CE ESTE SPINUL?

Rezumarea primului mesaj :

De la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: În fizică și chimie, spinul este un moment cinetic propriu al unei particule elementare. În mecanica clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici neclasice iar pentru ele, impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o rotație ci se referă doar la prezența impulsului unghiular. Conceptul de spin pentru particule elementare a fost propus inițial de Ralph Kronig, George Uhlenbeck, and Samuel Goudsmit, în 1925 ca fiind o rotație a particulelor în jurul axei proprii.

[modificare] Descoperirea experimentala a spinului[modificare] Experimentul Stern-GerlachStern și Gerlach (1922) au urmărit sa măsoare momentele magnetice ale atomilor individuali studiind comportarea unui fascicol de atomi intr-un câmp magnetic neomogen și încercand sa verifice formula teoretica : μz=-mμb (unde μz este proiectia momentului magnetic orbital, iar μb este magnetonul Bohr-Procopiu). In experimentul lor, un fascicol de atomi de Argint obtinuti cu ajutorul unui cuptor se deplaseaza dupa directia axei x, întâlnind în drum un câmp magnetic orientat dupa axa z, adica perpendicular pe directia de mișcare a atomilor. Acest câmp magnetic poseda o mare neomogenitate în spatiu, și ca urmare, asupra polilor dipolului magnetic atomic acționează forte de marimi diferite, a caror rezultanta imprima dipolului o acceleratie fie în sensul câmpului, fie în sens opus, în functie de orientarea dipolului în raport cu câmpul. Daca dipolul atomic s-ar afla intr-un câmp magnetic omogen, forta rezultanta care ar actiona asupra sa ar fi nula, deoarece forta magnetica acționează asupra polului sau nord cu aceeași intensitate ca și asupra polului sau sud. S-a dovedit ca atomii în starea s poseda toti același moment magnetic, iar proiectia acestuia pe axa aleasa poate lua doar doua valori: μz=ąμb.

[modificare] Experimentul Einstein-De HaasO bara feromagnetica, atarnata de un fir de cuart, este magnetizata cu ajutorul unui curent ce trece prin bobina, bara efectuand apoi oscilatii de torsiune. Masurarea experimentala a factorului giromagnetic a condus la urmatoarele rezultate:

Raportul γ=-ge/2m0 are o valoare negativa, ceea ce indica ca magnetizarea barei feromagnetice este determinata de mișcarea electronilor;
valoarea factorului Lande, g, nu este egala cu 1 potrivit teoriei lui Schrodinger, ci egala cu doi.
[modificare] Ipoteza Uhlenbeck-GoudsmidtPentru a explica rezultatele celor doua experimente, Uhlenbeck și Goudsmidt (1925) au emis ipoteza, conform careia electronul poseda, pe langa momente orbitale, și momente cinetic și magnetic proprii. Aceste momente au primit denumirea de spin electronic, în legatura cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotatie a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este: |s|=sħ=˝ħ, astfel incat proiectia este: sz=msħ=ą˝ħ. Dupa introducerea spinului electronului au primit o interpretare corecta atat proprietățile magnetice ale substantelor, cat și structura de multiplet a liniilor spectrale emise de atomi.

[modificare] Generalități Una dintre cele mai remarcabile descoperiri asociate cu fizica cuantică este faptul că particulele elementare pot avea impuls unghiular nenul. Particulele elementare sunt particule ce nu pot fi divizate în unități mai mici, cum ar fi fotonul, electronul, și diferitele quarkuri. Studii teoretice și experimentale au arătat că spinul acestor particule nu poate fi explicat prin postularea ideii că ele sunt compuse din particule și mai mici care se rotesc în jurul unui centru comun de masă; din câte se știe, aceste particule elementare sunt cu adevărat punctiforme. Spinul lor este o proprietate fizică intrinsecă a acestor particule, din aceeași categorie cu masa sau sarcina electrică.

