Listă cu certitudinile generale din Fizică

Deschid aici o listă cu propoziţiile din Fizică pe care le considerăm a fi strict adevărate, faţă de care nu avem absolut niciun dubiu niciunul dintre noi şi pe care ne putem baza oricând de acum încolo. Eu voi începe lista şi o voi modifica ulterior în funcţie de propunerile voastre, de obiecţiile voastre, de sugestiile voastre.


-1). Legile de conservare a energiei, a impulsului şi a momentului cinetic. Dacă ar exista sisteme izolate, atunci energia, impulsul acestora şi momentul lor cinetic nu s-ar schimba niciodată.
-2). Orice corp are inerţie. Corpurile nu se mişcă cum vrem noi, ci cum pot ele să se mişte. Corpurile uşoare sunt mai uşor de urnit, corpurile masive sunt mai neascultătoare în această privinţă şi se mişcă mai mult cum vor ele decât cum dorim noi. O minge de ping-pong este un exemplu de corp uşor, iar Soarele este un exemplu de corp masiv.
-3). Oricare două corpuri interacţionează gravitaţional. Dacă un corp care mergea liniştit de unul singur prin spaţiu ajunge în vecinătatea unui alt corp, atunci traiectoria sa şi viteza sa vor suferi modificări datorate prezenţei noului corp.
-4). Orice corp cald cedează căldură corpului mai rece.
-5). Orice corp emite radiaţie electromagnetică.
-6). Sarcina electrică, viteza luminii în vid, constanta lui Planck şi modulul cuadrivectorilor sunt invarianţi relativişti.
-7). Orice mişcare este frânată datorită frecării. Frecarea micşorează energia, modulul impulsului şi modulul momentului cinetic.
-8 ). Acţiunea este egală şi opusă reacţiunii. Dacă un corp A acţionează asupra altui corp B în vreun anume fel (prin transfer de energie, de impuls sau de moment cinetic), atunci şi corpul B reacţionează asupra corpului A în acelaşi fel, iar suma algebrică a acţiunilor şi reacţiunilor este nulă.
-9). Orice corp (chiar şi o particulă elementară) are un centru de masă unic determinat ale cărui coordonate sunt funcţii continue indefinit derivabile.
-10). -Principiul general al relativităţii: legile naturii au aceeaşi formă faţă de orice observator, indiferent unde sau când se află acesta, indiferent de viteza lui sau de acceleraţia lui sau de oricare ar fi tipul său de mişcare.
-11). -(Într-un spaţiu euclidian) orice câmp vectorial este suma dintre un câmp solenoidal şi un câmp irotaţional: câmpurile vectoriale sunt sume de câmpuri solenoidale şi irotaţionale. Altfel spus, în lume nu există altfel de câmpuri, decât solenoidale şi irotaţionale.

Abel,
Lista poate sa se extinda asa la peste 100 de certitudini .
Nu uita ca fizica are mai multe ramuri!
Este greu sa le contabilizezi pe toate ...
Te rog nu are rost sa facem aici Clasamente ..
Lasa-i pe toti sa-si expuna argumentele...bune sau rele..
Cei care cunosc vor sti sa cearna altii ...vor invata...
Fiecare invatam unul de la celalat cate ceva...
In plus se stie ...DIN GRESELI SE INVATA !

Nu pot sa spun nimic despre afirmatia nr 4.
Dar mi se pare interesanta.
Aceasta este directia in care se realizeaza,transferul de temperatura?Cu alte cuvinte,corpul rece are nevoie de caldura,sau cel cald de temperatura scazuta?
Dupa cum enunti tu s-ar intelege ca,corpul rece are nevoie de caldura si practic el este cel care determina transferul de temperatura.
Daca este adevarat,acest aspect "ascunde"un lucru important,in analiza materiei.
Oricum,nu stiam asta si mi se pare interesant,de aceea cred ca completarea listei este folositoare pentru cei ca mine.

CAdi a scris:Abel,
Lista poate sa se extinda asa la peste 100 de certitudini .
Nu uita ca fizica are mai multe ramuri!
Este greu sa le contabilizezi pe toate ...

Sunt de acord, e o muncă greoaie, căci este extrem de dificil să extragem aici esenţialul, dar eu consider că este o muncă valoroasă.

