CE ESTE SPINUL?

Rezumarea primului mesaj :

De la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: În fizică și chimie, spinul este un moment cinetic propriu al unei particule elementare. În mecanica clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici neclasice iar pentru ele, impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o rotație ci se referă doar la prezența impulsului unghiular. Conceptul de spin pentru particule elementare a fost propus inițial de Ralph Kronig, George Uhlenbeck, and Samuel Goudsmit, în 1925 ca fiind o rotație a particulelor în jurul axei proprii.

[modificare] Descoperirea experimentala a spinului[modificare] Experimentul Stern-GerlachStern și Gerlach (1922) au urmărit sa măsoare momentele magnetice ale atomilor individuali studiind comportarea unui fascicol de atomi intr-un câmp magnetic neomogen și încercand sa verifice formula teoretica : μz=-mμb (unde μz este proiectia momentului magnetic orbital, iar μb este magnetonul Bohr-Procopiu). In experimentul lor, un fascicol de atomi de Argint obtinuti cu ajutorul unui cuptor se deplaseaza dupa directia axei x, întâlnind în drum un câmp magnetic orientat dupa axa z, adica perpendicular pe directia de mișcare a atomilor. Acest câmp magnetic poseda o mare neomogenitate în spatiu, și ca urmare, asupra polilor dipolului magnetic atomic acționează forte de marimi diferite, a caror rezultanta imprima dipolului o acceleratie fie în sensul câmpului, fie în sens opus, în functie de orientarea dipolului în raport cu câmpul. Daca dipolul atomic s-ar afla intr-un câmp magnetic omogen, forta rezultanta care ar actiona asupra sa ar fi nula, deoarece forta magnetica acționează asupra polului sau nord cu aceeași intensitate ca și asupra polului sau sud. S-a dovedit ca atomii în starea s poseda toti același moment magnetic, iar proiectia acestuia pe axa aleasa poate lua doar doua valori: μz=ąμb.

[modificare] Experimentul Einstein-De HaasO bara feromagnetica, atarnata de un fir de cuart, este magnetizata cu ajutorul unui curent ce trece prin bobina, bara efectuand apoi oscilatii de torsiune. Masurarea experimentala a factorului giromagnetic a condus la urmatoarele rezultate:

Raportul γ=-ge/2m0 are o valoare negativa, ceea ce indica ca magnetizarea barei feromagnetice este determinata de mișcarea electronilor;
valoarea factorului Lande, g, nu este egala cu 1 potrivit teoriei lui Schrodinger, ci egala cu doi.
[modificare] Ipoteza Uhlenbeck-GoudsmidtPentru a explica rezultatele celor doua experimente, Uhlenbeck și Goudsmidt (1925) au emis ipoteza, conform careia electronul poseda, pe langa momente orbitale, și momente cinetic și magnetic proprii. Aceste momente au primit denumirea de spin electronic, în legatura cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotatie a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este: |s|=sħ=˝ħ, astfel incat proiectia este: sz=msħ=ą˝ħ. Dupa introducerea spinului electronului au primit o interpretare corecta atat proprietățile magnetice ale substantelor, cat și structura de multiplet a liniilor spectrale emise de atomi.

[modificare] Generalități Una dintre cele mai remarcabile descoperiri asociate cu fizica cuantică este faptul că particulele elementare pot avea impuls unghiular nenul. Particulele elementare sunt particule ce nu pot fi divizate în unități mai mici, cum ar fi fotonul, electronul, și diferitele quarkuri. Studii teoretice și experimentale au arătat că spinul acestor particule nu poate fi explicat prin postularea ideii că ele sunt compuse din particule și mai mici care se rotesc în jurul unui centru comun de masă; din câte se știe, aceste particule elementare sunt cu adevărat punctiforme. Spinul lor este o proprietate fizică intrinsecă a acestor particule, din aceeași categorie cu masa sau sarcina electrică.

Conform mecanicii cuantice, impulsul unghiular al oricărui sistem este cuantificat. Modulul impulsului unghiular , poate lua valori doar conform acestei relații:

unde  este constanta lui Planck redusă, iar s este un număr nenegativ întreg sau semiîntreg (0, 1/2, 1, 3/2, 2, etc.), denumit numarul cuantic de spin. De exemplu, electronii (care sunt particule elementare) sunt denumite particule cu "spin-1/2" deoarece spinul lor este s = 1/2.