Conform mecanicii cuantice, impulsul unghiular al oricărui sistem este cuantificat. Modulul impulsului unghiular , poate lua valori doar conform acestei relații:

unde  este constanta lui Planck redusă, iar s este un număr nenegativ întreg sau semiîntreg (0, 1/2, 1, 3/2, 2, etc.), denumit numarul cuantic de spin. De exemplu, electronii (care sunt particule elementare) sunt denumite particule cu "spin-1/2" deoarece spinul lor este s = 1/2.

Spinul fiecărei particule elementare are o valoare S fixă care depinde doar de tipul particulei, și nu poate fi modificat prin niciun mijloc cunoscut (deși este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare electron are s = 1/2. Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetică) are spinul 2. Altă particulă ipotetică, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero.

Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, și atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin aceasta se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse.

[modificare] Spinul particulelor Aproape toate particulele, atat reale, cat si presupuse, au spini cuprinsi intre 0 si 2:

Spin 0: bosonul lui Higgs;
Spin 1/2: electronul, pozitronul, protonul, neutronul, quarcii, etc;
Spin 1: fotonul, bozonii Wą et Z0;
Spin 2: gravitonul.

Gata, am priceput, nu mai am întrebări, m-ai lămurit!

... de la minutul 6 ...vedeti furnica...
http://www.ted.com/talks/brian_greene_on_string_theory.html
....diagramele lui FEYNMAN sunt intuitive...insa nu sunt COMPLETE...au sens(directie)....insa ghiralitatea lipseste cu desavarsire...facand incompatibilitate cu intelegerea campului de rotori!
...
ARGUMENTATI VIZUAL SI...VETI INTELEGE de 1000 ori mai repede....caci o fotografie face cat...1000 de cuvinte!

[Băi=adresare nepoliticoasă] Woody, cei cu tine? ai febra? suna la 112, ai grija sa nu te pierdem.

Bai Woody, cei cu tine? ai febra? suna la 112, ai grija sa nu te pierdem.

....nici o [cuvânt jignitor] nu poate sa inteleaga SPINUL... primind raspunsuri, personale, la astfel de intrebari...! Chiar si restul raspunsurilor, fie si sub forma imagistica... sunt la fel de ...inutille...!

virgil a scris:Pentru a intelege momentul cinetic al unei particule, cred ca este necesar mai intai sa vedem in ce consta momentul cinetic al unei cuante de energie. Sustin acest lucru pentru ca de la cuanta pornesc toate celelalte, desi cuanta nu are sarcina electrica sau moment magnetic sau masa, totusi are spin. Deci singurele marimi ce definesc o cuanta sunt frecventa si spinul care totdeauna este 1.

Sa facem o mica analiza a modului de formare a unei unde; daca luam un punct ce apartine sinusoidei, observam ca acest punct are o miscare pe verticala perpendicular pe axe ox, insa aceasta miscare este corelata cu deplasarea undei dealungul aceleiasi axe ox. Deci sinusoida este compusa din doua elemente; primul este miscarea pe verticala, ce contine informatia privind amplitudinea undei, si viteza de oscilatie, sau frecventa, iar al doilea element consta in viteza de deplasare a acestei informatii, care ne da lungimea de unda. La undele sinusoidale cunoscute exista o corelare completa intre frecventa de oscilatie, lungimea de unda si viteza de propagare. Pot exista situatii speciale, cand exista o exceptie de la aceasta regula; De exemplu daca avem un curent alternativ pe care vrem sa-l redresam, vom trece acest curent printr-o dioda redresoare, care va lasa sa treaca doar alternanta pozitiva a curentului, obtinand un curent pulsator, pozitiv, adica unda sinusoidala desi se transmite cu aceiasi viteza, transmite ca informatie numai oscilatia intre zero si maxim, fiind eliminata semiperioada negativa. Iata ca in acest caz apare o neconcordanta intre forma sinusoidala a oscilatiei si viteza de transmitere a informatiei. Deci pe o durata de 2pi se transmite o informatie continuta doar pe durata pi. Iata ca raportul intre durata informatiei si lungimea de unda exista relatia; s=pi/2pi= 1/2; Stiind ca unda electromagnetica este o oscilatie sinusoidala completa, putem spune ca frecventa pulsatiei campurilor, este corelata cu lungimea de unda, avand ca rezultat; s=2pi/2pi=1; adica spinul este unitar. Mergand mai departe cu rationamentul, in cazul particulelor, de exemplu al electronilor, observam ca acestia se nasc din ciocnirea a doua cuante de energie. Din doua cuante neutre din punct de vedere electric si magnetic, obtinem doua particule caracterizate de camp electric negativ sau pozitiv, cat si de momente magnetice, dar si de spin 1/2. Inseamna ca cele doua unde se descompun in doua unde stationare, din care una reprezinta electronul format din semiperioada negativa a campului electric urmata de o pauza de pi/2 in semiperioada pozitiva, rezultand spinul 1/2, si pozitronul fiind rezultatul celeilalte unde stationare care contine doar o pauza de pi/2, urmata de semiperioada pozitiva a campului electric rezultand spinul -1/2. Desigur semiperioadele campului magnetic vor da nastere la momentele magnetice corespunzatoare. Cam asa vad eu aparitia spinului ca fiind raportul intre spatiul ocupat de informatie, si spatiul destinat transmiterii informatiei (2pi). Astfel la particule acest raport este 1/2.

