Teoria relativității restrânse - Formule - Întrebări

Care este formula de calcul a densității relativiste a unui corp?

Densitatea relativistă exprimată în funcţie de masa iniţială m_0 şi volumul iniţial V_0 este:



unde gamma este factorul Lorentz:

Razvan a scris:Densitatea relativistă exprimată în funcţie de masa iniţială m_0 şi volumul iniţial V_0 este:



unde gamma este factorul Lorentz:

Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe direcția diagonalei lui și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?

Din moment ce contracţia lungimii se produce pe direcţia de deplasare, în cazul de faţă contracţia va avea loc pe direcţia diagonalei.
Paralelipipedul va apare ca deformat pentru un observator extern. Densitatea lui va fi cea dată prin formula de mai sus, după ce determini volumul figurii geometrice rezultante.

Atunci cand o cuanta isi creste energia dintrun anumit motiv, densitatea ei creste si isi micsoreaza volumul.  Ca urmare si propria frecventa de oscilatie-pulsatie creste, iar lungimea de unda se micsoreaza.  
Cum isi creste densitatea si isi micsoreaza volumul ?  Aici e aici, trebuie o mare discutie. Probabil ca densitatea unei cuante nu este aceeasi in tot volumul ei. O extremitate e cu densitate mica iar alta cu densitate mare.
De exemplu un foton din zona luminoasa este mult mai "pufos" decat unul ultraviolet, iar aceste e mai putin dens decat unul X=Roentgen si cel mai dens ar trebui sa fie fotonul=radiatia EM de tip Gamma, care are cea mai mare frecventa. Lungimea de unda difera foarte mult in cazul fotonilor si cuantelor, de la km in cazul undelor radio pana la mult sub dimensiunea electronilor sau protonilor, care este 10^-15m.
Stiti ce este in realitate aceasta lungime de unda ? Puteti sa fiti siguri ca este mai mare chiar decat dimensiunea cuantei.
Un parametru important in cazul cuantelor ar trebui sa fie raportul dintre lungimea cuantei pe directia de miscare si diametrul ei.  Cuanta are lungime si latime, nu este un gogoloi.  Mai are inca multe alte aspecte forma cuantei.  Cuanta nu este chiar ca un glont, are cap, gura, trup, coada, intestin, anus, sex, etc...
„Ce-ți pasă ție, chip de lut,..."  zise Eminescu...  Si Dumnezeu pocni din degete si dadu in Chaos impulsul initial si zise: "Fiat lux"  si lumina se facu...(Facerea, Ziua intai )...

Razvan a scris:Din moment ce contracţia lungimii se produce pe direcţia de deplasare, în cazul de faţă contracţia va avea loc pe direcţia diagonalei.
Paralelipipedul va apare ca deformat pentru un observator extern. Densitatea lui va fi cea dată prin formula de mai sus, după ce determini volumul figurii geometrice rezultante.

Reformulez întrebarea din prima mea postare:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?

Dacu a scris:

Razvan a scris:Din moment ce contracţia lungimii se produce pe direcţia de deplasare, în cazul de faţă contracţia va avea loc pe direcţia diagonalei.
Paralelipipedul va apare ca deformat pentru un observator extern. Densitatea lui va fi cea dată prin formula de mai sus, după ce determini volumul figurii geometrice rezultante.

Reformulez întrebarea din prima mea postare:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?

Depinde de locul unde se afla cel care face masuratorile. Daca te afli in acel cub bineinteles ca veZi si masori toate laturile egale ale cubului. Daca te afli intr-un sistem de referinta din afara cubului si te deplasezi cu viteza apropiata de a luminii ai sa vezi in loc de cub o prisma cu latura mai mica pe directia de deplasare. Deci cubul apare comprimat, iar masa relativista creste, deci densitatea relativista este produsul dintre densitatea ro zero cu patratul factorului relativistic notat cu gama.
In cazul deplasarii paralelipipedului dreptunghic daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt siatem de referinta cu acea latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

virgil a scris:

Dacu a scris:

Razvan a scris:Din moment ce contracţia lungimii se produce pe direcţia de deplasare, în cazul de faţă contracţia va avea loc pe direcţia diagonalei.
Paralelipipedul va apare ca deformat pentru un observator extern. Densitatea lui va fi cea dată prin formula de mai sus, după ce determini volumul figurii geometrice rezultante.

Reformulez întrebarea din prima mea postare:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?