Spinul fiecărei particule elementare are o valoare S fixă care depinde doar de tipul particulei, și nu poate fi modificat prin niciun mijloc cunoscut (deși este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare electron are s = 1/2. Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetică) are spinul 2. Altă particulă ipotetică, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero.

Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, și atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin aceasta se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse.

[modificare] Spinul particulelor Aproape toate particulele, atat reale, cat si presupuse, au spini cuprinsi intre 0 si 2:

Spin 0: bosonul lui Higgs;
Spin 1/2: electronul, pozitronul, protonul, neutronul, quarcii, etc;
Spin 1: fotonul, bozonii Wą et Z0;
Spin 2: gravitonul.

gafiteanu a scris:Ia uitati ce frumusete de spini avem noi in formule si-n poze:
https://en.wikipedia.org/wiki/Spin_%28physics%29

https://www.google.ro/search?q=spin+up+down&client=firefox-a&hs=ggv&rls=org.mozilla:ro:official&channel=np&tbm=isch&tbo=u&sour

Vreu sa le vad , dar nu pot . Se blocheaza comp. E vechi saracul de el.

Din cauza matematicii, nu se mai vede fizica.
Matematicienii au parazitat fizica si ei de fapt culeg roadele publicitatii in mod nemeritat. Trebuie sa manance si ei o paine, dar uite ca nu le mai ajunge intreg silozul.  Au devenit acesti paraziti tare obraznici si se baga peste tot si improasca cu semne matematice savante, nici de ei intelese si crezute.
Cu matematica inainte, ca tot nu o contesta nimeni.

cris a scris:
E o explicatie umoristica si sper sa nu fie luata in serios de cineva.Materia e formata din oscilatii complexe fara altfel de suport.La anihilarea materie-antimaterie in afara de radiatiile EM nu ramane nici un deseu e o chestie dovedita practic.

Chiar crezi ca exista dovada practica pentru asa ceva? La anihilarea citata
de tine se pot produce praf si pulbere de materie, adica subparticule care
sa nu poata fi identificate si observate nici peste 100 de ani. Stii tu ca
infinitul mic este numai cel in care avem noi acces?

Nici neutrinii nu sunt usor de detectat dar au fost pusi in evidenta matematic.

virgil_48 a scris:Stii tu ca
infinitul mic este numai cel in care avem noi acces?

 Intrebare  pentru cris, pusa de virgil_48
Logica  intrebare.

cris a scris:Nici neutrinii nu sunt usor de detectat dar au fost pusi in evidenta matematic.

Nu trebuie neglijata  munca  matematicenilor  ,  dar  nici  sa  credem  ca  ei  ne  rezolva   absolut  toate  problemele . Daca  ar  fi  asa  nu  ar  mai fi  matematicieni  .Toti    ar  juca  la  LOTO  si ar  deveni  in  cel  mai  scurt  timp  miliardari .

cris a scris:Nici neutrinii nu sunt usor de detectat dar au fost pusi in evidenta matematic.

Neutrinii au fost pusi in evidenta in mod indirect ca rezultat al reactiilor de dezintegrare.

virgil_48 a scris:

cris a scris:
E o explicatie umoristica si sper sa nu fie luata in serios de cineva.Materia e formata din oscilatii complexe fara altfel de suport.La anihilarea materie-antimaterie in afara de radiatiile EM nu ramane nici un deseu e o chestie dovedita practic.

Chiar crezi ca exista dovada practica pentru asa ceva? La anihilarea citata
de tine se pot produce praf si pulbere de materie, adica subparticule care
sa nu poata fi identificate si observate nici peste 100 de ani. Stii tu ca
infinitul mic este numai cel in care avem noi acces?

Daca Oceanul de particule a lui Dirac exista, atunci ai dreptate. In afara de cuanta generatoare mai exista ceva acea "protoparticula" care se manifesta doar impreuna cu cuanta EM, iar la dezintegrare dispare punand cuanta in libertate. Astfel energia primita la nasterea particulei este egala cu energia cedata la dezintegrarea ei. Asazisa protoparticula sau samburele in jurul caruia se pliaza cuanta, dispare fara a putea fi pusa in evidenta.

Tare as vrea sa stiu cum matematica descopera si prezice particule.
De ex.: zice ca 1+1=2...Dar 2 se mai obtine si altcumva, din alte combinatii. sau 1-1=0....hocus-pocus cu materia, uite-o si nu-i.
Sau -1 x -1 =1.......sau.....1 x -1 = -1,  si ca urmare din +1 si -1 se pot face tare multe lucruri, un intreg univers in final, evident meritul descoperirii apartine in exclusivitate matematicienilor.

gafiteanu a scris: Nu exista cuanta fara spin, ca e vital si obligatoriu spinul, cum e pt om capul.