Te rog nu are rost sa facem aici Clasamente ..
Lasa-i pe toti sa-si expuna argumentele...bune sau rele..
Cei care cunosc vor sti sa cearna altii ...vor invata...
Fiecare invatam unul de la celalat cate ceva...
In plus se stie ...DIN GRESELI SE INVATA !

Mă tem că ai înţeles greşit rolul acestei liste. Ea nu va împiedica pe nimeni să-şi expună argumentele. Forumul este un loc liber în care fiecare poate să-şi prezinte opiniile despre aceste certitudini, să propună alte certitudini, să propună modificarea celor existente deja, etcetera. În funcţie de asemenea discuţii, eu voi modifica lista şi voi adăuga sau voi modifica ce trebuie. Aşa că nu ai de ce să-ţi faci griji.

curiosul a scris:Dupa cum enunti tu s-ar intelege ca,corpul rece are nevoie de caldura si practic el este cel care determina transferul de temperatura.
Daca este adevarat,acest aspect "ascunde"un lucru important,in analiza materiei.

Dacă vrei să formulăm altfel certitudinea 4, n-am nimic împotrivă, numai noua formulare să nu schimbe valoarea de adevăr a propoziţiei.

Oricum,nu stiam asta si mi se pare interesant,de aceea cred ca completarea listei este folositoare pentru cei ca mine.

Mă bucur că eşti în asentimentul meu. Şi eu consider că existenţa unei asemenea liste poate fi un foarte bun îndrumător al discuţiilor noastre.

Fie ca vrea Abel sau nu,suntem ingraditi toti,oriunde si oricand de legile fizice.Nu putem fi decat SUPUSI acestora chiar daca nu ne convine.Si cred ca Abel face bine,incercand sa ne faca sa ne cunoastem STAPANUL care ne controleaza.

Salut prieteni,
Plec de la titru; Listă cu certitudinile generale din Fizică

Mai poate fi o certitudine în ceva? Chiar și în știință. Nu observați ca oameni de știință se contrazic intre ei? Mai poate fi vorba de o certitudine într-un domeniu sau altul al științei?

Abel Cavaşi a scris:

-1). Legile de conservare a energiei, a impulsului şi a momentului cinetic. Dacă ar exista sisteme izolate, atunci energia, impulsul acestora şi momentul lor cinetic nu s-ar schimba niciodată.

Știința contemporana considera Universul nostru material ca un sistem închis, izolat unde se poate aplica Legea de conservare a energiei.

In opinia mea actuala, cred ca universal nostru material este influențat de alte universuri paralele dar și invers într-o oare care măsură.

Abel Cavaşi a scris:

-2). Orice corp are inerţie.

Da pe pământ, o știm cu toții… dar în spațiu? Știu ce spune știința…

Abel Cavaşi a scris:

Corpurile nu se mişcă cum vrem noi, ci cum pot ele să se mişte.

Unde este valabila aceasta lege? In spațiu?

Abel Cavaşi a scris:

Corpurile ușoare sunt mai uşor de urnit, corpurile masive sunt mai neascultătoare în această privinţă si se mişcă mai mult cum vor ele decât cum dorim noi.

Acest lucru este valabil pe pământ.

Abel Cavaşi a scris:

O minge de ping-pong este un exemplu de corp uşor, iar Soarele este un exemplu de corp masiv.

Dar cum rămâne cu idea? ,, Dați-mi un punct fix sa mișc Pământul’’

Abel Cavaşi a scris:

-3). Oricare două corpuri interacţionează gravitaţional. Dacă un corp care mergea liniştit de unul singur prin spaţiu ajunge în vecinătatea unui alt corp, atunci traiectoria sa şi viteza sa vor suferi modificări datorate prezenţei noului corp.

DA, din punct de vedere al științei contemporane.

Abel Cavaşi a scris:

-4). Orice corp cald cedează căldură corpului mai rece.

DA, în sistemul nostru material considerat închis.

Abel Cavaşi a scris:

-5). Orice corp emite radiaţie electromagnetică.