Depinde de locul unde se afla cel care face masuratorile. Daca te afli in acel cub bineinteles ca veZi si masori toate laturile egale ale cubului. Daca te afli intr-un sistem de referinta din afara cubului si te deplasezi cu viteza apropiata de a luminii ai sa vezi in loc de cub o prisma cu latura mai mica pe directia de deplasare. Deci cubul apare comprimat, iar masa relativista creste, deci densitatea relativista este produsul dintre densitatea ro zero cu patratul factorului relativistic notat cu gama.
In cazul deplasarii paralelipipedului dreptunghic daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt siatem de referinta cu acea latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

Eu vorbesc despre un paralelipiped și acesta se deplasează cu viteza v iar măsurătorile se fac de cineva care este in repaus si deci repet:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?
Altfel pusă întrebarea ar fi:
Care sunt dimensiunile paralelipipedului în acest caz?

Dacu a scris:

virgil a scris:

Dacu a scris:
Reformulez întrebarea din prima mea postare:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?

Depinde de locul unde se afla cel care face masuratorile. Daca te afli in acel cub bineinteles ca veZi si masori toate laturile egale ale cubului. Daca te afli intr-un sistem de referinta din afara cubului si te deplasezi cu viteza apropiata de a luminii ai sa vezi in loc de cub o prisma cu latura mai mica pe directia de deplasare. Deci cubul apare comprimat, iar masa relativista creste, deci densitatea relativista este produsul dintre densitatea ro zero cu patratul factorului relativistic notat cu gama.
In cazul deplasarii paralelipipedului dreptunghic daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt siatem de referinta cu acea latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

Eu vorbesc despre un paralelipiped și acesta se deplasează cu viteza v iar măsurătorile se fac de cineva care este in repaus si deci repet:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?
Altfel pusă întrebarea ar fi:
Care sunt dimensiunile paralelipipedului în acest caz?

Eu am raspuns cam asa;
In cazul deplasarii cu viteze apropiate de viteza luminii a paralelipipedului dreptunghic, daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt sistem de referinta aflat in repaus ca avand latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

Dacu a scris:
Eu vorbesc despre un paralelipiped și acesta se deplasează cu viteza v iar măsurătorile se fac de cineva care este in repaus si deci repet:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?
Altfel pusă întrebarea ar fi:
Care sunt dimensiunile paralelipipedului în acest caz?

Ca sa ceri dimensiunile trebuie sa dai viteza paralelipipedului si dimensiunile lui si directia, Dacule.

.......................

...............................

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:
Depinde de locul unde se afla cel care face masuratorile. Daca te afli in acel cub bineinteles ca veZi si masori toate laturile egale ale cubului. Daca te afli intr-un sistem de referinta din afara cubului si te deplasezi cu viteza apropiata de a luminii ai sa vezi in loc de cub o prisma cu latura mai mica pe directia de deplasare. Deci cubul apare comprimat, iar masa relativista creste, deci densitatea relativista este produsul dintre densitatea ro zero cu patratul factorului relativistic notat cu gama.
In cazul deplasarii paralelipipedului dreptunghic daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt siatem de referinta cu acea latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

Eu vorbesc despre un paralelipiped și acesta se deplasează cu viteza v iar măsurătorile se fac de cineva care este in repaus si deci repet:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?
Altfel pusă întrebarea ar fi:
Care sunt dimensiunile paralelipipedului în acest caz?

Eu am raspuns cam asa;
In cazul deplasarii cu viteze apropiate de viteza luminii a paralelipipedului dreptunghic, daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt sistem de referinta aflat in repaus ca avand latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

Nu-nțeleg ce vrei să spui!
Să înțrleg că în cazul în care laturile paralelipipedului aflat în repaus sunt [b]x
.............................................
De ce nu apare tot mesajul?

CAdi a scris:

Dacu a scris:
Eu vorbesc despre un paralelipiped și acesta se deplasează cu viteza v iar măsurătorile se fac de cineva care este in repaus si deci repet:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?
Altfel pusă întrebarea ar fi:
Care sunt dimensiunile paralelipipedului în acest caz?

Ca sa ceri dimensiunile trebuie sa dai viteza paralelipipedului si dimensiunile lui si directia, Dacule.

De ce nu apare tot mesajul meu?S-o fi supărat Abel pe mine?!?!!!

De ce nu apare tot mesajul meu?S-o fi supărat Abel pe mine?!?!!!

