Legi de conservare (2)

Rezumarea primului mesaj :

Provine din „Legi de conservare (1)".


Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.

crivoi d a scris:Si bazat pe aceasta observatie decretezi ca orice corp care se misca pe o traiectorie curba intr-un camp central consuma energie.

Mai degraba asa:
Bazat pe modelarea de mai sus (termodinamica generalizata, teoria sistemelor, electroconvergenta), cinematica  (parametrii de miscare la un moment dat, traiectul) oricarui sistem de corpuri  naturale din univers depinde de legatrile (intrarile, iesirile) acestuia cu mediu. Geometria/volumul sistemului (matricea de interactiune/structura,organizare ,functii) si fluctuatiile/fluxurile locului sunt hotaratoare pentru efectele (cinematica, dinamica,transformare) ce au loc la un moment dat. Folosirea unor formule deduse din efecte (a unor sisteme izolate/mecanice cu legaturile mecanice aferente) pentru a "demonstra" CEVA este o pierdere de vreme.

In timpul expeditiilor pe Luna si pe Marte, sau a sondelor trimise spre Jupiter, Saturn si mai departe pentru calculul traiectoriilor nu s-a tinut cont decat de legile de miscare ale planetelor si de influienta fortei gravitationale a acestora, nicidecum de electroconvergenta, vortexuri si alte influiente de care amintiti aici, si totul a functionat foarte bine. Asa ca nu vad de ce ne-am complica fara rost.

Oare asa sa fie? Mai cercetati!

Pt d-l Virgil 48:
Jun 01 08:57 Jupiter 4.6°N of Moon
02 07:24 LAST QUARTER MOON
08 02:27 Moon at Apogee: 406230 km
09 16:42 Moon at Ascending Node
10 10:42 Annular Solar Eclipse; mag=0.943
10 10:53 NEW MOON
11 01 Mercury at Inferior Conjunction
12 06:44 Venus 1.5°S of Moon
12 13 Venus at Perihelion
13 06:19 Pollux 3.1°N of Moon
13 19:52 Mars 2.8°S of Moon
18 03:54 FIRST QUARTER MOON
21 03:32 Summer Solstice
23 03:26 Antares 4.8°S of Moon
23 06:07 Moon at Descending Node
23 09:58 Moon at Perigee: 359960 km
24 18:40 FULL MOON
27 09:30 Saturn 4.0°N of Moon
28 18:38 Jupiter 4.5°N of Moon

Date GMT Event
(h:m)

Jul 01 21:11 LAST QUARTER MOON
04 20 Mercury at Greatest Elong: 21.6°W
05 14:48 Moon at Apogee: 405342 km

D-l Virgil 48:

Rezultatul unei actiuni care se desfasoara permanent, in mod identic si continuu, se cumuleaza, nu poate fi nul !

Comentariu:
Starea fizica a unui sistem la un moment dat defineste energia sistemului. Raportarea /compararea se poate face cu cadre de masurare folosind spatiul, S, ori timpul, T. Aceste actiuni "fac" lucru mecanic de deformare/deplasare (,... electric, magnetic, termic, mecanic) si rezulta Energia (alt concept, diferit de L, definit ca suma de lucruri de "deformare"/deplasare). Energia este o marime scalara dar raportata la un cadru de masurare (timp, spatiu) poate/este variabila (creste, descreste) ca si lucru (componentele sale). Rezultatul final al actiunii raportata la deplasare (cadru de masurare spatial) depinde de drumul rezultat in cadrul de masurare/ raportat la sistemul de referinta (OXYZ). Acest drum fata de originea O poate fi calculat si da valori pozitive, negative, ori 0 (zero). Raporta la un cadru de masurare temporal (functie de timp), faceti va rog, dumneavoastra calculul si aplicati-l. Nu stiu daca n-am iesit putin din,..., "cadru" de definire a unor concepte pe care le-am folosit!

crivoi d a scris:D-l Virgil 48:

Rezultatul unei actiuni care se desfasoara permanent, in mod identic si continuu, se cumuleaza, nu poate fi nul !