Nu știu, probabil, ce fel de radiații? Termice? Este normal, orișice corp încălzit cu o temperatura mai mare decât zero absolute emite radiații termice. Ca zero absolut nu exista sau nu poate fi atins este cu totul altceva…

1) Este ea insasi o incertitudine.....
"daca ar exista sisteme izolate"...inseamna ca....STUDIIND NUMAI SISTEME IZOLATE...studiem "despre lucruri"....INEXISTENTE!...
2) Este o uriasa EROARE, daca un curent de apa vine catre ...."tine", cu 1 bat intr-o mana si cu o lopata in cealalta..vei simti "inertia" diferita dintre cele 2 brate!
Mai clar, cand schimbi traiectoria a 2 mase distincte, schimbi(canalizezi) 2 "debite" distincte de curgeri GRAVITATIONALE! Fiecare dintre cele 2 mase are in "circulatie" 2 "debite" distincte ....ce se ..."relocheaza"!
3) TOTAL insuficient, afirmatia este UNIFICATOARE si se refera la faptul ca orice corp este influentat de prezenta altui corp (NU NUMAI CAND ESTE PRIN "VECINATATE")...conform lui NEWTON!
Faptul ca traiectoria se schimba "semnificativ" este alta discutie.......DAR IN ABSOLUT TOATE CAZURILE....REPET ABSOLUT TOATE, TRAIECTORIA SE SCHIMBA....si poate dura ...1000000000000000 de ani ca "vreun aparat" sa inregistreze aceasta "schimbare"!
4 si 5 )
Orice sistem poate ceda sau primi clusteri de particule, fenomenul = radiatie/absorbtie, sistemele NEFIIND IZOLATE!....SISTEMELE SUNT EVOLUTIVE!
In functie de "marimea de cluster" aceste "emisii/absorbtii" sunt...."termice", "electrice", magnetice"...."gravitationale"!
Acest mecanism descrie INTERACTIUNEA sistemica si nu SISTEMUL in sine!

Practic, neintelegerea profunda a fenomenelor fizice, la un nivel fundamental, duce la aceste "certitudini"....
Oricare din "certitudinile" de mai sus, in teorie fundamentala, fac parte din categoria "primitivismului stiintific", incapabil sa-si depaseaca ...limitele!

Salut, nic! Mulţumesc pentru intervenţia ta interesantă.

nic a scris:Mai poate fi o certitudine în ceva? Chiar și în știință. Nu observați ca oameni de știință se contrazic intre ei? Mai poate fi vorba de o certitudine într-un domeniu sau altul al științei?

Într-adevăr, este greu să obţii lista certitudinilor. Eu sper, totuşi, că noi vom reuşi să ne concentrăm suficient de mult încât să înţelegem că ne referim la certitudini abstracte, sau, dacă vreţi, matematice, certitudini pe care le considerăm suficient de precise pentru practică. Deci nu putem obţine certitudini atotcuprinzătoare care să spună absolut totul despre tot şi care să fie valabile fără niciun „dacă” înaintea lor. De aceea, va trebui să subînţelegem măcar câteva dintre aceste „dacă”-uri ce condiţionează certitudinile, ca să ne putem „strecura” în mod eficient printre legile naturii şi să putem construi aparate bazându-ne pe câteva dintre asemenea legi ale naturii smulse cu trudă de la aceasta prin experimente sau logică. Nu ştiu altă cale mai bună prin care putem „păcăli” natura.

In opinia mea actuala, cred ca universal nostru material este influențat de alte universuri paralele dar și invers într-o oare care măsură.

Este un subiect foarte interesant, căruia merită să-i dedicăm un topic aparte (în care îţi voi explica de ce cred eu că există o singură lume posibilă).

Abel Cavaşi a scris:
-2). Orice corp are inerţie.

Da pe pământ, o știm cu toții… dar în spațiu? Știu ce spune știința…

Legile, certitudinile, trebuie formulate în aşa fel încât să fie valabile peste tot. Dacă cumva observi că am considerat drept certitudine o afirmaţie care nu este valabilă pretutindeni, te rog să mă corectezi fără menajamente. În prezent, noi presupunem că legea inerţiei este o certitudine, o lege valabilă peste tot şi pentru totdeauna.

Abel Cavaşi a scris:
Corpurile nu se mişcă cum vrem noi, ci cum pot ele să se mişte.

Unde este valabila aceasta lege? In spațiu?

Peste tot.

Abel Cavaşi a scris:
Corpurile ușoare sunt mai uşor de urnit, corpurile masive sunt mai neascultătoare în această privinţă si se mişcă mai mult cum vor ele decât cum dorim noi.

Acest lucru este valabil pe pământ.

Soarele, Jupiter, Galaxia, se mişcă aşa cum vor ele, nu cum vrem noi. Ca să putem mişca un corp masiv, avem nevoie de energie mai multă.

