Laborator-sa construim impreuna

Rezumarea primului mesaj :

CUPRINS:

Eugen:Sursa portabila 800 w; 10.07.11/ 14.04/pagina 1.
Gafiteanu:Zmeu; 10.07.11/18.23/1.
Eugen:Variator de putere 1500 w; 16.07.11/20.25/1.
Cornili: Turbine, efect vacuumatic; 29.07.11/11.51/, 1.
Eugen: Sursa de cc; 07.08.11/17.25/,1.
Eugen: Capsula pentru studiu termodinamic; 14.07.11/15.17/1.
Eugen: Minicentrala termica; 27.08.11/12.17/1.
Gafiteanu: Captatoare solare din folie de aluminiu; 27.08.11/13.34/1.
Gafiteanu: Captator solar cu oglinzi;27.08.11/,1.
Eugen: Ambreiaj cu curele; 11.09.11/16.41/1.
Eugen: Electrolizor hidroxigaz; 03.1011/23.51/1.
Gafiteanu: Electrolizor cu membrana; 15-10.11/11.28/1.
Eugen: Atentie la gaze explozibile; 15.10.11/20.34/2.
George: Detalii termodinamice; 18.10.11/2.
Eugen: Controler de cc; 06.11.11/10.50/2.
Eugen: Masurarea frecventei de rezonanta; 25.0212/22.11/2.
Eugen: Membrana din fibra de sticla la electroliza; 11.03.12/15.31/2.
George: Izolatori de acumulator ;01.04.12/19.57/3.
Eugen: Metoda de masurare a debitului de combustibil ; 28.04.12/17.25/3.
Eugen: Bobina de inalta tensiune Tesla; 13.05.012/13.47/3
Eugen: Aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/00.27/3
Sadang: Detalii Bob Beck, aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/15.13/3
Eugen: Detalii constructive debitmetru;06.06.12/12.49/3
Eugen: Masurarea parametrilor unei bobine prin metoda rezonantei;16.06.12/14.15/3
Eugen: Elemente experimentale pentru electrolizor;06.06.12/12.49/3
Eugen: Studiul undelor-impuls pe un transformator si interpretare la undele TESLA;
30.06.12/15.05/3
Eugen: Probe si masuratori la adaos Hidrogen in combustie motor; 17.11.2012/ 19.31/3
Eugen:
Studiul reactiei indusului la transformatoare asimetrice cu miez de aer; rezonanta dubla; rezonanta tripla;unde stationare

Amplificarea tensiunii in regim de unde stationare;
Masurarea vitezei impulsului electromagnetic prin conductori de cupru;
Masuratori la transformator cu bobina Tesla, in regim rezonant;




==================================================
M-am gandit la necesitatea acestui topic mai demult.
Se pare ca i-a venit timpul. Propun sa impartasim, sa exprimam din experientele noastre practice-cei care consimt.
Incep eu.

Inainte de a construi ceva, ne punem problema logica a bugetului.
Putem micsora efortul financiar, recuperand aparate, obiecte, parti, etc.
Lucruri in prag de a fi aruncate la gunoi.
Eu am recuperat, refolosit, transat, reabilitat cateva, mai mult electrice. Sa trec la subiect.

Sursa portabila de curent alternativ, 220 vca, 800 w, destinata pentru caz de avarie, sau in locuri izolate, camping, etc

Am construit o sursa compacta compusa din:
-baterie 12 vcc, 38 Ah
-invertor electronic 12 vcc/220 vca, 800 w
-redresor 12 vcc, 6 Ah
-priza 220 vca
-priza de 12 vcc
-sigurante
-indicatie la incarcare amperaj baterie
-indicatie nivel volti baterie
-ventilator, sigurante, etc.

Am asamblat intr-o carcasa de computer abandonat din care am recuperat fire,ventilatoare, panoul frontal cu butoanele utile, etc.
Am folosit un invertor care scoate alternante de 50 hz, in "colturi",(verificat pe osciloscop),pentru ca era mai ieftin. Acest tip de tensiune nu se recomanda consumatorilor electronici, dar merge la scule electrice de mana , iluminat,etc.
Pentru electronice se recomanda invertoare sinusoidale care sunt mai scumpe decat cele in trepte.
Durata de functionare a sursei este pana la cateva ore , in functie de regimul de consum.

Reincarcarea bateriei se face in masina, prin cuplare paralela la 12 vcc, sau stationar, prin redresorul intern de la 220 vca.

Pentru cei interesati, pot da detalii mai amanuntite la nevoie.
Nu am o schema tip. Am lucrat din aproape in aproape, pe viu.

Pentru vizualizare imagini, se poate accesa:

(off topic)

Dorinta imensa de mare a lui eugen in domeniul cercetarii (electriitatii), ma uimeste des.

Nu am nici o inchipuire despre acest domeniu, si nu stiu daca voi avea, pentru mine este opusul, antimaterie.

La fel nu pot sa ii apreciez lucrarile, insa daca administratorii iau pus deja nota 53, ceva o fi facut , posibil.
As fi curios sa studiez electricitatea (off.. cind voi fi liber ... ) mai mult din cauza lui eugen si din cauza caci, cum spune lumea, MARILE invenitii din fizica (inclusiv contemporana), provin din radacinile electricitatii (teoria relativitatii, fizica cuantica (principiul Heinsberg... ecuatia srodingerg..))

