (de fapt mecanism) de baza. Nu e asa desteapta ca noi. Cât despre traducerea din engleza în româna a unui text original în greaca, e o problema. Chiar daca micile diferente de interpretare la fiecare traducere sunt mici, rezultatul e semnificativ diferit, pe baza efectului fluturelui.
Altfel, numai de bine !

_________________
N∃GATIV
negativ
negativ
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Left_bar_bleue5 / 105 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 23 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 3091
Puncte : 16271
Data de inscriere : 11/12/2012

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Definire

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 02 Sept 2020, 21:06

Departe de mine gandul sa cred ca as intelege pe deplin "electroconvergenta" corpurilor natural. Nevoit sa inteleg /modelez cat mai aproape  ceea ce am observat/masurat am fost nevoit sa incerc definirea (aproximativa) a unor noi constructe. Parerea mea este ca elei aveti vreun exem imi permit interpretarea rezultatelor . Este drept ca din diverse motive (subiective) "eorixplar as dplicatutii" ile" sunt "nereusite". Daca ati inteles la ce se "refera" teoria (in conditiile unor nereusite explicatii)  sunt convins ca in cartea dvs. sunt "solutii". Daca mai aveti disponibil vreun exemplar as dori sa-l cumpar. Multumesc pentru "intelegere"!
 S-auzim numai de bine!

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Profunzimile cunoasterii/electroconvergenta

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 02 Sept 2020, 21:22

D-l Virgil:ix
Vezi, Optica electromagnetica- Mediul optic/system optic/,...,

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Electroconvergenta-paradigma moderna de cercetarea a interactiuniii corpurilor naturale

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 08 Sept 2020, 17:53

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Scris de gafiteanu Astazi la 16:06


Noi impreuna cu Pamantul suntem propulsati de eter...Dar nu stim inca cum sa schimbam traiectoria. Inertia este o forma de propulsie perpetua cu eter.


Comentariu

Cercetati matricea de interactiune [structura, organizare, functii] a corpului natural (,..., meteorit, satelit, planeta, stea,...,) influentati-o  prin mijloace adecvate (corp/flux/zona de influenta care sa impacteze MATRICEA) si astfel, cu interactiuni modificate ale acesteia ii schimbati parametrii "inertiei".
Vedeti "propulsia diamagnetica"/EUGEN/INVENTATORI- care aplica electroconvergenta pentru "miscare".

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty "Profunzimile cunoasterii"

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Joi 10 Sept 2020, 13:49

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Scris de gafiteanu Astazi la 00:47


Ce ar fi daca ai citi mai intai cartea ? Iar daca ai si intelege ceva, ar fi si mai bine.

Comentariu:


Este o vorba celebra: "esti singurul care ai inteles, DAR AI INTELES GRESIT". O spun eu care am  structurat cartea (cu titlul initial "Spre viteza luminii") si am  adaugat autoconvergentei  /electrizarii  panzei  continue cilindrice  ejectate in medii compresibile (atmosfera) fazele de plasmatizare/,..., care in final se regasesc in produsul/efectul  interactiunii unui corp natural/MATRICE cu forme/efecte/produse de miscarea a materiei cunoscute ( cuantice, de impuls, electrice, EM, masice/chimice, presiune/mecanice,termice), vezi mai jos extras din CONVERGENTA si DIVERGENTA MATERIEI, Crivoi D
3.2. Electroconvergenţa corpurilor masive entropice Palierul de interacţiune gravitaţional/neutronoc este palierul fundamental ”static” în matricea căruia au loc procesele dinamice ce conduc la transformarea materiei din zona energetică entropică în care ste înglobat orice corp din Univers.Caracteristicile fizice fundamentale ale spaţiului etheronico-neutronic din Univers (temperaturi apropiate de 0 K0) dau suprafluiditatea şi supraconductivitatea materiei macroscopice. Neutronii, ca entităţi primare masice de interacţiune gravitoelectrică din universul observabil se bi-polarizează electric şi transmit (înglobaţi fiind în spaţiul energetic etheronico-neutrinic), prin efectul de electroconvergenţă, fluctuaţiile corpurilor masive masice (vezi cap.2).Neutronii din zona entropică a corpului masiv se polarizează permanent, şi se grupează radial, funcţie de volum,în jurul corpului masiv, faza1. Materia structurată a corpului masiv şi zona sa entropică (corpurile din structură) plasată în cămpul gravitoelectric al corpului de influenţă interacţionează pe toate palierele formelor de mişcare a materiei conjugate. Fluxurile emise de corpul masiv de influenţădeformează anvelopa entropică funcţie de palierul interacţiunilor. Precizăm căinteracţiunea gravito electrică este determinantă în declanşarea proccesului de apariţie a fenomenelor entropice în Univers- matrice de evoluţie a corpului masiv. Într-un corp masiv sunt definitorii următoarele fenomene: 1.Întreţinerea fenomenului de transmutarea (reacţii nucleare) a elementelor în interiorul corpului masiv propriu-zis de către palierul Universal al fluxului neutrinico-neutronic (neutrinii/neutronii emişi de corpurile masive, respectiv, undele de joasă frecvenţă din Univers care nu sunt ecranate) [117]; 2.Declanşarea şi întreţinerea fenomenului de electroconvergenţă a neutronilor liberi, respectiv, a neutronilor din nucleele atomice a elementelor chimice constituiente ale corpului masiv la/sub impactul continuu al fluxului neutrinico-etheronic rezultat în urma fenomenului de transmutare a elementelor. De precizat că fenomenul de transmutare a elementelor poate avea loc (în anumite condiţii de spaţiu de reacţie, natura corpurilor reactante, etc.) şi în urma