Abel Cavaşi a scris:
O minge de ping-pong este un exemplu de corp uşor, iar Soarele este un exemplu de corp masiv.

Dar cum rămâne cu idea? ,, Dați-mi un punct fix sa mișc Pământul’’

Ideea e frumoasă, dar nu contrazice legea inerţiei.

Abel Cavaşi a scris:
-3). Oricare două corpuri interacţionează gravitaţional. Dacă un corp care mergea liniştit de unul singur prin spaţiu ajunge în vecinătatea unui alt corp, atunci traiectoria sa şi viteza sa vor suferi modificări datorate prezenţei noului corp.

DA, din punct de vedere al științei contemporane.

Aici nu facem (numai) Ştiinţă contemporană; aici facem doar Ştiinţă: luăm ce (considerăm noi (după discuţii profunde) că) e bun de la Ştiinţa contemporană şi ducem mai departe cu speranţa că vom găsi şi noi ceva bun. Dacă găseşti vreun cusur al acestei legi, eşti o comoară pentru toţi.

Abel Cavaşi a scris:
-4). Orice corp cald cedează căldură corpului mai rece.

DA, în sistemul nostru material considerat închis.

Într-adevăr, unul dintre „dacă”-urile (pe care trebuie să le subînţelegem) spune că asta este valabil doar la nivel fundamental, doar acolo unde nu intervine omul, doar pentru corpurile libere de orice constrângere nefirească, nenaturală, particulară.

Abel Cavaşi a scris:
-5). Orice corp emite radiaţie electromagnetică.

Nu știu, probabil, ce fel de radiații? Termice?

Şi radiaţiile termice sunt radiaţii electromagnetice, deci nu trebuie să particularizăm nimic (zic eu).

WoodyCAD a scris:1) Este ea insasi o incertitudine.....
"daca ar exista sisteme izolate"...inseamna ca....STUDIIND NUMAI SISTEME IZOLATE...studiem "despre lucruri"....INEXISTENTE!...

Aşa este, studiem doar modele. Nu putem cunoaşte şi nici nu este interesant pentru practică să cunoaştem cu lux de amănunte totul. Nu mă interesează că un măr are mici găurele în coaja sa. Oricum nu voi putea ţine cont de toate imperfecţiunile. Şi-atunci ce să fac, să stau cu mâinile în sân şi să mă plâng că nu pot cunoaşte cu precizie infinită lumea? Nicidecum, există o limită superioară de precizie care mă mulţumeşte şi care defineşte modelele realităţii cu care eu lucrez.

2) Este o uriasa EROARE, daca un curent de apa vine catre ...."tine", cu 1 bat intr-o mana si cu o lopata in cealalta..vei simti "inertia" diferita dintre cele 2 brate!

Din câte am înţeles eu, faci confuzie între flux şi impuls, între presiune şi forţă. Dacă mă înşel, atunci va trebui să discutăm mult mai aprofundat într-un alt topic.

3) TOTAL insuficient, afirmatia este UNIFICATOARE si se refera la faptul ca orice corp este influentat de prezenta altui corp (NU NUMAI CAND ESTE PRIN "VECINATATE")...conform lui NEWTON!

Ai dreptate, doar că acea chestie cu vecinătatea a fost o adăugire didactică pentru a facilita înţelegerea legii la care ne referim.


Mă bucur că această listă vă stimulează să gândiţi şi să scrieţi. Daţi-i bătaie!

1) Absolut toate modelele folosite de mine, acasa, in propriul laborator, paralizeaza, in secunda 2 ....orice "maimuta stiintifica"....ce foloseste inca "modele primitive".....
2) Hai sa-i spunem ..."flux gravitational", in apropierea unei mase mari este mai mic decat in apropierea unei mase mici
(cu cat te apropii de polul unui magnet cu atat atractia creste....crescand "fluxul magnetic".....IDENTIC si in alte ..."circulatii")
3) N-o mai "aburi"....ca mai mult o "bagi in ceata"!

2) Hai sa-i spunem ..."flux gravitational", in apropierea unei mase mari este mai mic decat in apropierea unei mase mici

- masa in acceptiunea populara sau stiintifica?