N-ar trebui să crezi asta despre mine. Dacă am motive serioase să fac așa ceva, îți spun.

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:
Depinde de locul unde se afla cel care face masuratorile. Daca te afli in acel cub bineinteles ca veZi si masori toate laturile egale ale cubului. Daca te afli intr-un sistem de referinta din afara cubului si te deplasezi cu viteza apropiata de a luminii ai sa vezi in loc de cub o prisma cu latura mai mica pe directia de deplasare. Deci cubul apare comprimat, iar masa relativista creste, deci densitatea relativista este produsul dintre densitatea ro zero cu patratul factorului relativistic notat cu gama.
In cazul deplasarii paralelipipedului dreptunghic daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt siatem de referinta cu acea latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

Eu vorbesc despre un paralelipiped și acesta se deplasează cu viteza v iar măsurătorile se fac de cineva care este in repaus si deci repet:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?
Altfel pusă întrebarea ar fi:
Care sunt dimensiunile paralelipipedului în acest caz?

Eu am raspuns cam asa;
In cazul deplasarii cu viteze apropiate de viteza luminii a paralelipipedului dreptunghic, daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt sistem de referinta aflat in repaus ca avand latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

........................................................

Abel Cavaşi a scris:

De ce nu apare tot mesajul meu?S-o fi supărat Abel pe mine?!?!!!

N-ar trebui să crezi asta despre mine. Dacă am motive serioase să fac așa ceva, îți spun.

Nu-nțeleg ce vrei să spui!
Să înțrleg că în cazul în care laturile paralelipipedului aflat în repaus sunt [b]x
Ce se-ntâmplă???????!!!!!!!

"virgil",

Să înțrleg că în cazul în care laturile paralelipipedului aflat în repaus sunt [b]x ........................................................................

Abel Cavaşi a scris:

De ce nu apare tot mesajul meu?S-o fi supărat Abel pe mine?!?!!!

N-ar trebui să crezi asta despre mine. Dacă am motive serioase să fac așa ceva, îți spun.

Aceiași eroare apare la toate subiectele de pe forum chiar daca scriu și pe MP......Ce se întâmplă?

Dacu a scris:"virgil",

Să înțrleg că în cazul în care laturile paralelipipedului aflat în repaus sunt [b]x   ........................................................................

Ce-i asa de complcat, daca deplasarea paralelipipedului se face pe directia laturii lungi, tu aflat in repaus o vezi ceva mai scurta in functie de viteza cu care se deplaseaza.
PS; Cred ca ai ceva la tastatura, daca ai pisica intreab-o pe ea.

Dacu a scris:

Abel Cavaşi a scris:

De ce nu apare tot mesajul meu?S-o fi supărat Abel pe mine?!?!!!

N-ar trebui să crezi asta despre mine. Dacă am motive serioase să fac așa ceva, îți spun.

Aceiași eroare apare la toate subiectele de pe forum chiar daca scriu și pe MP......Ce se întâmplă?

Dacu, cred ca  s-a stricat editarea de formule.
Cu privire la paralelipipedul care se deplaseaza cu o viteza apropiata de viteza luminii are loc o contractie a lungimii acestuia  ; obiectul se aplatizeaza...
Aceasta se intampla deoarece are loc o masuratoare in alt sistem de referinta  iar obiectul este in miscare cu viteze relativiste si deci apare un  timp dt la masuratoare.
Paralelipipedul se ,,contracta " pe lungime cu relatia :

x=,,gama"(x1-v.t) celelalte dimensiuni raman neschimbate.
y=y1
z=z1

unde ,,gama"=1/sqrt(1-v^2/c^2) este factorul de transformare Lorentz.
sau dv= ,,gama"((dx1)-v.dt) ca sa vezi cum intra dt in relatie.

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:
Depinde de locul unde se afla cel care face masuratorile. Daca te afli in acel cub bineinteles ca veZi si masori toate laturile egale ale cubului. Daca te afli intr-un sistem de referinta din afara cubului si te deplasezi cu viteza apropiata de a luminii ai sa vezi in loc de cub o prisma cu latura mai mica pe directia de deplasare. Deci cubul apare comprimat, iar masa relativista creste, deci densitatea relativista este produsul dintre densitatea ro zero cu patratul factorului relativistic notat cu gama.
In cazul deplasarii paralelipipedului dreptunghic daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt siatem de referinta cu acea latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

Eu vorbesc despre un paralelipiped și acesta se deplasează cu viteza v iar măsurătorile se fac de cineva care este in repaus si deci repet:
Care este forma relativistă a unui corp (care în stare de repaus are forma unui paralelipiped dreptunghic) ce se deplasează pe o direcție paralelă cu una din laturile sale și care este în acest caz densitatea relativistă a acestui corp?
Altfel pusă întrebarea ar fi:
Care sunt dimensiunile paralelipipedului în acest caz?