Comentariu:
Starea fizica a unui sistem la un moment dat defineste energia sistemului. Raportarea /compararea  se poate face cu cadre de masurare folosind spatiul, S, ori timpul, T. Aceste actiuni "fac" lucru mecanic de deformare/deplasare  (,... electric, magnetic, termic, mecanic) si rezulta Energia (alt concept, diferit de L, definit ca suma de lucruri de "deformare"/deplasare). Energia este o marime scalara dar raportata la un cadru de masurare (timp, spatiu) poate/este variabila (creste, descreste) ca si lucru (componentele sale). Rezultatul final al actiunii raportata la deplasare (cadru de masurare spatial) depinde de drumul rezultat in cadrul de masurare/ raportat la sistemul de referinta (OXYZ). Acest drum fata de originea O poate fi calculat si da valori pozitive, negative, ori 0 (zero). Raporta la un cadru de masurare temporal (functie de timp), faceti va rog, dumneavoastra calculul si  aplicati-l. Nu stiu daca n-am iesit putin din,..., "cadru" de definire a unor concepte pe care le-am folosit!

M-ar fi interesat parerea dvs. cu privire la "Postulatul" din
citat. Chiar si una critica.
Dar cu atatea cuvinte, n-am reusit sa o sintetizez.

D-l Virgil 48:
Rezultatul unei actiuni care se desfasoara permanent, in mod identic si continuu, se cumuleaza, nu poate fi nul !

Raspuns:
1.Actiunea continua se insumeaza= superpozitie (in fizica)
2. Rezultatul/raspunsul este LINIAR. Masurarea "raspunsului"/lucru presupune raportarea la un sistem de referinta; pentru Luna, de ex. centrul de masa al sistemului Pamant -Luna, ..., Functie de pozitia fata de centrul sistemului de referinta semnul lucrului Lunii "urmeaza"/are " semnul" drumului /deplasarii.
Cand raspunsul este neliniar?

crivoi d a scris:D-l Virgil 48:

Rezultatul unei actiuni care se desfasoara permanent, in mod identic si continuu, se cumuleaza, nu poate fi nul !

Raspuns:
1.Actiunea continua se insumeaza= superpozitie (in fizica)
2. Rezultatul/raspunsul este LINIAR. Masurarea "raspunsului"/lucru presupune raportarea la un sistem de referinta; pentru Luna, de ex. centrul de masa al sistemului Pamant -Luna, ...,  Functie de pozitia fata de centrul sistemului de referinta semnul lucrului Lunii "urmeaza"/are " semnul" drumului /deplasarii.
Cand raspunsul este neliniar?

Daca "raspunsul" este lucrul mecanic, (cvasi)liniar, iar sistemul
de referinta este centrul de masa, acest "raspuns" este mereu
identic fata de centrul de masa. In cazul Lunii.
Cand raspunsul nu este liniar, actiunea nu indeplineste toate
conditiile cerute de postulat. Concluzia se schimba numai daca
raspunsul poate deveni negativ.
Daca as putea spune ca am inteles corect raspunsul dvs, ceace
imi este greu, atunci postulatul este adevarat (?)
Propuneti vreun amendament ?

DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA, PE RAPOSATUL SCANTEI TUDOREL! A fost, un suflet curat, pasionat de cunoastere si cu multa dorinta de a rezolva misterele naturii!

crivoi d a scris:D-l Virgil 48:
Rezultatul unei actiuni care se desfasoara permanent, in mod identic si continuu, se cumuleaza, nu poate fi nul !

Raspuns:
1.Actiunea continua se insumeaza= superpozitie (in fizica)
2. Rezultatul/raspunsul este LINIAR. Masurarea "raspunsului"/lucru presupune raportarea la un sistem de referinta; pentru Luna, de ex. centrul de masa al sistemului Pamant -Luna, ...,  Functie de pozitia fata de centrul sistemului de referinta semnul lucrului Lunii "urmeaza"/are " semnul" drumului /deplasarii.
Cand raspunsul este neliniar?

Comentariu:
Lucrul mecanic produs de orbitarea circulara, asa cum il afirm
si il calculez eu in alt topic, este o actiune continua.
Insumarea lui conduce la ideea ca orbitarea epuizeaza "campul".
Iar pentru un corp limitat, resursa campului nu poate fi nelimitata.