Aici am gresit si NU am mai putut edita...
Masa mare flux mare, si invers! (probabil si neintelegerea frazei..de aici)
Masa in teorie fundamentala inseamna un NP (numar de particule fundamentale) incluse in sistemul analizat.
ATENTIE! daca NUMARUL "de masa" este constant ...nu inseamna ca....particulele sunt tot acelea.
(vezi masa unui furtun ce uda gradina....incolacit si pus pe cantar...arata aceeasi greutate(g=ct)....insa apa NU ESTE ACEEASI)
MASA = NUMARUL
.....
RASPUNS: Nici una din ele, "TEORIE FUNDAMENTALA"!

In natura totul se transforma...

Buna ziua! Si spor la treaba!

Am ridicat problema asta in alta parte, dar se pare ca sunt cam singur acolo, asa ca o pun si aici.

Exista un adevar sau o lege universal valabila, sustinuta stiintific, care sa nu poata fi contestata?

Ma refer aici la intreagul univers si macro si micro cosmos, fiindca am observat ca legile dupa care functioneaza macrocosmosul nu sunt valabile in microcosmos si invers. Spatiul si timpul pe care le stim, sau ma rog pe care nu le prea stim, la dimensiunea noastra de perceptie sunt un 'lucru', iar daca ne deplasam in 'sus' sau in 'jos' sunt cu totul altfel, deformate, incetinite, accelerate sau dispar cu totul. Materia pe care o stim, o vedem si o percepem cu simturile la nivel micro se 'rareste' pina dispare, sau pina o exista doar ca o tendinta de a exista. Sau teoriile fizicii, cit sunt de confirmate nu stiu, dar toate se refera doar la relativ.

Pana la urma stiinta are un lucru solid, un lucru cert, un adevar absolut pe care sa se bazeze? Iar daca nu are de unde aceasta siguranta, sa nu zic aroganta, de atoatestiutoare?

Woden a scris:Exista un adevar sau o lege universal valabila, sustinuta stiintific, care sa nu poata fi contestata?

Eu consider că da. De exemplu, teorema lui Pitagora. În general, orice rezultat matematic este veşnic şi nu poate fi contestat. Sau, cel puţin, este „atât de adevărat” încât îl putem folosi liniştiţi în practica de toate zilele fără grija că vom greşi. De altfel, practica este singurul criteriu al adevărului, în acest sens.

Abel Cavaşi a scris:Eu consider că da. De exemplu, teorema lui Pitagora.

Chiar şi teorema lui Pitagora devine falsă atunci când este aplicată într-un spaţiu neeuclidian. Însă falsificabilitatea demonstrează tocmai aspectul ei ştiinţific!

Nu. Teorema lui Pitagora nu se referă la un spaţiu neeuclidian.

Păi tocmai asta e: nu e universal valabilă! Când îşi depăşeşte limitele de aplicabilitate devine falsă.

Nu confunda universalitatea cu adevărul. Teorema lui Pitagora înţeleasă corect (deci aplicată spaţiului euclidian) este veşnică.

Razvan a scris:

Abel Cavaşi a scris:Eu consider că da. De exemplu, teorema lui Pitagora.

Chiar şi teorema lui Pitagora devine falsă atunci când este aplicată într-un spaţiu neeuclidian. Însă falsificabilitatea demonstrează tocmai aspectul ei ştiinţific!

Intrebare: Cum se poate demonstra ca daca o lege nu este aplicabila unui domeniu atunci este falsa?

Razvan a scris:

Dacă spaţiul s-ar contracta până la dimensiuni la care curbura lui să devină sesizabilă? Ar mai fi valabilă, în aceste condiţii, teorema lui Pitagora pentru un spaţiu Euclidian? Bineînţeles că nu.

Bineinteles ca da !-este raspunsul corect.

Banuiesc in mare ce ai vrut sa scrii dar fraza este total nefericit formulata si induce confuzii !

1-Daca spatiul ar fi curb nu ar mai fi euclidian,Pitagora ramane valabil intr-un spatiu euclidian.

2-Induci confuzia ca spatiul real(fizic) ar fi euclidian si doar o eventuala curbare sesizabila ar face ca acesta sa nu fie euclidian.Gresit!
Un spatiu euclidian sau pseudoeuclidian sau orice alta spatiu non-euclidian sunt doar modele matematice mai mult sau mai putin evoluate ale spatiului real.
In concluzie a considera spatiul real(fizic) apriori euclidian este o greseala.