Eu am raspuns cam asa;
In cazul deplasarii cu viteze apropiate de viteza luminii a paralelipipedului dreptunghic, daca aceasta se deplasaza pe directia laturii celei mai lungi, atunci acesta va fi vazut din alt sistem de referinta aflat in repaus ca avand latura scurtata adica mai apropiat de forma cubului.

Dacă viteza paralelipipedului tinde la viteza luminii, atunci care este valoarea volumului relativist al acestuia?

CAdi a scris:

Dacu a scris:

Abel Cavaşi a scris:
N-ar trebui să crezi asta despre mine. Dacă am motive serioase să fac așa ceva, îți spun.

Aceiași eroare apare la toate subiectele de pe forum chiar daca scriu și pe MP......Ce se întâmplă?

Dacu, cred ca  s-a stricat editarea de formule.
Cu privire la paralelipipedul care se deplaseaza cu o viteza apropiata de viteza luminii are loc o contractie a lungimii acestuia  ; obiectul se aplatizeaza...
Aceasta se intampla deoarece are loc o masuratoare in alt sistem de referinta  iar obiectul este in miscare cu viteze relativiste si deci apare un  timp dt la masuratoare.
Paralelipipedul se ,,contracta " pe lungime cu relatia :

x=,,gama"(x1-v.t) celelalte dimensiuni raman neschimbate.
y=y1
z=z1

unde ,,gama"=1/sqrt(1-v^2/c^2) este factorul de transformare Lorentz.
sau dv= ,,gama"((dx1)-v.dt) ca sa vezi cum intra dt in relatie.

Formulele pentru x, y, z  scrise de dumneata ne arată că nu este vorba despre o aplatizare deoarece aplatizarea presupune o turtire și deci y1 trebuie să fie mai mare ca y și z1 trebuie să fie mai mare ca z.
În cazul aplatizării, dacă viteza paralelipipedului tinde la viteza luminii atunci ar trebui ca x1 să tindă la zero iar y1 și z1 să tindă la infinit ceea ce ar conduce la faptul că volumul paralelipipedului ar fi egal cu infinit înmulțit cu infinit înmulțit cu zero și asta din punct de vedere matematic înseamnă o nedeterminare.Deoarece volumul relativist al paralelipipedului nu poate fi determinat atunci nu putem determina nici densitatea relativistă a acelui paralelipiped și deci nu putem calcula nici masa relativistă a acestuia pentru ca ajungem la 2 formule de calcul ale masei relativiste care nu sunt identice...

Da , nu este ales prea fericit termenul. Nu este o aplatizare este o ,,contractie a lungimii" datorita diferentei de timp de masura in diferite SR , asa cum se explica in Wikipedia :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativității_restrânse

citat : Contracția Lorentz — dimensiunile (de exemplu lungimea) unui obiect măsurate de un observator pot fi mai mici decât rezultatele acelorași măsurători efectuate de un alt observator

Razvan a scris:

Dacă viteza paralelipipedului tinde la viteza luminii,atunci la ce valoare tinde volumul relativist al paralelipipedului?

CAdi a scris:Da , nu este ales prea fericit termenul. Nu este o aplatizare este o ,,contractie a lungimii" datorita diferentei de timp de masura in diferite SR , asa cum se explica  in Wikipedia :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativității_restrânse

citat : Contracția Lorentz — dimensiunile (de exemplu lungimea) unui obiect măsurate de un observator pot fi mai mici decât rezultatele acelorași măsurători efectuate de un alt observator

Vrei să spui că y și z nu se modifică?Dacă da, atunci la ce valoare va tinde volumul relativist al paralelipipedului în cazul în care viteza acestuia tinde la viteza luminii?