In  modelul  fizic  al  Atomului  de  Hidrogen  conceput  de  mine  daca  electronul   nu  are  spin  pe  o anumita  zona unde  orbiteaza ,   atomul  de  Hidrogen  nu  mai  exista. Protonul trebuie sa aiba spin in mod continu.

Draga scanteitudorel, m-ai facut curios sa ma uit pe lucrarea dumitale "Fizica atomului". Nu intentionez sa comentez lucrarea ta sau macar sa deschid o discutie cu privire la continut sau ipotezele lansate.

Ma interesaza numai, un singur lucru: Care a fost criteriul de alegere a culorii galben pentru tot textul din lucrare.. Multumesc de raspuns.

Si acum pe negru, acelasi text ca mai sus:

Draga scanteitudorel, m-ai facut curios sa ma uit pe lucrarea dumitale "Fizica atomului". Nu intentionez sa comentez lucrarea ta sau macar sa deschid o discutie cu privire la continut sau ipotezele lansate.

Ma interesaza numai, un singur lucru: Care a fost criteriul de alegere a culorii galben pentru tot textul din lucrare.. Multumesc de raspuns.

P.S. Este vorba de lucrarea : Fizica atomului, autor Scantei Tudorel, care se gaseste la urmatoarea adresa:

https://www.dropbox.com/sh/g8axix5ubltgkgy/AAB-_GbASmCVGZ-xEhrBm3Fya/3%20TEXT%20pentru%20carte%20salvat%20%20la%2012%20aug.%202014.docx?dl=0

Si-a scris lucrarea cu ceva simpatic, un lichid galben productie proprie, metoda veche. Se vede ulterior daca o pui in vapori de alte substante si pui fierul de calcat.
Da ce, vroiai sa scrie o lucrare asa voluminoasa cu propriul sange, sa o citeasca orisicine ?

Domnule  gafiteanu ,  draga  Pacalici ,
Deoarece  am  constatat  ca :  contrastul  dintre  culorile  alb  si  negru  pe  comp.  imi  deranjau  vederea am  ales  pentru  pagina  o  culoare  mai  inchisa  dar  placuta  zic  eu si  pentru  text  culoarea  galbena . Acum  dupa  8  luni  de  la  postare  am intrat  si  am  vazut  ce  ati  sesizat  dvs.  Motivul  exact nu  il  cunosc .  Stiu  ca  se  mai  intampla  asa  ceva   cand  apare  discordanta  intre   programele de  scriere  si  citire.
******Ori   sa  invechit  dropboxul, ori  lucrarea  mea  nu  vrea  sa  fie  citita  de  dvs.******

Multumesc pentru raspuns.

Am salvat o pagina pe care am colorat-o in Paint cu maro . In Word 2007 am ales o culoare mai inchisa. Caontrastul dintre scris si fondul paginii nu ma obosea.

Pacalici a scris:Multumesc pentru raspuns.

Cu placere. Sper ,ca voi rezolva problema aparuta .

https://www.youtube.com/watch?v=wdgzU_84VMg
Cand spinul este =1, atunci particula se roteste complet odata la o pulsatie in jurul axei. Pulsatie inseamna ca pulseaza, ca se umfla si se dezumfla.
Daca spinul =1/2, se roteste doar pe jumatate la o pulsatie, apoi iar mai face o pulsatie si se mai roteste juma de tura in acelasi sens.
In functie de semn, rotirea este pe stanga sau pe dreapta.  Asa se rotesc si pulseaza electronii.
Fotonii in schimb pulseaza si se rotesc si pe stanga si pe dreapta, deci spinul lor nu poate sa fie in nici un caz unu.  Este zero, adica +1/2 si -1/2.  Doar pasul este =2.
Nu exista particule care sa nu se roteasca sau care sa nu pulseze.
O alta notiune care trebuie introdusa in fizica cuantica este pasul, daca se deplaseaza sau nu odata cu pulsatia.  Fotonul face doi pasi la o pulsatie. Electronul doar un pas.  Pasul este egal cu dimensiunea particulei.
Cred ca stiti ce e pulsatia, un timp intre doua umflari, un fel de rasuflare, de respiratie cuantica.