Cineva cam il ride, ca sa se inspire in continuu de la fituicile lui Tesla.
Cred ca e o parere total gresita.
Totii am aparut pasionati in stiinta, cercetare, sunt convins, caci anume uimindune si studiind oamenii foarte mari, cu lucrarile lor. Ele pentru noi au fost si sunt niste simboluri.
Pentru mine personal, aceasta e una din cauze care ma face sa fiu pasionat de stiinta.
Grecii antii, ramin in viziunea mea un fenomen, poate ca istoria e prost scrisa, poate ca eu gresit am inteles.
Un cercetator trebue sa fie mai ceva ca un Juli Vern, trebue sa viseze si sa viseze.

Pina la urma vreau sa spun: Daca eugen are momente de viata prielnice de cercetare, a obtinut deja ceva, el trebue sustinut (cu toate ca, din cite vad, el nu are nevoi de comentariile altora)

Meteor,
Multumesc de incurajari. Ma surprinzi foarte placut ca pui o vorba buna, cand nu ma asteptam.
Oricind ai nelamuriri, vino cu intrebari, putem intoarce lucrurile pe toate fetele, atat cat ma pricep. Traim intr-o lume imbibata de electromagnetism ca pestele in apa si nu putem sa nu ne udam, nu-i asa?
Daca esti curios si pasionat, poti pleca la orice drum, indiferent ce zice lumea. Defineste-ti drumul propriu si tine-te de el!
Succces.

Transformator de inalta frecventa, inalta tensiune, cu miez de aer, cu 3 sectiuni


In poza 1 se observa din patentul lui Tesla-119732 din1914- modelul original conceput de acesta pentru amplificarea tensiunii printr-un transformator cu 3 sectiuni: o bobina primara si doua bobine secundare inseriate.
In poza 2 se observa un transformator miniatura in raport cu originalul lui Tesla.
Observand cu atentie grafica din patentul original, se  poate observa:
-diametrul  bobinelor de la baza transformatorului, este de 4-5 ori mai mare ca la bobina lunga, inalta;
-lungimea sarmei de bobinaj, totala a secundarului ( bobina larga plus bobina lunga inseriate), este de 4 ori mai mare ca a  primarului ;
-numarul de spire al bobinei lungi este de 4 ori mai mare ca al bobinei largi interioare;
-numarul de spire al bobinei exterioare largi este 1/2 din numarul spirelor bobinei interioare.

Pentru a ajunge la astfel de proportii constructive cu efecte utile maxime,  Tesla a lucrat febril la Colorado Spring si apoi a inceput patentarea unor solutii noi printre care si cea de mai sus, utila la amplificarea tensunii si transmiterea energiei la distanta, fara fir.
In poza 3 se vede ca in jurul bobinei lungi secundare ( primarul excitat cu impulsuri de 20 Kv), exista camp electromagnetic suficient pentru a face sa lumineze fara alimentare cu contact, 2 lampi , simultan.

Ansamblul poate fi folosit in general pentru simulari si studiul energiei campului electromagnetic in astfel de transformatoare, la tensiuni si frecvente mari.

Cateva caracteristici ale transformatorului:
-diametrul bobinei largi: 60 cm;
-diametrul bobinei lungi: 11,5 cm;
-lungimea sarmei primarului (cablu coaxial pentru diminuarea rezistentei peliculare), 18,5 m
-lungimea totala a sarmei secundarului, 74 m;
-frecventa de efect maxim a amplificarii tensiunii pe secundar si de transfer maxim a puterii primar/secundar:  0,75 Mhz;
-tensiunea de lucru maxima , in jur de 50 Kv, in functie de distanta intre spire, aleasa mai mare pentru a nu se strapunge aerul intre spire si a nu scurtcircuita bobinele la tensiuni inalte (3 kv /mm tensiune de strapungere in aer normal).

English version:

High frequency, high voltage air core transformer with 3 sections

In the picture 1 , we can see from Tesla's patent - 119732/1914 , the original model designed to amplify the primary voltage via a transformer with 3 sections : a primary coil and two secondary coils in series .
In picture 2 is observed in miniature transformer Tesla's original patent.
Looking carefully at the graphics of the original patent can be observed :
- diameter of the the large coil is 4-5 times bigger then the long coil ;
- secondary winding wire - length , ( large coil plus long coil in series ) is 4 times bigger than the primary;
-number of turns of the long coil is 4 times bigger then of the large inner coil ;
- number of turns of the primary outside-coil is 1/2 of the number of turns of the inner coil .

To reach such proportions for constructive maximum useful effect , Tesla worked intensively  in Colorado Spring and then started patenting of new solutions including the one above , useful for amplifying and transmitting wireless energy .
In picture 3 we can see that around the long coil ( primary impulsed with 20Kv) the electromagnetic field is enough to make to shine without power contact , 2 lamps simultaneously.

This type of transformer , may be generally used to study trough electrical simulations- the energy of the electromagnetic field in high voltages and high frequencies .

Some characteristics of the transformer :
-large coil diameter :60 cm ;
-long - coil diameter : 11.5 cm ;
- primary length wire ( coaxial cable to reduce resistance film ) , 18.5 m;
- total length of the secondary wire :74 m ;
-maximum effect -frequency amplification of the secondary voltage and maximum power transfer primary /
 secondary : 0.75 Mhz ;
- maximum working voltage , about 50 KV ,depending on the distance between turns, greater ,not to pierce the air between the windings and not to short-cutt the high voltage coils ( 3 kV / mm breakdown voltage in normal air).

Extraordinar ,este al tau ?
Este terminat ?Ai experimentat ceva ?

Sper sa pot face niste teste si masuratori mai precise intr- un laborator specializat, cu aparatura altora, dupa care vom vedea ce putem interpreta , in functie de rezultate.