Iar aici se vede unda redresata;

Mă văd nevoit să mai adaug un lucru ce poate părea minor, dar pe care eu îl consider relevant. Există o analogie perfectă între situaţia în care se găseşte astăzi Fizica şi situaţia în care se găsea astronomia înainte de Copernic. Epiciclurile lui Ptolemeu dominau conştiinţa marilor savanţi ai Evului Mediu şi erau peticite cu tot felul de artificii reuşite ca să se menţină concepţia lor. Matematica lor era foarte avansată şi impresiona prin caracterul precis cu care putea explica mişcările astrelor. Astăzi, toate acestea sunt la gunoi pentru că fundamentul nu era bun, ci a trebuit înlocuit cu ceva mai simplu.

Prin acest mesaj, în care am dat un exemplu ce trebuie să pună pe gânduri un om atent, atrag atenţia celor care mai au încă mintea deschisă şi le spun că Fizica actuală nu mai are mult de trăit pentru că se bazează pe fundamente greşite.

Cred că te-am mai întrebat mai demult, dar poate am uitat. Care-s acele fundamente greșite? De ce sunt greșite? E clar că nu reprezintă adevărul absolut, pentru că atunci când vom cunoaște adevărul absolut nu vom mai avea ce să cercetăm. Dacă ar fi atât de incorecte cum pretinzi însă, atunci cum se face totuși raționamente făcute pe baza lor conduc la concluzii validate de experiență?

Într-o bună zi, care cred că este destul de aproape, o să apară fără discuție o schimbare de paradigmă, atunci când se va descoperi ceva complet de neînțeles pentru teoriile actuale, și va apărea și această schimbare de fundament. Va emerge un nou set de principii care va îngloba în structura lor principiile vechi, tot așa cum din fizica cuantică poți regăsi fizica clasică.

Din acest punct de vedere, fizica clasică are fundamente mult mai ”greșite” decât cea cuantică, și totuși își face treaba într-un mod excepțional acolo unde este destinată să o facă, la dimensiunile și energiile caracteristice existenței noastre cotidiene. Fizica cuantică își face treaba în domeniul microscopic, marginea validității ei fiind dată (într-un sens ceva mai larg, nu exact) de așa numita limită Planck. Cu siguranță că dincolo de acestă limită lucrurile stau altfel, dar deocamdată nu prea avem nici măcar o vagă idee despre ce e vorba acolo. Abia peste vreo 2 ani o să ruleze acceleratorul de la Geneva la energii suficient de mari încât să se poată observa fizica dincolo de acea limită și atunci va exista un material pe care să se lucreze. În momentul de față nu s-ar putea face decât muncă speculativă, neexistând experimente cu care să se poată compara rezultatele, ori ar fi cam urât să-ți petreci o bună parte a carierei muncind într-o direcție ca să afli subit că tot ce ai făcut e total greșit din punct de vedere fizic. Ți-ai câștigat pâinea în mod cinstit, ți-ai plătit facturile, dar tot ce ai lăsat în urmă e bun de aruncat. Ca să schimbi terenul de joacă în sens invers, să găsești un set de legi și mai adânc decât cele cunoscute, nu prea merge abordarea deductivă. Trebuie să ai întâi acces la experimente care să te ghideze, altfel ești pierdut în noapte.

omuldinluna a scris:Dacă ar fi atât de incorecte cum pretinzi însă, atunci cum se face totuși raționamente făcute pe baza lor conduc la concluzii validate de experiență?