Termenul romanesc pt spin este ghimpe.

Ei na!

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spin_(botanic%C4%83)

Toate particulele trebuie sa aiba spini, altfel nu ar supravietui. Le-ar manca altele. Spinii le apara de pradatori.
Ati vazut voi ca se hraneste cineva cu trandafiri sau cactusi ?

Da, are driptate spinosu care a sublimbat mai sus cu rosu. Spinii nu prea te apara intotdeauna, nici in lumea cuantica.  Toti fotonii poate sa piara daca lovesc o suprafata neagra sau o antena. Si nu se umple suprafata cu spinii lor, deci nici spinii nu se conserva. Nici electronii nu stau mai bine, unde loveste fulgerul, se arde totul, nu mai ramane nici urma de curent sau de spini cuantici. Unii zice ca totul se transforma sau se conserva, daca le pui dinainte la conserva.  O sa fac o conserva cu fotoni si cand o s-o deschid, o sa iasa lumina captiva..
Albina are spinul numai unu. O sa fac o mancare de albine dupa ce le indepartez spinul amar, jumate miere, jumate fiere.  Sper sa iasa ceva dulce.
Si ma gandeam asa, ca si electronii intzapa cu spinul ala, care pesemne ca are si el un venin de electron.
Referitor la consumul de trandafiri, oamenii ii consuma. Bunica facea din ei o dulceata de dulceata, dar deasupra mai punea cateva ramurele cu spini, sa nu ma ating eu cu lingurita. Iar mama facea un parfum cu alcool 100%, era pt uz extern, dar tata stia cum sa-l transforme in trandafirata, pt uz intern.

gafiteanu a scris:Da, are driptate spinosu care a sublimbat mai sus cu rosu.

Spinos e drumul gloriei....

negativ a scris:

virgil a scris:Daca Oceanul de particule a lui Dirac exista, ......... In afara de cuanta generatoare mai exista ceva acea "protoparticula" care se manifesta doar impreuna cu cuanta EM, iar la dezintegrare dispare punand cuanta in libertate. Astfel energia primita la nasterea particulei este egala cu energia cedata la dezintegrarea ei. Asazisa protoparticula sau samburele in jurul caruia se pliaza cuanta, dispare fara a putea fi pusa in evidenta.

"Oceanul lui Dirac" exista, dar nu e compus din particule asa cum credea el. E greu de explicat si inca lucrez la asta.

Daca oceanul Dirac ar exista in tot spatiul inconjurator, atunci orice cuanta de energie de cel putin 0,511 MeV, s-ar transforma intr-un electron la prima ciocnire din spatiu. In realitate procesul de transformare a cuantei in electron are loc numai in apropierea nucleelor grele, ceia ce presupune ca acel ocean Dirac, ar fi doar in jurul acestor nuclee atomice. Cel mai probabil consider ca in apropierea nucleelor grele, campurile de interactiune sunt atat de intense, incat face ca orice cuanta de energie sa se transforme intr-o unda stationara circulara, care in acelasi timp isi modifica spinul, adica momentul cinetic de la 1 la 1/2, cat are electronul.

Cica oceanul ala a lu Dirac este inghetat. C-asa-i in spatiul cosmic, unde temperatura e aproape zero kelvin.
Deci vorbim despre niste ghetari de energie Dirac. Si deci trebuie spargatoare de gheata energetica si topitoare. Ghetarii astia au 90% din energie ascunsa sub nivel.  Daca vor exploda, va fi vai si amar.
Stelele neutronice sunt niste ghetari de energie. Au zero kelvin, mama lor de stele negre.
Stati cuminti in barca voastra si-n balta voastra de energie locala puturoasa, nu va mai visati pe oceane.

Daca oceanul Dirac ar exista in tot spatiul inconjurator, atunci orice cuanta de energie de cel putin 0,511 MeV, s-ar transforma intr-un electron la prima ciocnire din spatiu. In realitate procesul de transformare a cuantei in electron are loc numai in apropierea nucleelor grele, ceia ce presupune ca acel ocean Dirac, ar fi doar in jurul acestor nuclee atomice. Cel mai probabil consider ca in apropierea nucleelor grele, campurile de interactiune sunt atat de intense, incat face ca orice cuanta de energie sa se transforme intr-o unda stationara circulara, care in acelasi timp isi modifica spinul, adica momentul cinetic de la 1 la 1/2, cat are electronul.