Legea lui Ohm in regim de unde stationare

La un circuit de genul celui cu transformator cu trei sectiuni, prezentat la postarile de mai sus, pe secundar se poate cupla o sarcina rezistiva.
Circuitul este alimentat cu un generator de semnal de tensiune sinusoidala si lucreaza la o frecventa de aproximativ 0,5 Megahertzi, la care se obtine maximumul (ventrul ) tensiunii U2 in nodul X de pe schita, luat fata de nodul O (impamantare). Am observat ca la capetele acestui tip de sarcina, curentii sunt diferiti si nu se poate aplica legea lui Ohm pur si simplu la modul:
U2= Rs x I2 , deoarece curentul I2 nu este constant de-a lungul Rs.
De asemeni, pe circuitul primar pot apare curenti diferiti (Iav curent aval, Iam curent amonte). Se regleaza frecventa generatorului de semnal pana cand Iav =Iam = I1.
Am gasit utila descompunerea unei rezistente de sarcina intr-un lant serial de n rezistente de sarcina (R2k),  si n rezistentede masura (Rmk) si aplicarea pe sectiuni a legii lui Ohm:
U2k =R2k x I2k.
Alegand Rmk egale cu 1 ohm, tensiunea masurata pe ele se admite
U2(Rmk)= Rmk xI2k=I2k, adica tensiunile masurate pe rezistentele de masura pot fi aproximate in acest caz particular, cu curentii corespunatori.

Am ales n =10, cu Rmk=1 ohm, Rsk=1 kohm.
Rs total rezulta: Rs = 10,01 Kohm.
Pentru calculul puterilor S1 si S2 (puteri aparente, care tin seama de efectele totale rezistiv-inductiv-capacitive) ale impedantelor primare si secundare, se pot aplica sumele prezentate in schita.

In drepta sus a schitei, se poate vedea ca atat curentul cat si tensiunea I2 si U2 sunt variabile, prezentand comportare de regim stationar, de nod si ventru. Nodul tensiunii este la impamantare (O) si nodul curentului la punctul X.
Ventrele, invers.
Aceasta distributie a curentului si tensiunii pe lungime elementara de rezistenta de sarcina sau pe lungime elementara de fir de infasurare secundara, arata prezenta unui camp scalar variabil pe lungime.

eugen a scris:Legea lui Ohm in regim de unde stationare


Aceasta distributie a curentului si tensiunii pe lungime elementara de rezistenta de sarcina sau pe lungime elementara de fir de infasurare secundara,
arata prezenta unui camp scalar variabil pe lungime.

Acest camp scalar ce natura are ? .
Campurile electric si magnetic sunt reprezentate prin campuri vectoriale tridimensionale.
Campuri vectoriale au cate o valoare definita in fiecare punct, valori care sunt functii ale coordonatelor de spatiu si timp.
Ele sunt notate de obicei prinE(x,y,z,t) (campul electric) si B(x,y,z,t) (campul magnetic).

Scalari si vectori

Eu m-am referit la intensitate si tensiune, ca doua marimi identificate in campul electromagnetic din interiorul conductorului.

Teoria clasica le defineste ca marimi scalare:

1.TENSIUNE ELECTRICĂ
Tensiunea electrica dintre doua puncte ale unui circuit reprezintă mărimea fizica scalara egala cu lucrul mecanic efectuat de forţele electrice pentru a deplasa unitatea de sarcina electrica intre aceste doua puncte.
Tensiunea electrica se notează cu U, are ca unitate de măsură în S.I.  voltul si se măsoară cu ajutorul voltmetrului: S.I.=1V
U = L/q


 2.INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC
 
Experimental s-a dovedit ca sarcina electrica a unui corp este un număr întreg de sarcini electrice elementare. Un corp poate sa aibă sarcini electrice pozitive (+) şi negative (-). Sarcinile de acelaşi semn se resping, iar cele de semn contrar se atrag.
 
Curentul electric:  Curentul electric este mişcarea ordonata a purtătorilor de sarcina.
 
Intensitatea curentului electric este mărimea fizica scalara egala cu sarcina electrica ce străbate intr-o secunda secţiunea transversala a unui conductor.
Se notează cu I si are ca unitate de măsură in S.I. amperul si se măsoară cu ajutorul ampermetrului: [A]S.I. = 1A

I = Q/ Δt 


Campul scalar la care am facut referire este daca vrei, un camp matematic matricial cu mai multe componente, care poate cuprinde si alte marimi scalare:putere electrica, impedanta, etc.
Desi conventional se da un sens intensitatii si tensiunii, de-a lungul circuitului, nu inseamna ca asa devin marimi vectoriale. La fel, faptul ca exista un gradient de intensitate sau tensiune pe lungimea firului (cazul prezentat de mine in explicatiile din schita), nu le transforma in marimi vectoriale.

In exemplul pe care l-am dat, de-a lungul unei bobine, cand la un capat avem nod de tensiune (impamantare) si la celalalt ventru (landa pe patru din lungimea de unda), tensiunea  are forma U(x,t), intr-un punct oarecare de pe lungimea firului bobinei. . Toate punctele de pe fir vibreaza cu aceeasi frecventa, dar cu amplitudini maxime diferite, la pozitii diferite. La fel cu intensitatea curentului.

Este interesant ca intensitatea curentului produce in interiorul conductorului rezistiv energie Joule-marime scalara . In exterior curentul produce intensitate de camp electric si inductie magnetica, marimi vectoriale.

Exista marimi scalare obtinute din marimi vectoriale.
Se stie de produsul scalar a doi vectori.
De exemplu lucrul mecanic, ca produs scalar intre vectorul forta si vectorul traiectorie. Sau produsul scalar intre vectorii intensitate camp magnetic si inductie camp magnetic, care  intervin in densitatea de energie magnetica.