Se vorbeste despre diferite modalitati de deplasare a corpurilor (miscarea este un concept mai,..., complex) dar nu se aminteste nimic referitor la cadru de masurare (timp?, spatiu?, spatiu-timp?,...,). Ecuatiile cu derivate partiale descriu sisteme cu parametrii distribuiti, ecuatiile diferentiale ordinare descriu sisteme cu parametrii concentrati,...,

"2. Metoda de cercetare prin reprezentarea si analiza(problemei) sub forma de sistem
Pentru o formularea precisa a probleme. in conditii de mare nedeterminare , pentru alegerea unei strategii de cercetare, pentru definirea precisa a sistemului (frontierilor, intrarilor , iesirilor, si altor componente) se impune utilizarea metodologiei de cercetare prin reprezentarea si analizaproblemeisub forma de sistem. Nu exista inca o definitie general acceptata a conceptului de sistem, respectiv, a sistemului mare (system foarte mare, system complex, system foarte complex). Dimensiunile fizice ale obiectului nu sunt esentiale. Una din calitatile importante a sistemului mare este emergenta, adica prezenta unor proprietati generate, specifice sistemului si nedeductibile din proprietatile cunoscute (observate) ale elementelor si ale modului de reunire a acestora. Emergenta sistemului presupune o analiza integrala a sistemului. Varietatea, ierarhia, comanda,…, s.a. sunt characteristici ale sistemelor mari. Scopul identificarii sistemului... consta in determinarea modelului sau fizic si matematic pentru un anumit timp si spatiu de functionare . Identificarea se poate realiza fie printr-o descriere a proceselor elementare ce au loc, cu ajutorul legilor fizice (cum ar fi ecuatiile de bilant), fie o identificare experimentala. " extras dintr-o lucrare in curs de definitivare.

Există apropieri. „Teoria” lui este inginerească, emanată de un inginer, deci fără definiții teoretice solide, motiv pentru care nu poate face raționamente generale, ci speculează niște legi experimentale. Marea valoare a „teoriei” sale este că scoate în evidență rolul elicei. Dar, desigur, este DEPARTE de principiul elicoidal a inerției.

_________________
Oamenii sunt extrem de valoroşi

Nimic nu este posibil  fara "Oamenii  extrem de valoroşi" dinaintea noastra! A ne "fixa" pe niste directii "neverificate" este periculos. Excluziunea nu certifica o idee! To be or not to be! This is the,..., PROBLEM!

crivoi d a scris:. . . . .

Nimic nu este posibil  fara "Oamenii  extrem de valoroşi" dinaintea noastra! A ne "fixa" pe niste directii "neverificate" este periculos. Excluziunea nu certifica o idee! To be or not to be! This is the,..., PROBLEM!

Totusi Einstein asta a facut. Cu TRG a exclus teoria eterului, si
pe Tesla din stiinta, sustinut activ de un segment interesat al
conspiratiei industriale. Propagand in majoritate idei fanteziste .
Stiinta a fost transformata in arma razbunarii. A ochit Germania
si a nimerit Japonia. Si asa a ramas.

Tesla nu a fost un teoretician. Motorul electric era in faza avansata de realizare practica, asa ca avea toate conditiile sa fie pus la "lucru". Si a facut-o! Celelalte "idei" ale sale s-au "copt" si aplicat odata cu dezvoltarea tehnologica. Tensorii lui Einstein prin ce (intre)actioneaza? Credeti ca Einstein nu stia de limitele unei teorii (inclusiv TRG)? Numai epigonii se cred "intelepti" prin a aplauda! (unii din contra, fara argumente, NEAGA TOT).

crivoi d a scris:Tesla nu a fost un teoretician. Motorul electric era in faza avansata de realizare practica, asa ca avea toate conditiile sa fie pus la "lucru".  Si a facut-o! Celelalte "idei" ale sale s-au "copt" si aplicat odata cu dezvoltarea tehnologica.  Tensorii lui Einstein prin ce (intre)actioneaza? Credeti ca Einstein nu stia de limitele unei teorii (inclusiv TRG)? Numai epigonii se cred  "intelepti" prin a aplauda! (unii din contra, fara argumente, NEAGA TOT).

Din cate stiu eu, singura recunoastere oficiala a lui N.Tesla este
de inventator in domeniul curentului trifazic. Si motorul electric
trifazic nu putea sa apara mai inainte. In rest, poti afla mai
multe din folclorul internetului, desi brevetele sale numeroase
exista. Unele probabil ingropate la mare adancime.
Parerea ca el a fost adevaratul geniu al sec. XX, pare justificata
celor interesati.

"Si motorul electric trifazic nu putea sa apara mai inainte. "

Comentariu:
Vezi,..., si o o sa aflati ca,...., "inainte" este intodeauna in fata ,..., Inventatorului! Tesla stia de patentul austriac al motorului electric!

crivoi d a scris:"Si motorul electric trifazic nu putea sa apara mai inainte. "  

Comentariu:
Vezi,..., si o o sa aflati ca,....,  "inainte"  este intodeauna in fata ,..., Inventatorului! Tesla stia de patentul austriac al motorului electric!