Capitolul 3 - Electroconvergenţa Pământului proceselor de fuziune/fisiune nucleară la rece cu emitere de flux de neutrini/neutroni [29]. 3.Apariţia (micro)stress-ului/presiunii (magneto-electrice) din materia corpurile supuse fluxului neutrinic emis de corpul masiv care electroconverge neutronii şi bi-polarizează electric (micro)centrele masice de gravitare (proton, atom, moleculă, complex molecular), stress care se manifestă la scară macroscopică în atracţia materiei (de) către centrul gravito-electric al corpului masiv[29, 36]; 4.Înterferarea fluxului neutrinic generat de corp cu fluxul neutrinic din Univers care stă la baza procesului entropic din zona din jurul corpului masiv. Astfel, în matrice funcţională spaţială a înteracţiunilor gravito-electrice, funcţie de parametrii fluxurilor de neutroni emişi, respectiv, receptaţi (din Univers) apar zone în (jurul) corpul(ui) masiv de deformare a stress-ul gravito-electric al materiei (vezi, capitolul 2). 5.Declanşarea proceselor entropice propriu-zise în matricea gravitoelectrică a corpului masiv şi apariţia palierelor de interacţiune electrică (electromagnetică), chimica, şi respectiv, de presiune (mecanică) a materiei (vezi, capitolul 1); 6.Polarizarea gravito-electrică a structurilor neutronice (şi generarea) structurii anvelopei entropice (structura internăşi externă acorpului) pe baza fluxului neutrinic de al corpului propriu-zis, fig. III. 2. a; 7.Deformarea câmpului gravitaţional şi a anvelopei entropice în care este înglobat corpul de (către ) fluxul neutrinic al corpului masiv de influenţă preponderentă; 8.Apariţia fenomenului de electroconvergenţă a corpului masiv, fig. III. 2. b.; 9.Generarea materiei/corpurilor prin electroconvergenţă; 10.Apariţia fenomenului de gravitare a corpurilor masive în jurul corpului de influenţă, şi anume: cometă- stea, stea –planetă (cu sateliţii naturali), stea- centru neutrinic galactic, ..., ş.a. Neutronii şi entităţile (micro)masice gravitante din jurul centrului de masăal anvelopei entropice (în care este înglobat corpul propriu-zis) sunt atrase la distanţe diferite de suprafaţa solidă a corpului masiv funcţie de masă/volum: cei mai voluminoşii la distanţa mai mică iar cei mai mici la distanţe mai mari. Polarizaţi fiind ei vor răspunde diferit la câmpurile gravito –electrice/electromagnetice din mediu. Asfel că în zona entropică are loc o curbare a câmpului gravitaţional şi electric; Vectorul atractiv îşi schimbă parametrii astfel încăt, la o anumită distantă specifică fiecărui corp masiv devine tangent la sfera de atracţie (generând macrovortex-uri în jurul corpului, pulsatorii funcţie de fluxurile de impact generatoare de câmpuri electromagnetice). Configuraţia vortex-urile aferente este complexă, funcţie de (mărimea) corpului/sistemului şi fluxurile de impact. Astfele pulsarii, stelele masive în general se poate considera că prezintă o anumită simetrie în distribuţia materiei şi a cîmpurilor. Corpurile gravitate (satelit natural, planetă, cometa, asteroizii) prezintă

Capitolul 3 - Electroconvergenţa Pământului o anumită asimetrie în distribuţia materiei interne şi externe căt şi o asimetrie ţi anizotropie spaţială a câmpurilor, fig. III.2 . Fig. III.3. Distribuţia materiei şi câmpurilor corpurilor masive a- corp masiv ce interacţionează preponderent cu neutrini din Univers; b,c,d,e,f - corpuri masive gravitate; Urmare a interacţiunilor formelor de mişcare predominant neutronico-electrică a materiei din corpul entropic cu cele din mediu (SE) se dezvoltă energia subsistemelor corpului anvelopă plasmatică (M) care asigură prin procese entropice (T) conversia/ transferul energetic către vortexurile (peri)corpului masiv (O.L.) care asigură transformarea şi/sau prelucrare materiei ce are loc la nivelul (peri)corpului (P) ca produs al interacţiunii cu mediul universal, respectiv corpul de influenţă preponderentă. Modelarea unui sistem fizic/natural trebuie să evidenţieze transmiterea energiei şi să asigure prin mecanisme specifice de genul mişcării cu d a f e b c