Se poate face o analogie cu marimea scalara temperatura.
Un gradient de temperatura nu este un vector de temperatura. Totusi, in regim dinamic al campului  de temperatura, poate apare un camp vectorial . De exemplu la explozia unui amestec carburant in cilindru, apar forte de presiune -vectori-orientate spre cilindru.

Deci campul gravitational creat de fluxul de gravitoni luat in ansamblu este vectorial, dar marimea lui este un scalar. Vectorialul adauga directia si sensul purtatorilor.
"""In exterior curentul produce intensitate de camp electric si inductie magnetica, marimi vectoriale."""....
Nu intotdeauna !!!
Produce o intensitate de camp electric (scalara) si camp electric vectorial. Numai corentul ala variabil face inductii. Adica energia paraseste firul si o ia invers sau incalzeste mediul.

gafiteanu a scris:  Numai curentul variabil face inductii. Adica energia paraseste firul si o ia invers sau incalzeste mediul.

Scuze, am facut o mica omisiune. Evident ca la inductie e ceva ce se opune variatiilor. La cresterea curentului si a campului inductor apare un curent invers, dar la scaderea inductorului, curentul indus are acelasi sens.
Fenomenul inductiei este de prea putini inteles asa cum trebuie.
Se poate arata demonstrativ folosind MHD, acolo unde nu utilizam sarme, doar jeturi. Un spectacol fantastic, de neuitat.
Un film documentar despre descarcarile electrice=fulgere merita vazut, cautati-l. Fulgerul indus se continua si deasupra norilor, multi km.

PRODUCEREA OSCILATIILOR ELECTROMAGNETICE DE INALTA FRECVENTA SI INALTA TENSIUNE

1-Brevet Tesla, conceptul original

In brevetul din poza 1 se explica principiul folosirii comutatiei cu ruptor rotativ, cu motor sincron , cu pozitionarea periilor ruptorului pe sinusoida de curent la trecere curent prin zero si tensiune maxima la capetele generatorului de inalta tensiune.
Un generator de curent alternativ incarca un circuit tampon LC, care se descarca pe primarul unui trafo Tesla, acest tampon avand aceeasi rezonanata cu rezonanta trafo.

2- Colorado Spring, note

Este accesibila pe net lucrarea cu notele, schitele, experimentele lui Tesla la Colorado Spring, facute departe de jungla febrila, rautacioasa a orasului.
In poza este o schema de principiu a excitatiei unui trafo Tesla cu ruptor cu rupere paralel, mai avantajoasa ca ruperea serie, termeni explicati in detaliu in lucrare.











3-Ruptor pe colector scurtcircuitat
Doua zone de lamele colectoare se pot scurtcircuita ca in imagine, colectorul este de la alt motor si montat separat, individual pe un motor de lucru.

[url=  ]

4-Ruptor disc

Dintr-o placa de circuit imprimat din fibra de sticla acoperita de strat subtire de cupru, am decupat un disc si am zgariat (izolare  electrica) un sector care scurtcircuiteaza 2 perii.


5- Forma oscilatiilor amorsate pe trafo Tesla

In imagine se observa oscilatii aproximativ la 650 khertzi, cu amplitudine varf la varf de ordinul 160 volti (s-a lucrat cu tensiune scazuta, din prudenta).
Exista un front ascendent, cand cresc amplitudinile oscilatiilor (creste energia campului magnetic pana la un maxim) si un front descrescator, cand in timpul decuplarii de la generator, oscilatiile se sting.
 

1- Transformator asimetric, de inalta frecventa

Un transformator asimetric ca cel de mai jos are bobinaj prin exteriorul miezului pe care e bobinat secundarul.
Spre deosebire de transformatoarele clasice, care au bobinaje in jurul unui brat de circuit magnetic.
In schema se vede ca fluxul secundar se inchide in zona fluxului primar si teoretic are efect nul de inductie reactiva inversa.
Cu alte cuvinte, transformatorul asimetric poate juca rolul de dioda energetica,  primarul induce in secundar, secundarul nu induce in primar.

Transformatorul de mai sus are frecventa de rezonanta in jur de 500 Khz.







2-Elemente ruptoare de curenti si tensiuni


La nr 1, cunoscuta dioda;
La nr 2, gas tube discharger, , de 6,2 Kvolti;
La nr 3, lampa cu neon, cu strapungere la 110 volti , cu caracteristica din grafic, asemanatoare cu caracteristica comportarii gas tub discharger;
La nr 4, cunoscuta bujie auto, functioneaza la 30 kv pe bobina de inductie;
La nr 5 un eclator cu distanta intre electrozi reglabila, functioneaza si ca masurator de inalta tensiune, valoarea tensiunii intre electrozi fiind distanta intre varfuri in mm multiplicata cu 3 kv /mm. (in aer)
La nr 6, lampa fluorescenta, se strapunge la tensiune mai mare de 220 si functioneaza in regim stabilizat la 220 vca.







3-Metoda de masura calorimetrica a puterii electrice

Un fir termocuplu cuplat la un aparat de masura, este aplicat pe sticla unui bec, putandu-se face o calibrare temperatura/ putere , plecandu-se de la temperaturile citite simultan cu sursa debitoare de putere controlata.
La aplicare de tensiuni inalte pe bec, nu se poate folosi voltmetru obisnuit, aparatul se strapunge.




4-Metoda de masurare a unui camp electromagnetic de inalta tensiune si frecventa, cu spira din lampa fluorescenta.