Interesant !
Motorul trifazic, evident diferit de cel pentru curent continuu,
a fost brevetat de altcineva in Austria, inainte sa se impuna
curentul trifazic generalizat ?
Am sa caut amanunte despre aceasta informatie. Multumesc!

D-l Virgil:
"1.Mecanica din fizica clasica se bazeaza numai pe lucrarile practice facute de om cu mijloacele inconjuratoare, si legile ei raspund foarte bine aplicatiilor omului in mediul inconjurator.
2.Dar cand vrei sa aplici mecanica clasica la nivel micro sau macrocosmic lucrurile se complica pentru ca apar proprietati noi si legi specifice care nu mai au legatura cu ce am invatat in fizica corpurilor"

Comentariu:
1. Mecanica clasica se bazeaza pe teoria newtoneana potrivit careia procesele sunt reversibile ; astfel trecerea de la o calitate la alta (,..., magnetic, electruic, termic, chimic,...,) a corpului natural nu poate fi evidentiata in cadrul teoriei.
2. Toate au legatura daca ai in vedere functionarea corpurilor in,..., regimul real (generator/motor). Pentru asta iti trebuie o paradigma de analiza in acord cu adevaratele procese ce se petrec in natura, paradigma care iti permite sa construiesti experimente pentru identificarea corecta a sistemului de corpuri cu "probleme"/perturbat.

crivoi d a scris:D-l Virgil:
"1.Mecanica din fizica clasica se bazeaza numai pe lucrarile practice facute de om cu mijloacele inconjuratoare, si legile ei raspund foarte bine aplicatiilor omului in mediul inconjurator.
2.Dar cand vrei sa aplici mecanica clasica la nivel micro sau macrocosmic lucrurile se complica pentru ca apar proprietati noi si legi specifice care nu mai au legatura cu ce am invatat in fizica corpurilor"
. . . . .

Asta se poate si este de inteles. Dar atunci cand "proprietatile
noi si legile specifice" conduc la efecte ce se opun in mod evident
si fara motiv rational mecanicii din fizica clasica, ideea ca este
ceva putred acolo, se justifica. Asa au aparut din burta efectele
relativiste care duc la abandonarea fizicii rationale. Fiindca nu
aveau argumente logice si sustinute practic, au introdus explicatii
din afara stiintei. Cum s-ar zice, din fantezie. Si au ajuns sa fie
considerate stiinta.

• Despre “masa negativa” se vorbeste inca de pe vremea lui Einstein. In principiu ,asa cum exista sarcini electrice in lumea atomilor asa exista sarcini de tip gravitational in lumea macro .Prin urmare daca actionam cu o forta asupra unui corp cu masa negativa acesta se va deplasa in sens invers fortei . Daca pana de curand masa negativa era doar o teorie ,iata ca din 2017 se stie ca aceasta chiar exista si se comporta exact cum prevede teoria (PeterEngels si Michael Forby de la WSU comform Physical review din 10 04 2017).Motivul ca nu stim de ea pana acum este ca noi suntem inconjurati doar de materie cu masa pozitiva. Daca tot exista acest gen de masa au aparut teorii noi care explica foare corect si unificator materia si energia neagra .Ca o curiozitate cam in aceeasi perioada a fost realizat un material supraconductor la temperaturi inalte (-15 grade C) din grafen dopat cu calciu prin care electronii se unesc si curg asemenea unui lichid fara frecare ( se comporta asemeni unui lichid Bose -Einstein dar la temperaturi mai inalte cu toate proprietatile specifice legate de gravitatie) Autorii chiar au afirmat ca: ,“limita acestui material nu este decat universul ” Desigur nu avem dotarea necesara sa producem straturi monoatomice , avem insa noroc intrucat stim ca la limita de separare intre doua medii stratul de atomi despartitor este perfect ordonat si produce chiar efecte interesante (reflexia refractia catalizatorii capilaritatea etc ) Se mai stie ca bulele de aer din apa (de exemplu) se pot modela ca si cum ar fi alcatuite din materie negativa. Daca imersam o minge de tenis in apa si miscam vasul atunci bila se deplaseaza in directia miscarii invers decat normal (ca si cand ar avea antiinertie).Daca un obiect este acoperit cu materie negativa (sau materia normala pozitiva se poate cumva transforma in negativa ) el ar avea exact comportamentul unui OZN respectiv materia normala este respinsa pe directia miscarii iar obiectul nu produce zgomote si se poate deplasa in orice mediu etc.
• https://www.stiintaonline.ro/teoria-unificata-a-materiei-intunecate-si-energiei-intunecate/

panait_petre2007@yahoo.co a scris: . . . . . Se mai stie ca bulele de aer din apa (de exemplu) se pot modela ca si cum ar fi alcatuite din materie negativa. Daca imersam o minge de tenis  in apa si miscam vasul atunci bila se deplaseaza in directia miscarii invers decat normal (ca si cand ar avea antiinertie).