Volumul relativist il gasesti cu relatia data de Razvan.
Sa-ti explic cum vad eu de ce  y,z nu se modifica  si se modifica numai x :
Daca avem acest paralelipiped trebuie sa masuram capetele paralelipipedului care intr-un sistem de referinta legat de acesta S au latura x
In momentul cand faci prima masuratoare in timpul t1 in S , masori suprafata y.z si lungimea x ,apoi in timpul t2 in S' masori aceeasi suprafata y.z dar intre timp paralelipipedul s-a deplasat cu o
viteza apropiata de viteza luminii si lungimea x s-a micsorat , apare timpul dt1. Treaba aceasta se datoreste sistemelor de referinta in care se gaseste obiectul si din care se face masuratoarea ;
Presupunerea pleaca de la faptul ca un al doilea sistem de referință S' are axele spatiale si un ceas ce coincide exact cu ale lui S in care se gaseste paralelipipedul la momentul zero,
dar care se misca cu o viteza constanta v în raport cu S' in jurul axei x.

Gama este factorul de transformare Lorentz:
,,gama"=1/sqrt(1-v^2/c^2) este factorul de transformare Lorentz.

Deci masuratoarea in cele 2 SR este legata de dilatarea temporara :
Aceasta arata ca durata de timp dt  intre doua batai ale ceasului, pentru sistemul in miscare S este mai mare decat durata de timp dt dintre aceleasi batai masurate in sistemul in care ceasul este in repaus S'
pe Terra de exemplu.
adica dt1=,,gama" dt
In mod corespunzator la contractia lungimii :
dx1= dx/,,gama"

CAdi a scris:Volumul relativist il gasesti cu relatia data de Razvan.
Sa-ti explic cum vad eu de ce  y,z nu se modifica  si se modifica numai x :
Daca avem acest paralelipiped trebuie sa masuram capetele paralelipipedului care intr-un sistem de referinta legat de acesta S au latura x
In momentul cand faci prima masuratoare in timpul t1 in S , masori suprafata y.z si lungimea x ,apoi in timpul t2 in S' masori aceeasi suprafata y.z dar intre timp paralelipipedul s-a deplasat cu o
viteza apropiata de viteza luminii si lungimea x s-a micsorat , apare timpul dt1. Treaba aceasta se datoreste sistemelor de referinta in care se gaseste obiectul si din care se face masuratoarea ;
Presupunerea pleaca de la faptul ca un al doilea sistem de referință S' are axele spatiale si un ceas ce coincide exact cu ale lui S in care se gaseste paralelipipedul la momentul zero,
dar care se misca cu o viteza constanta v în raport cu S' in jurul axei x.

Gama este factorul de transformare Lorentz:
,,gama"=1/sqrt(1-v^2/c^2) este factorul de transformare Lorentz.

Deci masuratoarea in cele 2 SR este legata de dilatarea temporara :
Aceasta arata ca durata de timp dt  intre doua batai ale ceasului, pentru sistemul in miscare S este mai mare decat durata de timp dt dintre aceleasi batai masurate in sistemul in care ceasul este in repaus S'
pe Terra de exemplu.
adica dt1=,,gama" dt
In mod corespunzator la contractia lungimii :
dx1= dx/,,gama"

Dacă volumul relațivist al paralelipipedului tinde la zero atunci asta ar însemna că acest paralelipiped devine inperceptibil  pentru ochii observatorului, ceea ce nu este totuna că masa  acelui paralelipiped ar tinde la înfinit dar cu siguranță impulsul acestuia ar fi egal cu produsul dintre masa lui în repaus și viteza luminii, atâta tot și nimic altceva.Este aberant să se tragă concluzia că masa acelui paralelipiped ar tinde la îfinit dacă viteza acestuia tinde la infinit!

Dacu a scris:. . . . .
Dacă volumul relațivist al paralelipipedului tinde la zero atunci asta ar însemna că acest paralelipiped devine inperceptibil  pentru ochii observatorului, ceea ce nu este totuna că masa  acelui paralelipiped ar tinde la înfinit dar cu siguranță impulsul acestuia ar fi egal cu produsul dintre masa lui în repaus și viteza luminii, atâta tot și nimic altceva.Este aberant să se tragă concluzia că masa acelui paralelipiped ar tinde la infinit dacă viteza acestuia tinde la infinit!

Nu risca sa te mai gandesti la asta, ca poti sa ajungi
la concluzia incomoda ca totul este aberant in ipoteza
variatiei masei cu viteza.
Timpul compresibil mai ales, este de operă comică !
Pilula asta este sa o înghiti intreaga, nu sa o mesteci !