Lampa de mai jos este cuplata electric la bornele unui osciloscop, ea avand  in frecventa , o impedanta suficienta pentru preluarea in siguranta a unei fractiuni de tensiune.
Pe osciloscop anvelopa tensiunii se citeste calibrandu-se cu valoarea maxima dedusa cu o masuratoare separata cu eclator, ca cel de mai sus.

Masurarea frecventei de rezonanta la circuit paralel Bobina- Condensator prin metoda curentilor egali


Se stie ca la un circuit ideal paralel L-C, la rezonanta curentilor, curentul de alimentare Io este teoretic zero iar curentul pe bobina este egal cu cel de pe condensator.  De asemeni, impedanta totala este maxima. Se alimenteaza un circuit paralel L-C cu un generator de semnal de frecventa variabila si se regleaza frecventa pana cand pe bratele L si C se masoara tensiuni egale pe rezistentele de masura ( de valori mici) Rm. La tensiuni egale, pe rezistente egale, avem curenti egali. Se vizualizeaza pe osciloscop anvelopele tensiunilor respective ( curentilor).
In aplicatii practice, se pot inlocui rezistentele de masura Rm cu 3 lampi identice, potrivite.
La rezonanta circuitului, lampa corespunzatoare bratului cu curent Io va lumina minim sau va fi stinsa, lampile de pe bratele L  si C vor lumina la intensitate identica, mai mare decat cea de intrare.

Metoda este utila la studiul alimentarii in frecventa inalta a unor circuite, cu putere de alimentare minimizata,
 obtinuta prin minimizarea maxim posibil a curentului de tip Io in jurul frecventei de rezonanta.
Puterea de alimentare fiind data de produsul Uo x Io, sau Uo^2/Z. ( Z impedanta totala a circuitului).

Maxwell, eterul si descarcarile in tuburi



Din lucrarea despre teoria vortexiala in electromagnetism: ( foto 1)


Fenomenele magneto electrice se datoreaza materiei aflate in diferite conditii de miscare sau presiune in orice parte a campului magnetic, si nu datorita actiunii la distanta intre magneti sau curenti.
Substanta care produce aceste efecte poate fi ceva din materie sau poate fi ETERUL asociat cu materie.
Densitatea ei este mai mare in fier si mai mica in substante diamagnetice.
Dar trebuie in toate cazurile - cu exceptia fierului -sa fie rara, intru cat nici o substanta nu are o asa mare capacitate magnetica ca cea pe care o numim vacuum.
In textul original Maxwell, la pct 1 pe care l-am tradus , el subliniaza ca fortele nu se transmit abstract, fara suport, ci trebuie sa fie din aproape in aproape prin perturbatii de presiune. Avanseaza conceptul ca ETERUL  in incidenta cu materia ar putea da efectele electromagnetice.

In foto 2 , am descarcat cu o bobina de inductie auto, printr-un eclator ( scanteia scurta) o tensiune pe sticla unei lampi fluorescente.
La capetele lampii am conectat un tub cu descarcari in gaze ( gas tube discharger-GTD) cu tensiune de strapungere de 90 volti, ca indicator ca exista tensiune axiala la capetele lampii. Se observa scintilatia rosie care arata ca tubul GTD este activ, exista tensiune.
Luminozitatea lampii arata ca unda exterioara de inalta tensiune produce prin dielectric( sticla) unde de presiune in tub, care creaza tensiune electrica, asa cum intuia Maxwell. Presiunea de care vorbea Maxwell se refera la tensiunea creata de -a lungul a ceea ce numim linie de forta.
( Vezi pct 3 din textul in engleza).

In foto3, descarcarea s-a facut pe miezul de ferita al unui trafo asimetric.
Fara a avea contact electric cu obiectul pe care se face descarcarea electrica, lampa lumineaza, deci primeste energie din campul exterior.
Ceea ce numim noi camp, se poate intui ca este o regiune din spatiu, nevida, cu o activitate energetica intensa,
 cu un suport fizic real, ce ar putea fi eterul in conjunctie cu materia.

Ce te invidiez pentru jucariile tale si intelegerea lor !!!
Ai incercat vreunul dintre captorii de free energy de pe
youtube. Toate or fi bazaconii?

Munca de pregatire

Virgil_48 ,

Daca ai avut rabdare sa citesti din postarile mele de pe acest topic si ai reusit sa citesti si printre randuri, poate ai observat ca incerc un mod didactic .Pe de alta parte fac un fel de pregatire , veriga cu veriga pentru a intelege mai bine energetica electromagnetismului. Viziunea mea este de a intelege intai concepte fundamentale, de baza, urmate de intelegerea unor realizari practice cheie gen patente, ale inaintasilor. Un patent , citit cu atentie, poate fi o mina de aur.
Apoi, propriile experimente, cu tatonari, bajbaieli, cristalizari si inaintari uneori sinuoase.
Lucruri care par simple teoretic , atacate practic ma pot aduce uneori sa nu stiu cum ma mai cheama.
Deci incerc sa invat cu prioritate de la varfurile care au avut succes si au contribuit fundamental la civilizarea tehnica. Daca imi ramane timp ma uit si pe yotube si ma minunez de inventivitatea unora. Exista un ocean de informatie pe Youtube. Dar unde e fundamentul, radacina lucrurilor? Cati youtubisti explica in adanc, profesional, fundamentat, fenomenologia electromagnetica , asa incat sa invete si altii , cat mai eficient ? Cei mai multi doar expun jucariile lor, care mai de care mai ingenioase. 