La argumentul acesta poti sa renunti. Bulele de aer sau
mingea de tenis au masa(densitatea) mai mica decat
apa dizlocuita. La miscari alternative inertia
apei din jur este mai mare, la o franare ea se duce inainte
iar bulele raman in urma. La o accelerare, apa ramane in
urma iar bulele o iau inainte.  Asa ca fenomenul prezentat  
este o consecinta explicabila a fizicii recunoscute, nu vreun
argument ca exista cai verzi.

D-l Virgil 48:

Pentru a efectua acelasi traseu in spatiul liber, in afara oricarui camp, corpul acela produce lucru mecanic (consuma energie) ?

Bibliografie:
1. Conceptul/Notiunea/ de LUCRU MECANIC este necesar/a in STATICA si din aceasta cauza este introdus/a aici. O forta F, cu proiectiile Fx, Fy, Fz, al carui punct de aplicatie PRIMESTE o deplassare infinitizemala dr, EFECTUEAZA, in cursul deplasarii lucru mecanic dW(in rom. dL): dW=Fdr=Fx=Fy+Fz.

2. PUTEREA, in cazul lucrului mecanic efectuat de o FORTA, este definita astfel: P=dW/dt=Fdr/dt= F.V= FxVx+...FzVz, unde V este viteza punctului de aplicatie a fortei. LA O DEPLASARE finita a PUNCTULUI DE APLICATIE in lungul unei traiectorii din punctul P1, care are vectorul de pozitie r1 si coordonatele(x1,y1,z1), in punctul P2 (r2,/x1,...), FORTA (nu corpul cu afirmati mai sus?????!!!!), care in cazul general , este variabila, efectueaza lucru mecanic, W12= integrala curbilinie de la P1la P2 din F.dr=Int. curb. P1,2 (Fxdx+Fydy+Fzdz).
3. Lucru mecanic AL UNUI MOMENT M (????!!!!)la o rotatie infinitezimala dfi este dW=M.dfi si puterea in cazul momentului, este P=dW/dt= M.dfi/dt =Momega, unde omega este vitea unghiulara

Cititi despre forta conservativa, energia potentiala, lucru mecanic vitual, principiul lucrului mecanic vitual, legaturi(reactiuni in legaturi, legaturi STATIC determinate, calculul reactiunilor) pentru a intelege si a fi INTELES pe forum.

Virgil;
Mai ramane sa demonstrezi din ce fel de curba obtii dreapta.

Bibliografie:
Numarul f al gradelor de libertate ale miscarii,..., este egal cu numarul coordonatelor generalizate independente q1,...,qt care sunt necesare pentru descrierea univoca a pozitiei sistemului (traiectoriei). Legaturile neolonome ( fi(q1,...,qn, t)=0 nu este posibil a fi obtinuta integrarea vitezelor generalizate q1,...qn derivat/) nu au nici o influenta asupra numarului f al coordonatelor indepentente , adica al gradelor de libertate. Ele reprezinta totusi legaturi intre deplasarile vituale dq1,...,dqn, astfel ca in cazul infinitilor miici numarul gradelor de libertate scade cu o unitate pentru fiecare legatura neolonoma independenta(ec. de legatura, care sunt determinate ca fiind neolonome, sunt liniare in q1,....,qn),...., s.a.m.d. -similitudine cu sistemele "mecanice"? Este posibl asa ceva?

crivoi d a scris:Virgil;
Mai ramane sa demonstrezi din ce fel de curba obtii dreapta.

Bibliografie:
Numarul f al gradelor de libertate ale miscarii,..., este egal cu numarul coordonatelor generalizate independente q1,...,qt care sunt necesare pentru descrierea univoca  a pozitiei  sistemului (traiectoriei). Legaturile neolonome ( fi(q1,...,qn, t)=0  nu este posibil a fi obtinuta integrarea  vitezelor generalizate q1,...qn derivat/) nu au nici o influenta asupra numarului f al coordonatelor indepentente , adica al gradelor de libertate. Ele reprezinta totusi legaturi intre deplasarile vituale dq1,...,dqn, astfel ca in cazul infinitilor miici numarul gradelor de libertate scade cu o unitate pentru fiecare legatura neolonoma independenta(ec. de legatura, care sunt determinate ca fiind neolonome, sunt liniare in q1,....,qn),...., s.a.m.d. -similitudine cu sistemele "mecanice"? Este posibl asa ceva?