Dacă mai pui o asemenea întrebare, înseamnă că n-ai înţeles nimic din exemplul pe care ţi l-am dat. Nu este suficient să conducă la concluzii validate de experienţă! Nu e clar? Şi epiciclurile duceau la concluzii validate de experienţă. Doamne, greu mai e!

Da dom-le dar am depășit de mult stadiul de epicicluri . Astăzi nu vorbești despre o singură observație validată, vorbești despre validarea observațiilor pe o plajă ce se întinde de la dimensiunile unui nucleu până la un solid macroscopic, adică 15 ordine de mărime. Ai o teorie care dă rezultate foarte bune pe 15 ordine de mărime (ca nici să nu iau în discuție astrofizica, unde implici și gravitația), și tu o consideri o prostie. E ridicol, serios. Ce zici, putem să cădem de acord pe două lucruri, anume a) că nu e adevărul suprem și b) că nu e o prostie?

omuldinluna a scris:nu vorbești despre o singură observație validată, vorbești despre validarea observațiilor pe o plajă ce se întinde de la dimensiunile unui nucleu până la un solid macroscopic, adică 15 ordine de mărime.

Exact aşa erau şi epiciclurile, pe o plajă valabilă pentru Soare, Lună şi toate planetele. Era ceva, nu-i aşa? Şi, hai să nu exagerăm cu validările-astea. Nu e chiar aşa cum spui. Există o mulţime de observaţii pe care nu le poate explica (aşa cum erau şi pe vremea epiciclurilor, de altfel).

Ce zici, putem să cădem de acord pe două lucruri, anume a) că nu e adevărul suprem și b) că nu e o prostie?

Este foarte importantă intenţia ta de „conciliere”, mai ales pentru că scoate în evidenţă un caracter nobil şi care poate fi declarat deschis. Păi, a) este evident, mai ales pentru Fizica cuantică, dar nu sunt de acord că nu există adevăr suprem în Fizică. b) Normal că nu e o prostie, aşa cum nu erau nici epiciclurile lui Ptolemeu; erau foarte utile la vremea lor. Zic şi eu aşa că e o prostie, ca să exprim cât mai plastic oroarea mea faţă de Fizica cuantică (asemănătoare cu a lui Copernic pentru epicicluri, poate).

Păi e bine atunci . Și eu sunt convins că există un adevăr suprem în Fizică, dar că este încă foarte departe de noi. Spre primăvară când o să am mai mult timp liber pentru gândire o să mă apuc să încropesc o carte de fizică cuantică, din multitudinea de materiale pe care le am la dispoziție, care să fie scrisă așa cum mi se pare mie că se succed cel mai lin și natural ideile. Eu nu vreau să impun nimic nimănui, dar cred că o să prindă bine pe Internet un material fără ocolișuri (nu m-ar forța nici o editură să mă încadrez într-un număr fix de pagini), care să prezinte clar și fără menajamente ideile, aplicațiile și neajunsurile teoriei.

Mnoa, poi sunt veşti minunate şi abia aştept să-ţi citesc cartea! Dar să ţii seama şi de criticile aspre pe care ţi le aducem în acest topic, ca să fie o carte cât mai bună. Deci, şi zici că suntem departe de adevărul suprem? Nici vorbă! Iată un exemplu (şi sunt foarte multe): orice corp are un centru de masă. Deci, există şi azi multe adevăruri supreme în Fizică. Mai greu e să le discernem din mulţimea de prostii care se debitează astăzi.

V-ati indepartat de la subiect, haide-ti sa vorbim din nou despre spin. Cine are idei noi, despre cum se poate explica spinul. De ce spinul fotonului este 1 ?