Daca este sa ma inspir de pe Youtube, prefer pe unul ca Eric Dollard, pe care il percep ca pe un expert modern - marginalizat si el- in teoria si practica electromagnetismului. El explica didactic electromagnetismul, cu accente liberale, bazat pe trimiteri la practica, nu la sf. 
Redau mai jos dintr-o postare a mea de pe topicul Free-energy:


Eric Dollard despre electromagnetism


https://youtu.be/GObB67ETvRQ


Dollard da lectii de electromagnetism, de fizica neoficiala. Vizionand video-ul de mai sus, m-am regasit cu emotie in postura de acum zeci de ani, de elev , cu caietul si creionul pregatite . Voi reda mai jos o incercare de sinteza a unor concepte/observatii expuse de Dollard, asa cum au aparut ele in ordinea cronologica a expunerii:
1-Posibilitatea teoretica si practica a sintetizarii energiei;
2-"Prin unele teorii, realismul in stiinta a fost transformat in fantezie"
3-Liniile electrice lungi de transmiterea clasica a energiei manifesta fenomene free-energy;
4-Corectitudinea folosirii termenului de camp/linie de camp dielectric, in loc de camp/linie de camp electric (Faraday);
5-Referiri la teoria vortexiala a lui Maxwell;
6-Gravitatia, ca efect de presiune, nu de atractie;
7-Folosirea termenului de spatiu (energetic) interior/exterior;
8-Electricitatea curge prin camp (Maxwell);
9-Energia , ca marime derivata, nu ca marime primara;
10-Pe o rezistenta electrica se consuma energia, pe o impedanta L-C se poate crea (colecta);
11-Simetria de timp in fenomenele electromagnetice ciclice;
12-Camp discontinuu, cu linii de flux numarabile;
13-Presiunea unei linii de forta asupra eterului;
14-Undele longitudinale Tesla, ca unde de impuls;
15-Fenomenul de histerezis energetic; "Intai efectul, apoi cauza"
16-Conul si sectiunile lui:cercul, parabola, elipsa si comportarea electromagnetica relativa la aceste geometrii;
17-2 Conuri si hiperbola si corespondenta cu fenomenele electromagnetice;
18-Tehnologia lui Tesla, bazata pe "inner-storage"
19-Inductanta simuleaza fenomenul "inainte in timp" Capacitatea simuleaza fenomenul "inapoi in timp"
20-Metoda Steinmetz de abordare matematica a comportarii electromagnetice cu 8 operatori matematici sintetici, corespunzand la 8 tipuri de forma de unda;
21-Ecuatie generala a unei unde, cu elemente din multimea numerelor complexe; frecventa imaginara, frecventa reala;
22-Campul magnetic ca un camp cu inertie, ca un volant;
23-Descrierea matematica a modelarii cresterii de putere in camp electromagnetic;
24-Unde canonice; unde in unde;
25-Energia, sintetizata prin reducerea duratei intre cauza si efect; factorul timp;
26-"Fara Steinmetz, n-am avea (n-am intelege, nota mea) pe Tesla"
27-Legea continuitatii energiei;
28-Elasticitatea campului;
29-Schema echivalenta pentru transmiterea tip Tesla a energiei, prin unde impuls;
30-Viteze super-luminice la unda longitudinala Tesla;
31-"Tehnologia oficiala, ca un cal troian";
32-Inductanta mutuala:"Mi-au trebuit 20 de ani sa gasesc mising-link"
33-"Infinit velocity"; Utilizarea acestui fenomen de catre Carr (fost colaborator al lui Tesla, constructor si experimentator al unei masini zburatoare , confiscate-nota mea);
34-Anularea distantei prin crearea sincronismului; aplicatii la linii electrice lungi:

Cineva pe aici pe forum comenta despre pozitroni, o forma de antimaterie.  Cica a fost identificat unul prin 1932.
Fratilor, surorilor, prieteni si dusmani, suntem fix 50% facuti si din pozitroni. Suntem materialisti si antimaterialisti.
Cine doreste, ii pot face la comanda cativa pozitroni. Cu mentiunea ca este neaparat nevoie de v0id, trec numai prin v0id, ei nu trec prin sarme materiale.
In prezent lucrez la un aparat numit "Detectorul de adevar".  Va fi folosit obligatoriu de politicieni, cand depun juramantul sau vorbesc la sedinte sau sunt anchetati. Deoarece adevarul este mult mai rar spus, aparatul nu este asa de complicat ca "Detectorul de minciuni", care trebuie sa posede o baza de date enorma, minciunile fiind la ordinea zilei.
Deosemeni mai lucrez la o "Raza a mortii", un aparat revolutionar ce foloseste antimateria sub forma de pozitroni.  Am obtinut deja fulgere de pozitroni. Dar acum ma preocupa miniaturizarea, sa fie ca un stilou.
Caut colaboratori. Caut si cobai umani, obligatoriu din aceea care nu cred in stiinta alternativa si ii spun pseudostiinta.

Aici erau cei cu pozitronul:
https://cercetare.forumgratuit.ro/t512p1050-ce-a-fost-inainte-de-big-bang-alte-aspecte-in-univers#45732

Mi-ai facut urmatoarele sinapse, la postarea ta de la 21.59:


1- Keshe vorbeste undeva in expunerile sale video de materie, antimaterie si materie intunecata (3 elemente).
De asemeni vorbeste de electron, proton si neutron ( 3 entitati)...


2- Tesla cantarea bobinele primare si secundare, sa aiba pe langa rezonanta, si mase egale.
Asta inseamna cantitati egale de protoni, cantitati egale de neutroni si , ghiciti: cantitati egale de electroni.
Hm!
La o cantitate cam de 3601de grame de cupru avem cam 1800 grame protoni, 1800g (grosier) neutroni si 1 gram electroni !