Si acum un raspuns direct daca puteti da;
1.Traiectoria liniara dreapta este posibila ?
2. Traiectoria liniara dreapta se poate obtine dintr-o traiectorie curba plana avand curbura zero?
3. Asociind un triedru Frenet unei traiectorii liniare drepte, putem vorbi despre curbura si torsiune?
4. Despre ce torsiune vorbim in cazul unei traiectorii drepte ?

NU.

crivoi d a scris:NU.

Daca un student da la examen un astfel de raspuns ce nota primeste?

virgil a scris:

crivoi d a scris:NU.

Daca un student da la examen un astfel de raspuns ce nota primeste?

D-l Crivoi spune numai ce vrea d-lui. In general nu poarta
un dialog pe un subiect anume. Rar se refera concret la
disputele noastre. Se comporta ca un vizitator rezervat si
fara obligatii.
Propun sa gaseasca aici o usa deschisa oricand !

D-l Virgil 48"

Daca pretinzi ca tot ce misca se supune acestei fizici, posteaza măcar un exemplu recunoscut de miscare in dimensiunea noastra,
elicoidala si libera, fiindca literele [size 24] nu sunt argumente solide. Daca nu cumva aceasta fizica se sustine numai in domeniul imaginar.

Comentariu:
1. Orice teorie este utila atat timp cat reuseste sa descrie procese naturale cat mai aproape de adevar. Referentul unei teorii poate fi "orice" (imaginar, real,..., geometric, temporal,...,)atata timp cat teoria aferenta modeleaza corect Produsul/efectul.
2. Criteriulde validare a ipotezei /teoriei este concordanta predictiei cu produsul/efectul. Din acest punct de vedere fizica elicoidala se aplica coerent la interfata masic-nemasic (vezi supozitia a 2a a teoriei electroconvergentei). Liniaritatea gravitatieii si elecoicitatea palierului electromagnetic coexista la interfata suprafata terestra- cosmos.

crivoi d a scris:
Comentariu:
1. Orice teorie este utila atat timp cat reuseste sa descrie procese naturale cat mai aproape de adevar. Referentul unei teorii poate fi "orice" (imaginar, real,..., geometric, temporal,...,)atata timp cat teoria aferenta modeleaza corect Produsul/efectul.

O teorie este utila ca argument si daca este incerta/nedemonstrata ?
Dupa cum vedem, este plina lumea de ele, pana la TRG.
Putem socoti miscarea libera elicoidala aproape de adevar, si pe
ce criteru ?
Nu mi se pare ca o teorie cu referent imaginar, daca modeleaza
corect ceva, este certa. Vezi teoria stringurilor.

2. Criteriulde validare a ipotezei /teoriei este concordanta predictiei cu produsul/efectul. Din acest punct de vedere fizica elicoidala se aplica coerent la interfata masic-nemasic (vezi supozitia a 2a a teoriei electroconvergentei). Liniaritatea gravitatieii si elecoicitatea palierului electromagnetic coexista la interfata suprafata terestra- cosmos.

De aici ar trebui sa retinem ca tot ce se aplica coerent la teoria
electroconvergentei este valid ? Aceasta este criteriul adevarului
in stiinta ?