Spinul electronului este egal cu jumatate din momentul cinetic al acestuia care orbiteaza un nucleu.
h=2pi.(m.v).R; in cazul limita cand electronul tinde spre viteza luminii, atunci putem scrie momentul cinetic ca produsul dintre masa elec tronului, viteza luminii si lungimea de unda Compton (Lc) a electronului;
h=(m.c).Lc ; in acest caz spinul care este jumatare din momentul cinetic poate fi scris astfel; s=(m.c).Lc/2 ;
Deci singurul termen din aceasta relatie care poate fi luat in calcul doar pe jumatate este lungimea de unda. Adica spinul ne arata cate jumatati de lungimi de unda contine un electron. Faptul ca spinul poate fi plus sau minus 1/2, ne indica care parte pozitiva sau negativa a undei generatoare este luata in calcul. De aceia nu pot exista doi electroni pe aceiasi orbita cu acelasi semn al spinului, ca acestia se resping reciproc. De fapt spinul nu este o energie, ci arata o calitate a energiei, adica un semn al vibratiei.

In concluzie, ce e spinul si la ce ne trebuie ? Daca chiar este cu adevarat si nu doar o inchipuire, un moft, o nascocire, o oroare sau o eroare. Cine a descoperit spinul ?
Daca ar disparea spinul, cum ar arata lumea ?
Care este spinul titirezului ? Dar al Pamantului ?

virgil a scris:Daca oceanul Dirac ar exista in tot spatiul inconjurator, atunci orice cuanta de energie de cel putin 0,511 MeV, s-ar transforma intr-un electron la prima ciocnire din spatiu. In realitate procesul de transformare a cuantei in electron are loc numai in apropierea nucleelor grele, ceia ce presupune ca acel ocean Dirac, ar fi doar in jurul acestor nuclee atomice. Cel mai probabil consider ca in apropierea nucleelor grele, campurile de interactiune sunt atat de intense, incat face ca orice cuanta de energie sa se transforme intr-o unda stationara circulara, care in acelasi timp isi modifica spinul, adica momentul cinetic de la 1 la 1/2, cat are electronul.

O cantitate de energie oricat de mare sau mica nu poate constitui un sistem decat in anumite conditii reglementate. Se transforma in electron numai pe baza unor raporturi lungime-suprafata-volum-energie, cu o mica probabilitate de realizare, asta numai in anumite conditii de "presiune". Notasem pe undeva si de ce nu avem antimaterie.Si da, ai dreptate. Dirac s-a referit numai la interiorul structurii atomice, pe cand eu pun notiunea inafara ei. Nu pot clarifica inca proprietatile vidului cosmic, pentru ca m-am lovit de probleme de matematica. A trebuit sa mai adaug elemente la matematica, lucru nu prea simplu.

gafiteanu a scris:In concluzie, ce e spinul si la ce ne trebuie ? Daca chiar este cu adevarat si nu doar o inchipuire, un moft, o nascocire, o oroare sau o eroare. Cine a descoperit spinul ?
Daca ar disparea spinul, cum ar arata lumea ?
Care este spinul titirezului ? Dar al Pamantului ?

Spinul electronului este un moment cinetic, egal cu jumatate din momentul cinetic al acestuia care orbiteaza nucleul pe prima orbita a atomului.
h=2pi.(m.v).R; in cazul limita cand electronul tinde spre viteza luminii, atunci putem scrie momentul cinetic ca produsul dintre masa electronului, viteza luminii si lungimea de unda Compton (Lc) a electronului;
h=(m.c).Lc ; in acest caz spinul care este jumatare din momentul cinetic poate fi scris astfel; s=(m.c).Lc/2 ;
Deci singurul termen din aceasta relatie care poate fi luat in calcul doar pe jumatate este lungimea de unda. Adica spinul ne arata cate jumatati de lungimi de unda contine un electron. Faptul ca spinul poate fi plus sau minus 1/2, ne indica care parte pozitiva sau negativa a undei generatoare este luata in calcul. De aceia nu pot exista doi electroni pe aceiasi orbita cu acelasi semn al spinului, ca acestia se resping reciproc. De fapt spinul nu este o energie, ci arata o calitate a energiei, adica un semn al vibratiei.

Sunt sigur ca esti sigur. Dar ce e lungimea de unda si cum poate sa fie doar 1/2 ? Cum e posibil ca un electron sa nu aibe si el o lungime de unda a lui proprie, cineva sa-l opreasca exact la jumatatea actului de oscilatie si sa-l intoarca inapoi ?