Daca spargem si analizam un proton sau un neutron, vom gasi in final cantitati cam egale de electroni si pozitroni. Iar daca acestia se combina in alt mod, vom avea transformarea totala a materiei cu masa in materie fara masa, adica in energie radianta. Dintrun hidrogen faramitzat se pot obtine peste 900 radiatii X. Sau macar un foton gama extrem de periculos. Din doi hidrogeni sau doi neutroni se poate obtine tot un foton gama si mai periculos, cu energia de peste 3000 ori mai mare decat a unui electron. Cam aici se opreste energia fotonilor gama.
Dintrun foton gama sau X se pot obtine electroni si pozitroni cu diverse energii..
Si pt. astfel de experiente nu e nevoie de nici o minune de laborator sau centru de cercetare.
Trebuie doar sa stim unde este punctul cel mai vulnerabil al protonului sau neutronului. Sa-l pozitionam si sa-l intzepam.

Trebuie doar sa stim unde este punctul cel mai vulnerabil al protonului sau neutronului. Sa-l pozitionam si sa-l intzepam.

Nasterea unei tehnologii noi, 
Fracturarea apei prin inalta tensiune:


http://open-source-energy.org/files/rwg42985/russ/Patents/S.Meyer-The%20Birth%20of%20New%20Technology.pdf


Patente si documente Stanley Meyer:


http://rwgresearch.com/open-projects/stanley-meyers-wfc-tec/patents-documents/
 Din cuprins:


SMeyer-CA1213671A1-Electrical_Particle_Generator


SMeyer-CA1227094A1-Hydrogen_Air_&_Non-Combustible_Gas_Mixing_Combustion_System


SMeyer-CA1228833A1-Gas_Electrical_Hydrogen_Generator


SMeyer-CA1231872A1-Hydrogen_Injection_System


SMeyer-CA1233379A1-Hydrogen_Gas_Injection_for_Internal_Combustion_Engine


SMeyer-CA1234773A1-Resonant_Cavity_Hydrogen_Generator_That_Operates_with_a_Pulsed_Voltage_Electrical_Potential


SMeyer-CA1234774A1-Hydrogen_Generator_System


SMeyer-CA1235669A1-Controlled_Hydrogen_Gas_Flame


SMeyer-CA2067735A1-Water_Fuel_Injection_System


SMeyer-EP0086439A1-Hydrogen_Gas_Injection_System_for_Internal_Combustion_Engine


SMeyer-EP0086439B1-Hydrogen_Gas_Injection_System_for_Internal_Combustion_Engine


SMeyer-EP0098897A2-Electrical_Generator_Utilizing_Magnetized_Particles


SMeyer-EP0098897A3-Electrical_Generator_Utilizing_Magnetized_Particles


SMeyer-EP0101761A2-Controlled_Hydrogen_Gas_Flame


SMeyer-EP0101761A3-Controlled_Hydrogen_Gas_Flame


SMeyer-EP0101761B1-Controlled_Hydrogen_Gas_Flame


SMeyer-EP0103656A2-Resonant_Cavity_for_a_Hydrogen_Generator


SMeyer-EP0103656A3-Resonant_Cavity_for_a_Hydrogen_Generator


SMeyer-EP0106917A1-Gas_Electrical_Hydrogen_Generator


SMeyer-EP0111573A1-Hydrogen_Generator_System


SMeyer-EP0111574A1-Hydrogen_Aeration_Injection_System


SMeyer-EP0111574B1-Hydrogen_Aeration_Injection_System


SMeyer-EP0122472A2-Hydrogen_Aeration_Injection_System


SMeyer-EP0122472A3-Hydrogen_Aeration_Injection_System


SMeyer-EP0333854A4-Hydrogen_Aeration_Injection_System


SMeyer-EP0381722A4-Hydrogen_Aeration_Injection_System


SMeyer-JP58202352A


SMeyer-JP58207610A


SMeyer-JP59038525A


Foto1:
Intre doi electrozi E6-E5 se aplica o tensiune inalta . +/ +/- reprezenta electropolaritatile atomilor de hidrogen-hidrogen- oxigen din molecula de apa.
In camp electric inalt, molecula de apa se fractureaza fara scurgere de curent .
Meyer explica undeva in unul din patente ca cel putin un electrod este izolat electric, incat nu se scurge curent, celula de disociere se comporta ca un condensator pe care se aplica via Tesla o tensiune inalta.








Foto 2:
Forma tensiunii aplicate intre electrozi. Tensiunea
 creste controlat, pe masura ce celula de disociere se incarca progresiv cu tensiune. Franjurile reprezinta frecventa tensiunii aplicate, rezultand o anvelopa cu un maxim la care dipolul apa, colapseaza.






Foto3 :
Explicatii Meyer:
Fortele electrice ...direct legate de nivelul tensiunii...impulsurile repetitive oscileaza poarta energetica sa emita o cantitate din energia universala in spectrul protonului...






Foto4 :
Protonul de hidrogen, vazut ca o hora de sub-componente protonice.





Foto 5:
Energia universala vortexiala, transfera energie particulelor subprotonice.

Inertia campului electromagnetic

In timpul unor masuratori pe osciloscop, am observat ca forma sinusoidala a curentului pe o bobina inseriata cu un condensator, contrasteaza puternic cu curentul de intrare de pe bratul comun.
Acesta din urma avand un aspect cu ascutisuri, neregulat.
Forma sinusoidala presupune o functie continua.
Formele neregulate de pe osciloscop presupun functii discontinue.