Un răspuns cinstit și riguros nu poți găsi decât în teoria cuantică a câmpurilor, care din păcate e o treabă destul de complexă. Acolo se arată că fotonii sunt excitațiile unui câmp vectorial, câmpul electromagnetic, ori acest gen de câmpuri au spinul 1. Eu nu cunosc o explicație simplă, din păcate. Poți înțelege de ce are spinul întreg, căci fotonii sunt bosoni, iar conform unei teoreme demonstrate de Wolfgang Pauli, toți bosonii au spinul întreg. Orice câmp vectorial are spinul 1, dar ca să faci legătura între fotoni și excitațiile câmpului electromagnetic, nu știu altă cale decât una presărată cu extrem de multă matematică.

Exprimarea matematica a unui adevar fizic este uneori foarte complicata, insa fenomenul fizic descris in cuvinte nu poate fi altul decat cel care il intuiesc eu. Avem o perturbatie, un semnal, sau o informatie care se transmite impreuna cu o unda, in spatiul electromagnetic, semnal ce se transmite cu o viteza constanta. Spatiul parcurs nu este continuu, deoarece spatiul electromagnetic este "granulat", deci semnalul se va deplasa in pasi, de aceia viteza este o constanta, insa semnalul transmis poate ocupa un numar mai mic, sau cel mult egal, de pasi cu lungimea de unda. De fapt semnalul transmis odata cu unda este energia si spinul, energia depinde de frecventa, iar spinul de durata semnalului pe parcursul unei lungimi de unda. Raportul intre spatiul ocupat de impuls si lungimea de unda reprezinta spinul.

NOPE...
...in teoria cuantica spinul arata ...numarul de ture....pana revine in pozitia de ..rulare initiala!
...DE EX....ASTAZI, TERRA are o inclinatie/pozitie unica fata de soare....iar aceasta pozitie se repeta peste...1 AN...!
Adica spin 1/365..adica dupa 365 zile x 360 grade...
AXA DE ROTATIE URMARESTE O ELICOIDA ....particula(norul) fiind ea insasi chirala. Astfel particulele pot face chiar 360+180+180+.... de grade pana revin in pozitia initiala(expun exact aceeasi fata, sub exact acelasi unghi)
ASADAR SOPINU(cuantic)L NU ESTE NUMAI O ROTATIE A PARTICULEI CI SI SI O ROTATIE A AXEI ACESTEIA DE ...ROTATIE
(elicoida in elicoida - in teorie unificata)

Pe langa rotatie, nutatia si precesia sunt martorii-amprenta a mai multor infasurari ale axei de rotatie...in alte rotatii, de tip INTERN(nutatia) si EXTERN(precesia)
PRECESIA este amprenta elicoidei externe(pe ea ruleaza cea intera- epicicloida)
NUTATIA este amprenta elicoidei interne(axa de rotatie o urmareste)
ROTATIA propriu-zisa este prima elicoida
EXPLICATIILE SUNT SF...daca nu cunoasteti teorie unificata!

..si totusi, din teoria fundamentala stiti ca NICIODATA unghiul curgerii tetraedral-chirale nu se repeta...!Practic nu exista in realitate o EXACT ACEEASI POZITIE..! Uneori acest aspect este evidentiat prin .....[balatria=cuvânt necunoscut] stiintifica...avans de periheliu!...ADICA...[cuvânt jignitor] nu-si da seama de unde aceasta deplasare...!

...
ESTE UN CAPITOL DEDICAT CESTEI "FENOMENOLOGII CIUDATE"...explicatii....babesti...!

Eu vorbesc de spinul unui foton, nu de rotatia si nutatia si periheliul Pamantului. E clara intrebarea mea? Ce este spinul fotonului?

[Băi=adresare nepoliticoasă], îmi tocesc buricele degetelor pe tastatură degeaba la câmpul central (episod nou în curând!)! Iertați-mi divagația, dar poza pusă de Woody cere atacuri dure.