Aceasta ultima concluzie cel mai bine este intretinuta de Abel care forteaza pe un spatiu euclidian sau pe ecuatiile mecanicii clasice(ecuatii care sunt scrise pe spatii euclidiene) niste proprietati fizice pe care spatiul respectiv nu le are ( gen: Nu exista repaus)
Intr-un spatiu euclidian intotdeauna pot definii repausul si nu pot nega existenta ei.Orice incercare de a induce inexistenta repausului duce la concluzii monstruoase.

Aici sunt derutat eu complet. Fizica ca sa studieze natura decupeaza o portiune din ea si o supune interogarii si stabileste pentru ea, pentru portiunea respectiva, un set de relatii. Asta s-a intamplat de la Newton, sau Kepler incoace, de vreo 400 ani. Dar atunci nu se cunostea universul micro decat foarte putin, nu se stia ca atomul, din care e compusa toata materia e gol 99,99%, nu se stia cum se comporta materia la nivel cuantic si ca de fapt tu nu poti izola nimic la acel nivel, nivel care de fapt inlantuie intregul univers la toate nivelele. Nu se stia, de exemplu, ca materie in tot universul nu e decat 4%, din care 3,6% gaz interstelar, deci cu adevarat materie ‘palpabila’ ramane doar 0,4%, din care e gol 99,99%.

Aici am eu problema cu siguranta sau aroganta stiintei. Fiindca si oamenii de stiinta de prima mana pot sa spuna orice, ca au gasit ce vor ei sa gaseasca, fiindca nu are cine sa-i verifice. Nu cred ca a vazut nici un astronom, de exemplu, cum s-a format o planeta, pot sa spuna teoria care le convine fiindca tu sau eu nu avem cum sa-i verificam, si ne aburesc cum vor. Exact ca preasfintii pe preasupusi, sau prea-prosti. Oare nu e aceeasi Marie cu alta palarie?

Nu pot contesta progresul, ca-l vad cu ochii liberi, dar tot asa vad si minciuna si prefacatoria care face casa buna cu prea-inaltii, din toate domeniile, in stiinta, politica, religie, chiar si in sport care trebuia sa ramana cat de cat mai curat.

negativ a scris: Ideea cred cã era de a stabili principiile fundamentale ale fizicii ce nu pot fi încãlcate.

Cam asta era ideea. Multumesc!

Syntax a scris:Intrebare: Cum se poate demonstra ca daca o lege nu este aplicabila unui domeniu atunci este falsa?

Este falsă doar în afara domeniului ei de aplicabilitate! Aşa apare necesitatea stabilirii (găsirii) unor legi cu domeniu de aplicabilitate mai vast şi care să o înglobeze pe prima. Asta reprezintă progresul ştiinţific.

negativ a scris:

1- Punctele de la 1 la 8, se subsumeazã legii conservãrii energiei.

Ei, nici chiar aşa. De exemplu, cum deduci 3), 5) sau 6) din 1)?

2 - La punctul 9, am iesit din categoria Fizicã si am intrat în matematicã.

În ultimă instanţă, toată Fizica este matematică, dacă este corect formalizată.

Aici probabil te referi la stabilirea (cu aproximatie) a centrului de greutate al unui corp.

Nu neapărat. Existenţa centrului de masă (atenţie, nu confunda centrul de masă cu centrul de greutate!) nu necesită neapărat şi stabilirea acestui centru; putem face raţionamente pornind de la existenţa centrului de masă, fără să ştim neapărat unde este acest centru.

Faptul cã miscarea corpului poate fi asimilatã în general cu miscarea unui punct, trebuie tinut cont de forma lui si mediul prin care se miscã. Gîndeste-te la un bumerang.

Atunci când nu este suficient un punct pentru a descrie mişcarea unui corp, putem considera că acel corp este format din mai multe corpuri care la rândul lor pot fi modelate prin puncte.

La punctul 11, iar am iesit din capitolul fizicã si ne-am mutat în matematicã.

Depinde. Matematica nu ne spune că ar fi importantă această observaţie, dar Fizica ne spune că putem studia separat lumea considerând-o o suprapunere de câmpuri solenoidale (substanţă) şi irotaţionale (câmp).

Problema în sine nu tine de o enumerare a lucrurilor indiscutabile : ele sunt nenumãrate. Ideea cred cã era de a stabili principiile fundamentale ale fizicii ce nu pot fi încãlcate. Dar asta e o poveste prea lungã pentru a o prinde în 2-3 fraze.