1. Se stie ca TRG este "validata" de calculul/masurarea "avansului periheliului planetei Mercur" si "curbarea luminiii" in camp gravitational; lucrul pe care teoria lui Newton nu-l face.
2. Parerea mea este ca da; de exemplul, trecerea de la nemasic/continuuu la masic/discret poate avea la baza un asemenea mecanism (vezi presupozitia a-2-a a teoriei electroconvergentei). Criteriul este este ca predictia aparitiei "discretului" prin continuua modificare a geometriei traiectoriei si cumulul acestora intr-un "loc "/spatiul conceptibil din Univers (de regula la interfate ecranante/unde stationare/,..., vezi electroconvergenta).
3. Orice teorie nu este decat o "ipoteza stiintifica" (perfectibila). Consistenta lor fizica este data de referent (adica la "ce se refera"; referent-masa/NEWTON/TRG,...,referent- corp natural/electroconvergenta,...,). Conceptul de "masa" este o proprietate /stare a corpului de natural care nu poate sa "cuprinda" /descrie corect/aproape de realitate comportarea/produsele/efectele unui "corp natural ca " intreg/sistem.
4. Daca nu intelegem o teorie -nu inseamna ca altii nu o inteleg (accepta). Poeziile lui Barbu nu sunt ca cele ale lui Alecsandri!
5. . Referentul scontat al constructului este acel lucru de care se ocupa (pe care îl reprezintã sau la care se referã/intenționeazã sã se refere) un construct (concept, propoziție, teorie). Referentul unui construct poate fi perceptibil sau imperceptibl, poate fi presupus ca real sau real, imaginar, ş.a.m.d. Referentul unei teorii (sau a unui alt construct) poate fi un singur obiect sau orice numãr de obiecte/item-uri [3-Bunge]. Pentru elucidarea conceptului de corp natural – referent al teoriei autoelectroconvergenţei corpurilor naturale – am utilizat douã concepte semantice de bazã, și anume: cel de referent și cel de reprezentare. Atunci când afirmãm cã P “se referã” sau “este asociat cu” un sistem fizic de un fel oarecare trebuie sã înţelegem aceasta: conceptul (funcţia) P reprezintã o proprietate fizicã (p) a unui sistem arbitrar σ de un anumit fel. Fiecare corp natural (P), ca sistem fizic σ cu n componente, se caracterizeazã prin prezența unor marimi fizice (cum ar fi de exemplul, masã/densitate, m, cantitate de electricitate, q, temperaturã, t,...,) caracteristice palierului de existențã al fiecarui component Pn. Fiecare proprietate (pn) a unui corp natural (P) poate fi reprezentatã sau conceptualizatã printr-o anumitã funcţie de de stare, F = Fi│ 1 ≤ i ≤ n. Fiecare valoare alui F este o stare conceptibilã a corpului natural relativ la mediul/cadrul dat. Fiecare corp natural are propriul spațiu de stare. Suma tuturor stãrilor de acest fel este numitã spațiul de stare conceptibil. Fiecare corp natural îşi are propriul spațiul de stare conceptibil, respectiv, legic, fig.2.a.
Teoria auto(electro)convergenţei corpurilor naturale se referã la generarea, interacţiunea și transformarea claselor de corpuri naturale ca fundament al (orto)existenţei și idealului.

6. Presupoziţiile teorie sunt urmãtoarele: a-corpul natural definește „locul”/spaţiul din Univers, și b -curbiliniul mișcãrii corpului natural personalizeazã local cadrul spaţiu –timp al "locului" din Univers.

7. Omul poate întelege și modela transformarile observate în naturã numai printr-o euristicã adecvatã a structurii, organizãrii și funcţiilor intra/extra atribuite corpului natural observat în conformitate cu schema: structurã + organizare + functii = efect. Euristica cercetãtorului poate fi stimulatã de cunoașterea fondului informaţional propriu/general din domeniul cercetat care îi ofera oportunitatea construirii unor noi experimente, fie sã interpreteze rezultatele unor mai vechi programe de observare în lumina a noi paradigme de cercetare.

8. Concordanţa dintre predicţia teoriei/paradigmei și efectul observat la transformarea corpului natural este criteriul de confirmare al veridicitãţii constructului/modelului. Paradigma electroconvergenţei corpurilor naturale unifică cele două direcții de cercetare (democriteanã, respectiv, platoneanã) prin definirea corectă a conceptului de „corp natural” și a mecanismului interacţiunilor acestuia. (Crivoi D. 2005, Convergenţa si divergenţa materiei, s.a.)