[Măi=adresare nepoliticoasă] Woody, n-am explicat eu că în sistemul centrului de masă, singurele orbite închise sunt pentru câmpul gravitațional și câmpul elastic? N-am explicat eu că poate exista o precesie a orbitei, dar pentru aceste câmpuri particulare, precesia este închisă? N-am explicat eu că orbitele reale ale planetelor nu sunt perfect închise pentru că în realitate nu vorbim de o problemă în care să existe riguros două corpuri perfect izolate, pentru că avem perturbații din partea celorlalte corpuri cerești?

Ce sari repede cu maimuța, bag-o la loc în cușcă.

Eu vorbesc de spinul unui foton, nu de rotatia si nutatia si periheliul Pamantului. E clara intrebarea mea? Ce este spinul fotonului?

..iar eu vorbesc de...SPIN...ca dinamica....generalizata...!

...singurele orbite închise sunt pentru câmpul gravitațional și câmpul elastic?

....NU EXISTA ASA CEVA, NU EXISTA TRAIECTORII INCHISE, este vorba de....dinamica de front(concept din teorie unificata)!

Matematica si observatiile astronomice arata totusi ca asa ceva exista.

Matematica si observatiile astronomice arata totusi ca asa ceva exista.

....acesteea sunt ...PROIECTII!
....
DACA IMI LAS UN RUCSAC(satelit) IN SPATIU......la urmatoarea tura nu-l mai gasesc....!..caci traiectoriile REALE nu sunt inchise...nu sunt eliptice...de exemplu...!
....Nici EINSTEIN nu a inteles ca ...CERCUL NU EXISTA...este un rezultat al dinamicilor de front sau proiectii pe planuri mental-stiintifice!
....
TEORIA UNIFICATA SE INTELEGE ...FARA GANDIREA PROIECTIVA....MECANISM INDUS DE INTREAGA STIINTA ACTUALA!

O să vezi peste câteva mesaje diferența dintre traiectoria ca funcție de timp a particulei și orbită. O să-ți arăt de ce la mișcarea în timp apare fenomenul pe care l-ai reprezentat în poza de mai sus, de precesie a orbitei, și o să vezi de ce precesia este închisă în câmpul gravitațional. Am dat deja o demonstrație generală pentru aceste afirmații, le voi mai demonstra odată pentru acest caz particular, numai în contextul său.

Părerea mea este că tu greșești neînțelegând faptul că observațiile făcute de un reper în repaos față de un sistem fizic dat sunt echivalente cu observațiile făcute de un reper în mișcare față de același sistem, chiar dacă expresiile funcțiilor obținute sunt diferite. Poate mai discutăm după ce mai postez și eu câteva mesaje la topicul meu, ca să avem un material concret pe care să dezbatem. Nu formule, dacă nu-ți plac , rămân și acelea dar lucrez din greu la o surpriză de altă natură, căci vreau să găsim un teren comun de discuții.

Părerea mea este că tu greșești neînțelegând faptul că observațiile făcute de un reper în repaos față de un sistem fizic dat sunt echivalente cu observațiile făcute de un reper în mișcare față de același sistem, chiar dacă expresiile funcțiilor obținute sunt diferite

....nu sunt interesat de ...verisoara ta, [cuvânt jignitor] LORENTZ...!
.....EU NU AM INTRODUS NICIUNDE....REPERUL sau... OBSERVATORUL...!....cand noi doi stam ....fata in fata....stam asa pentru oricare observator doresti tu...! Spatiul devine, datorita materiei, ...GEOMETRIC...ia O FORMA OARECARE...
Pot fi "N" FORME GEOMETRICE OARECARE...PLASATE IN GEOMETRII OARECARE...!
Orice observator, orice analiza a oricarui sistem geometric nu schimba GEOMETRIA...sistemului...insa, cand observatorul intervine in geometrie....el este activ, interactioneaza cu sistemul!
...PRINCIPIUL DE INCERTITUDINE...este afectat de ...actiunea dinamica(masurare) asupra geometriei....=>>>> GEOMETRODINAMICA!
Experimentul cuantic al celor 2 fante...introduce si observatorul care ...interactioneaza direct cu particulele...Astfel in geometrodinamica elicoidala este explicat fenomenul.
...
VOI NICI MACAR NU ATI INTELES DE CE TEORIA UNIFICATA SE NUMESTE.....GEOMETRO DINAMICA...!....adica nici macar titlul ..!
...de asta sunteti cu 502 ani in spate...iar abel cu 198....
El a inteles chestia asta, "geometrodinamica" este elicoidala....