Un curent netezit, sinusoidal pe bobina, presupune un flux netezit pe bobina.
Un flux magnetic are comportare de volant, are inertie .
Logic, putem presupune existenta in campul magnetic a unei entitati ipotetice cu masa, purtatoare a energiei campului magnetic.
O echivalare a energiei campului magnetic cu energia cinetica a entitatilor purtatoare, da o masa ipotetica a campului magnetic de ordinul 10 la puterea -15 kg.
( este un exemplu simplificator, am presupus viteza entitatilor magnetice egala cu a luminii si produsul inductanta cu patratul curentului, egal cu 1)

Ce TARE! Am mai invatat ceva:
Intr-un circuit oscilant aflat la rezonanta (sper) cand este excitat cu un semnal rectangular cu factor de umplere (Duty cycle=50%) si are rezistente in serie peste tot, rezulta:


Eleganta demonstratia , ideala pentru "Annalen der Physik". Felicitari!

http://onlinelibrary.wiley.com/journal/10.1002/(ISSN)1521-3889

Completare

Ceea ce am prezentat mai sus are acoperire experimentala..Am masurat efectiv .
Rezistentele R1, RL, RC sunt neglijabile ( raport aproximativ 1/1000 din reactanta inductiva sau din reactanta capacitiva).
Ele sunt rezistente de masura.
In exemple numerice se poate lua L- inductanta si I- curentul astfel incat LI^2=1.

Am explicat contextul rationamentului:
Echivalarea energiei magnetice cu o energie cinetica.
Calculele nu au toti pasii. Am trecut peste simplificarile de rigoare si am dat rezultatul.
Ai citit superficial.
Te bagi ca musca la arat.

Ai grija ce postezi pe acest topic la care ai contribuit cu zero.
N-ai ce cauta cu diversiunile tale .

m , este masa bobinei?

...Ah, acum am vazut, m este masa campului magnetic.

eugen a scris:este un exemplu simplificator, am presupus viteza entitatilor magnetice egala cu a luminii si produsul inductanta cu patratul curentului, egal cu 1

Eugen, înţeleg că termenul m din ecuaţia ta se referă la masa de repaus a entităţilor magnetice; deci dacă iei viteza lor egală cu viteza luminii, v = c , masa lor de repaus trebuie să fie zero ca să se deplaseze cu viteza c. Rămâne doar impulsul lor scris sub forma , aşa că echivalenţa pe care crezi tu că ai găsit-o este greşită din start!
Doar faptul că masa rezultată este egală cu o constantă şi ar fi trebuit să-ţi dea de gândit! Ca să nu mai spun că unitatea de măsură pentru mărimea rezultată nu apare de nicăieri că ar fi kg.

Maxwell: campul electromagnetic, de natura energiei mecanice

In rationamentele mele includ si campul magnetic stationar, constant, asa cum e cel de la un magnet permanent sau bobina in curent continuu.
Sau alte cazuri de campuri pulsatorii unipolare.
In acest caz, nu exista frecventa, nu se poate aplica teoria cuantelor in frecventa.
Campul magnetic are si in acest caz energie si nimeni nu ma opreste sa-mi imaginez entitati magnetice cu energie cinetica, responsabile de energia magnetica a unui flux constant.
Termenul de masa de repaus zero nu are sens nici aici, pentru ca nu pot sa-mi inchipui pur si simplu un camp magnetic din nimic.
Deci entitatile pe care le presupun au pur si simplu o masa in miscare . Viteza maxima fiind C.
In exemplul meu am luat C ca sa se observe ordinul de marime. Puteam lua C/2 sau C/10, etc.
Este demonstrat practic ca impulsul electromagnetic alternativ-in conductori de exemplu, se deplaseaza cu ordinul de marime al vitezei luminii.
La nivelul energiilor, se poate echivala energia campului magnetic exprimata in jouli cu energia cinetica, tot in jouli.
Masa din exemplul meu rezulta in kg.
Nu ai citit atent, era un exemplu numeric.

Sa ne aducem aminte de formularea lui Maxwell, ca energia campului electromagnetica  este de natura mecanica, adica impuls pur.

eugen a scris:Deci entitatile pe care le presupun au pur si simplu o masa in miscare . Viteza maxima fiind C.

Nicio entitate cu masă de repaus nenulă nu se poate deplasa cu viteza luminii.
Dacă doreai să iei c/2 sau c/10 trebuia să specifici asta. Tu ai spus în mod categoric că iei v = c. Dacă v este mai mic decât c trebuie să spui şi cum determini sau defineşti pe v.

Masa din exemplul meu rezulta in kg.

Cum rezultă în kg din moment ce din relaţia ta este 1/v ? Asta înseamnă , care nu ştiu ce semnificaţie fizică poate să aibă.

Exemplu numeric



Ordinul de marime al vitezei v se poate masura dupa metoda undelor stationare ( landa/4 x frecventa), pe care am descris-o pe acest topic.
Landa pe 4 este distanta dintre un ventru si un nod de tensiune.

OBS: corectie, rezulta masa de aproximativ 10^-17.

Bun, în formula ta reprezintă masa de repaus a "entităţii", ca să folosesc termenul tău.
Viteza este cunoscută (măsurabilă).
În final îţi rezultă . Ţi se pare în regulă ca masa de repaus a unei particule să depindă invers proporţional de viteza particulei?

Masa nu este inversul vitezei la patrat.
A iesit asa doar numeric, pentru ca am ales asa incat sa fie o relatie simplificatoare intre numere, nu intre marimile fizice.

Pentru eugen:   http://cunoastere.wikiforum.ro/t112-din-bezna-mintii#1427
Ai si tu admiratori, nu te poti plange!
Ti-am spus fiindca eu sunt citat frecvent!