9.Știința funcționează conform schemei: ipoteză - predicție - negare - respingere a ipotezei. Istoria știinţei evidenţiazã numeroase cazuri când eșafodajul unor ipoteze știinţifice a fost serios zdruncinat atunci când datele de observare contraziceau postulatele modelului propus. Amintim în acest sens descrierea mișcãrilor corpurilor ceresti cu ajutorul ecuantului, epiciclului și deferentului de cãtre Hiparch și Ptolomeu pentru salvarea modelului geocentric al Universului. Modelul geocentric postula mișcarea perfectã, adicã, circularã a corpurilor cerești în jurul Pãmântului. Atunci când s-a observat cã strãlucirea variabilã a unor planete pe bolta cereascã de-a lungul unui an, cât și mișcarea retrogradã periodicã aparentã a planetei Marte contrazicea postulatul, pentru salvarea modelului s-au utilizat ecuantul, epiciclul și deferentul pentru a descrie mișcarea corpurilor cerești în acord cu datele de observaţie. Se poate aprecia că atunci: ,,Când a fost avansată ideea lui Aristarh, sistemul mult mai rezonabil al geocentrismului nu avea nici o fisură pe care un sistem heliocentric să o poată acoperi” (Thomas S. Kuhn, Structura revoluţiilor ştiinţifice, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 120). Modelul heliocentric de Univers propus de Copernic a permis, în final, descrierea mișcãrii planetelor și a Lunii fãra utilizarea artificiilor geometrice utilizate de Ptolomeu. Acest lucru a fost posibil atunci cand argumentele în favoarea paradigmei modelului geocentric de univers a lui Hiparh și Ptolomeu n-au rezistat în confruntarea cu argumentele acumulate pânã la Copernic în favoarea paradigmei de construcţie a modelului heliocentric susţinut încã din antichitate de cãtre Aristarh. Exact în acelaşi mod va proceda și Newton când va inventa artificiul matematic, F (r) = -G , pentru a înlocui relaţia F (r) = - G (M.m)/r^2 r'/r care era în dezacord mare cu datele de observaţii. Exact în același mod va proceda și Einstein cu 20 secole mai târziu, când va prelua pentru teoria relativităţii generale schemele geometrice ale lui Gauss şi Riemann și artificiul matematic inventat de Newton, F (r) = -G , reuşind astfel să interpreteze unul din eşecurile cele mai celebre ale teoriei gravitaţiei a lui Newton: avansul de periheliu al planetei Mercur. Pe drept cuvânt se naște intrebarea fireascã dacã mecanismele specifice pot fi soluţia pentru rezolvarea contradicţiilor evidenţiate la constructele aferente știinţei, în general, și al astronomiei/astrofizicii în special. (extras)

crivoi d a scris:. . . . .
8. Concordanţa dintre predicţia teoriei/paradigmei și efectul observat la transformarea corpului natural este criteriul de confirmare al veridicitãţii constructului/modelului. Paradigma electroconvergenţei   Exact în același mod va proceda și Einstein cu 20 secole mai târziu, când va prelua pentru teoria relativităţii generale schemele geometrice ale lui Gauss şi Riemann și artificiul matematic inventat de Newton, F (r) = -G   , reuşind astfel să interpreteze unul din eşecurile cele mai celebre ale teoriei gravitaţiei a lui Newton: avansul de periheliu al planetei Mercur. Pe drept cuvânt se naște intrebarea fireascã dacã mecanismele specifice pot fi soluţia pentru rezolvarea contradicţiilor evidenţiate la constructele aferente știinţei, în general, și al astronomiei/astrofizicii în special. (extras)

Imi pare bine ca am aflat si eu ce reprezinta aceasta mare
confirmare a relativitatii, că toti se prevaleaza de ea si de alte
cateva iluzii scoase din palarie.
Daca schimbarea unui semn a produs inlocuirea muncii de
secole a unor truditori intr-ale cautarii, inseamna ca lumea
de astazi are multe lipsuri la mansarda.
De aici aparitia prea multor cautatori de buturugi mici, cu care
sa rastoarne carul mare. Acum stiu ce ii mobilizeaza .

Pe drept cuvânt se naște intrebarea fireascã dacã mecanismele specifice pot fi soluţia pentru rezolvarea contradicţiilor evidenţiate la constructele aferente știinţei, în general, și al astronomiei/astrofizicii în special. (extras)

Corectie :
Artificiile matematice/geometrice/,..., inloc de "mecanismele specifice"

D-l Virgil 48:
"Cu cat privesc mai mult Schita lui Virgil, cu atat ma afund mai adanc in confuzie si nestiinta."

Propunere:
Incercati sa lucrati cu acceleratiile din punctul analizat de pe traiectorie.

D-l Virgil:
Orice efect/produs local nu este posibil fara un dezechilibru al loculului/EXCITARE/DEZEXCITARE care presusune o sursa /"semnal" /,..., din mediu. Analiza trebuie sa aiba in vedere relatia locului/particular cu mediul/general.

crivoi d a scris:

D-l Virgil:
Orice efect/produs local nu este posibil fara un dezechilibru al loculului/EXCITARE/DEZEXCITARE care presusune o sursa /"semnal" /,..., din mediu. Analiza trebuie sa aiba in vedere relatia locului/particular cu mediul/general.

Continuati rationamentul, sa vad unde ajungeti cu semnalul din partea mediului. Aduceti ceva argumente, experiente, etc.