Nu formule, dacă nu-ți plac

...
TU, ca sa realizezi , acasa, un camp magnetic, folosind o baterie si un conductor...ai nevoie de formule?
...EU, ca sa realizez, acasa, un camp...gravitational....am nevoie de formule?
...IN TEORIE UNIFICATA...NU AI NEVOIE DE FORMULE....este un paradox pe care putin il pricep..!

Nu, dar găsesc plăcere în faptul că o formulă poate să-mi spună ce se va petrece cu o sarcină în câmp magnetic. Abordarea înțeleaptă este și cu practică, și cu teorie. Una fără alta sunt degeaba, iar teoria fără numere nu spune nimic.

Nu, dar găsesc plăcere în faptul că o formulă poate să-mi spună ce se va petrece cu o sarcină în câmp magnetic...

...
....insa daca te joci aruncand, cu o minge rotitoare intr-o tornada,..vei intelege ...SI DE CE ...se petrece asta!
Vei vedea comportamentul mingii depinzand de rotatia/senul ei dar si de rotatia/sensul... tornadei!
...
FIZICA ITI POATE SPUNE CE SE INTAMPLA.....INSA NU_TI SPUNE SI...DE CE?
...
...IN FORMULE NU AM GASIT RASPUNSUL LA.....DE CE?
...asa ca le-am abandonat, in integralitate....iar in momentul in care am facut-o.....AM INCEPUT SA INTELEG...CE VAD!..de acea fizicienii vor intelege ultimii .....realitatea lui ...DE CE?
....aici Abel...este pe o directie corecta...

Cum să nu spună de ce se întâmplă. Să ne uităm iar la poza pusă de tine, cu precesia orbitei. Ecuația lui Kepler va spune de ce orbita precesează și va spune și care-i perioada precesiei. Că sunt întrebări care încă nu au răspuns, asta e adevărat, acolo mai e de săpat; dacă știam toate răspunsurile nu mai aveam ce să cercetăm.

Presimt că aici o să bagi placa cu teoria ta care explică tot .

va spune de ce orbita precesează

....de ce...?.....
Fara a lua in calcul ca un magician roteste planetele, te rog sa faci abstractie de rotatii...si....SA DAI RASPUNSUL ...DE CE?
...
Sunt pregatit... am bilele pe masa....DAR...DACA FOLOSESTI ROTATIA, CA ARGUMENT.....EU NU FAC PE DUMNEZEU...sa incep sa le rotesc cu mana...!
...
Te rugam sa explici de ce apare PRECESIA....fara ..ROTATIE...!.....ca la bilele mele...nu vrea...!
...

Ioi, ce prostie am zis și n-a sărit nimeni pe mine. Și e vorba și de activitatea mea principală pe forum. Păi într-o problemă de două corpuri, tocmai tu ai demonstrat băi găgăuță (adică eu), că orbita are puncte de întoarcere față de care e simetrică, și că mai e și închisă în orice condiții pentru câmpul gravitațional. Dacă ar precesa, această simetrie nu ar avea cum să existe.

Și totuși precesia este observată, deci care este explicația? Cred că are o cauză perturbativă, este generată de influența gravitațională a celorlalte planete. Am găsit o problemă în care se propune introducerea unei perturbații armonice pe lângă forța gravitațională, având originea într-o distribuție uniformă de praf în sistemul solar (care i-ar fi originea?). Înțeleg că asta ar trebui să conducă la apariția precesiei orbitei, chiar dacă nu este singura cauză a fenomenului. Dacă reușesc să-i dau de cap, la momentul potrivit o voi expune aici cu toate amănuntele.

Nu cumva precesia observată se datorează efectului geodetic, mai exact de Sitter precession?