Da, scopul este să scoatem în evidenţă cele mai importante „lucruri indiscutabile” din Fizică.

Razvan a scris:

doar religia pretinde a deţine adevăruri absolute!

Permite-mi să nu fiu de acord. Cred că ai o perspectivă greşită asupra a ceea ce înseamnă adevăr absolut. Matematica şi Fizica deţin adevăruri absolute, valabile oricând şi oriunde.

Nici măcar de Univers nu suntem siguri că e veşnic.

Poate nu e sigură Ştiinţa oficială, bazată pe o mulţime de bazaconii. Eu, de exemplu, sunt sigur de veşnicia lui, pentru că o infinitate de nimicuri nu se poate transforma în altceva.

Dacă spaţiul s-ar contracta până la dimensiuni la care curbura lui să devină sesizabilă? Ar mai fi valabilă, în aceste condiţii, teorema lui Pitagora pentru un spaţiu Euclidian? Bineînţeles că nu.

Bineînţeles că da. Ar rămâne valabilă. Inexistenţa domeniului de definiţie nu falsifică teorema lui Pitagora. De altfel, dacă vei căuta bine, vei vedea că orice metrică a oricărui spaţiu curb este o consecinţă directă a teoremei lui Pitagora. În matematică se poate întâmpla destul de des ca o consecinţă a unei legi să cuprindă ca pe un caz particular tocmai legea din care a rezultat.

Dar tocmai din aplicarea pe domenii limitate a teoriilor ştiinţifice apare falsificabilitatea lor şi deci, însăşi caracterul lor ştiinţific! Dacă ar fi alminteri, cu pretenţia de universal valabile (şi veşnice), ar fi religie.

Ştiinţa oficială ţi-a cam spălat creierul cu ideea asta a falsificabilităţii. Vrei să-ţi dau exemple de teze ale Ştiinţei oficiale care nu pot fi falsificate? Nu fii credul! Nu crede că doar ceea ce este falsificabil este Ştiinţă. Asta-i o altă bazaconie a Ştiinţei actuale.

Razvan a scris:

Ştiinţa presupune progresul cunoştinţelor, nu susţinerea unui adevăr absolut şi indubitabil.

Nu neapărat. De ce să nu susţii un adevăr, dacă el este absolut şi indubitabil? Progresează doar ceea ce nu este adevărat în mod absolut.

verificarea se face prin experiment.

Dar de verificarea experimentului nu zici nimic? De câte ori s-a constatat că experimentul a fost greşit şi că teoria a avut dreptate? Sau vrei să spui că experimentele nu dau greş? Nu putem interreta greşit rezultatele unui experiment? Aminteşte-ţi de bancul cu savantul experimentator şi purecii.

Razvan a scris:

Syntax a scris:Intrebare: Cum se poate demonstra ca daca o lege nu este aplicabila unui domeniu atunci este falsa?

Este falsă doar în afara domeniului ei de aplicabilitate! Aşa apare necesitatea stabilirii (găsirii) unor legi cu domeniu de aplicabilitate mai vast şi care să o înglobeze pe prima. Asta reprezintă progresul ştiinţific.

N-aş confunda inexistenţa cu falsitatea. Dacă teorema lui Pitagora se aplică în planul euclidian, asta nu înseamnă că în planul neeuclidian este falsă, ci doar că nu există în acel plan. În planul euclidian există o altă teoremă, mai generală decât teorema lui Pitagora (dar, culmea, obţinută tot din teorema lui Pitagora).

Abel Cavaşi a scris:Nu confunda universalitatea cu adevărul. Teorema lui Pitagora înţeleasă corect (deci aplicată spaţiului euclidian) este veşnică.

Nu uita ca initial cind a apoarut aceasta teorema, nu se stie de alte geometrii.

O foloseau linistit si convins in viata de toate zilele.

Riguros spus, comiteau greseli. Deoarece aplicau teorema in alte geometrii, ce isi perde sensul.
Spre exemplu la sprafete mici pe Terra o poti aplica, insa nu e ideal absolut corect, sunt erori ffoarte mici.
Cei cu fizica mai avansati, cica am train in un spatiu hiperbolic. Poftim, cu atit mai mult nu ai un adevar extra corect.

Anume sirguinta de a respecta regulile, si a nu incalca/ neglija in flagrant ceea ce este nevoe de demonstrat, dupa ani de lucru greu, cica in asa fel au deschis portile la geometrii noi.