Capitolul 3 - Electroconvergenţa Pământului expansiune –contracţie (OC) pierderile minime de energie de transformare a materiei (produsul- P). Pe acest model se analizează interacţionile Pământului.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Stabilizarea miscarii rachetei pe traiectorie

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Sam 12 Sept 2020, 11:51

Precizia /imprastierea unei rachete/proiectil este influentata de modul stabil/instabil in care racheta /proiectilul se misca pe traiectorie. Pentru realizarea stabilitatii trebuie ca distanta dintre centrul de presiune a corpului si punctul de aplicatieoa fortelor ce "misca" corpul sa fie intre anumite limite, astfel incat sa nu se genereze "momente" (de rostogolire, balans, rasucire). Stabilitatea poate fi inbunatatita /realizata fie GIROSCOPIC (prin ghinturile gurii de foc, inclinarea ajutajelor rachetelor care imprima o anumita ROTATIE corpului) fie aerodinamic ( cu aripi stabilizatoare, care modifica centru de presiune exterioara prin pozitia sa la un moment dat).

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de gafiteanu la data de Sam 12 Sept 2020, 22:36

Dar de traiectorii controlate prin giroscop, ati auzit ? Se analizeaza periodic inclinarea fatza de ce arata giroscopul si conform unui program se mai corecteaza cand e nevoie cu mici rachete laterale sau cu aripioare. Se foloseste un sistem GPS din sateliti si computer ma bordul rachetei-navei. Giroscopul invarte foarte repede trei corpuri grele concentrice cu trei motorase electrice pe trei directii perpendiculare carteziene xyz.. astazi exista giroscoape optice cu laser, si mai performante.. Giroscopul este demult timp utilizat la avioanele obisnuite.

_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)

gafiteanu
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Left_bar_bleue0 / 100 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 23 Right_bar_bleue
Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 6936
Puncte : 29662
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.


Abel Cavaşi îi place acest mesaj

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Clarificare

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Dum 13 Sept 2020, 12:44

Pt. d-l Gafiteanu:
In final tot ceea ce am aratat eu se intampla ( "mici rachete laterale/giroscopic sau cu aripioare/aerodynamic".)!
Nu confundati "senzorul"/traductorul") cu procedura de stabilizare.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Precizare

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Dum 13 Sept 2020, 13:11

Pt. d-l Virgil 48:
Rachete de calibru mic folosesc motoare racheta cu combustil chimic solid cu o configuratie a bastonaselor(cilindrica, rotunda, poligonala,...,) care sa asigure o  suprafeta de ardere corespunzatoare debitului (vitezei de ardere) necesar (proiectata) . Stabilizarea rachetei este giroscopica (inclinarea cu un anumit unghi fata de axa a ajutajelor de reactie). Imprastierea rachetelor este mult mai pronuntata decat a proiectilelor (probabilitate de lovire a tintei mai scazuta). De aceea la rachetele (balistice,...,) se folosesc dispositive de dirijare/ghidare care inbunatatesc precizia ffffmult.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Dum 13 Sept 2020, 16:53

Crivoi D a scris:Pt. d-l Virgil 48:
Rachete de calibru mic folosesc motoare racheta cu combustil chimic solid cu o configuratie a bastonaselor(cilindrica, rotunda, poligonala,...,) care sa asigure o  suprafeta de ardere corespunzatoare debitului (vitezei de ardere) necesar (proiectata) . Stabilizarea rachetei este giroscopica (inclinarea cu un anumit unghi fata de axa a ajutajelor de reactie). Imprastierea rachetelor este mult mai pronuntata decat a proiectilelor (probabilitate de lovire a tintei mai scazuta). De aceea la rachetele (balistice,...,) se folosesc dispositive de dirijare/ghidare care inbunatatesc precizia ffffmult.
Intotdeauna m-a mirat imaginea rachetelor care zboara
pe o directie ce nu corespunde cu axul longitudinal al lor.
Adica axul rachetei tinteste mai sus decat axul traiectoriei.
Explicatia pe care mi-am acordat-o, a fost ca foloseste
portanta aerului ca sa nu cada. In cosmos, aceeasi racheta
nu ar putea folosi acest efect.
Inseamna ca in cosmos, in spatii gravitationale, rachetele
pot urma numai traiectorii balistice ? Sau ar putea zbura
ca si in atmosfera, dar cu o inclinare mai mare a axului
propriu fata de traiectorie ?
Intrebare: liniile acesta imaginare despre care scriu eu, sunt
numite AXUL sau AXA ? Stiu ca se spune axul cu came,
atunci ma exprim gresit ?

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 23 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 23 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7770
Puncte : 30728
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 23 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 23 din 23 Înapoi  1 ... 13 ... 21, 22, 23

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum