FORMULA LUI FRESNEL

Explicarea formulei lui Fresnel
Explicarea formulei lui Fresnel este importanta fiindca prezice cu precizie viteza luminii prin mediul dens si transparent aflat in translatie. Ceeace nu poate sa faca (sa prezica) formula relativista de compunere a vitezelor in sistemele inertiale care translateaza cu viteze apropiate de viteza luminii in vid c. Deoarece experimentele de tip Fizeau confirma cu exactitate formula lui Fresnel, suntem obligati sa admitem valabilitatea acestei formule. Iar valabilitatea acestei formule infirma valabilitatea formulei relativiste. Explicarea pe care am dat-o formulei lui Fresnel, este neeterica si nerelativista si se bazeaza pe structura dinamica a fotonului, dedusa din consecintele pe care le produce identitatea dimensionala masa-sarcina dar si cu ajutorul cuantificatorilor universali gasiti la descifrarea constantei de actiune h.

gheorghe adrian a scris:Iar valabilitatea acestei formule infirma valabilitatea formulei relativiste.

Adriane, de ce eşti rău, de ce nu citeşti cu atenţie ce ţi se spune? Încearcă să apreciezi puţin şi timpul nostru. Nu ne lăsa să vorbim în vânt.

Ţi-am spus că, aşa cum a arătat Max von Laue, formula lui Fresnel nu infirmă formula relativistă, ci este un caz particular al ei, căci formula lui Fresnel rezultă din legea de compunere relativistă a vitezelor.

Care este problema, totuşi? Ce nu ai înţeles din ce ţi-am spus acolo? Ai spus că te-am „derutat de tot” şi te-am crezut. Ce te-a derutat? Dacă te-a derutat, de ce mai aduci în discuţie ceva ce ai înţeles deja suficient de mult încât să te deruteze?

Problema este ca viteza luminii prin apa este este viteza relativista, fiindca este destul de apropiata de viteza luminii in vid c si compunerea vitezei luminii cu viteza apei ar trebui sa se faca dupa formula relativista fara nici-o aproximare. Or viteza luminii prin apa in miscare este data cu precizie de formula lui Fresnel. Suntem in domeniul vitezelor relativiste si formula relativista nu concorda cu formula verificata de experienta. Adica experienta contrazice prevederile teoriei relativiste, nu confirma teoria.

gheorghe adrian a scris:Problema este ca viteza luminii prin apa este este viteza relativista, fiindca este destul de apropiata de viteza luminii in vid c si compunerea vitezei luminii cu viteza apei ar trebui sa se faca dupa formula relativista fara nici-o aproximare. Or viteza luminii prin apa in miscare este data cu precizie de formula lui Fresnel.

Mai gândeşte-te! Aproximarea se face pentru că apa nu are viteze relativiste.

Suntem in domeniul vitezelor relativiste si formula relativista nu concorda cu formula verificata de experienta. Adica experienta contrazice prevederile teoriei relativiste, nu confirma teoria.

Asta nu-i adevărat. Nu cred că experienţa contrazice teoria relativităţii. Chiar dacă ai folosi legea de compunere relativistă, fără nicio aproximare, chiar şi atunci experienţa nu ar contrazice această lege. Dimpotrivă, în acest caz particular al vitezei mici pentru apă, experienţa confirmă ambele formule, atât a lui Fresnel, cât şi legea relativistă. Însă, pe măsură ce am mări viteza de curgere a apei, am constata că formula lui Fresnel este din ce în ce mai puţin corectă, din ce în ce mai infirmată de experienţe, pe când legea relativistă ar rămâne pe piedestalul ei, nemodificată, orice viteză ar avea apa.

Domnul Cavasi!
Eu am deschis acest topic pe forumul de cercetare ca sa postez fisierul in care am incercat sa dau o explicatie neeterica si nerelativista formulei lui Fresnel, care se zice peste tot ca este verificata cu exactitate in experimentele de tip Fizeau. Pe mine ma interesa ca cineva care are rabdare sa parcurga aceasta explicatie, sa-mi semnaleze eventuale erori strecurate in rationamente. Chiar nu m-am asteptat la reactie asa promta din partea dumitale. Dumneata spui o data ca pentru a fi in domeniul vitezelor relativiste, pentru ca sa fie valabila formula relativista ar trebui ca viteza curentului de apa sa fie relativista, adica apropiata de vilteza luminii in vid c. La asa ceva chiar nu m-am gandit, nu mi-am imaginat deloc. Apoi afirmi ca ambele formule sunt adevarate si ca nu contrazic experienta. Cum ar putea fi asa daca nu sunt egale?. Formula relativista este adusa la egalitate cu cea a lui Fresnel, printr-o serie de aproximari matematice. Dar aproximarile matematice nu au nimic de a face fenomenele fizice. Apoi la sfarsit afirmi ca formula relativista ramane nemodificata indiferent de viteza curentului de apa. Presupun ca aici ti-a scapat o eroare din graba. In orice caz am impresia ca subiectul te pasioneaza, numai ca esti simpatizant al TR desi am inteles ca admiti existenta eterului, pe care TR il respinge.

Intrucat am facut o juma de promisiune referitoare la o lucrare de cercetare romaneasca al carei subiect era viteza luminii in aer si apa, revin cu amanunte.

Lucrarea e in lb. franceza si traduc -cat ma pricep- din ea, cu scuzele de rigoare pentru eventualele inadvertente de traducere.
In copia (de mana) pe care o am se numeste:
Incercarile ICPE Nr. 33, 1983 "Asupra propagarii undelor luminoase"
S-ar putea sa se gaseasca si prin biblioteci deoarece regasesc si un numar :
CZ: 535.31

Titlurile si subtitlurile lucrarii sunt urmatoarele:
1. Introducere
2. Experienta lui Fizeau
3. Experienta lui Michelson
4. Marea dilema datorata descoperirii eterului
5. Solutia Einstein
6. Solutia mecanicii newtoniene
6.1. Reinterpretarea experientei lui Fizeau
6.2. Reinterpretarea experientei lui Michelson
7. Concluzii

In memoria mea, aceasta lucrare figura ca experimentala romanesca. Acuma, recitind-o, nu prea vad referiri directe la masuratorile de laborator facute -probabil- la ICPE si pe care sunt inclinat foarte sa presupun ca s-au desfasurat totusi la respectivul institut. Lucrarea este destul de lunga si voi reda doar cate ceva din ea, in special partea ce intereseaza aici, la topicul cu Fresnel.

Primul capitol, de introducere, se referea la Fresnel (mie imi lipseste tocmai acest capitol). Dupa Fresnel, eterul nu este antrenat, de corpurile in aflate miscare, decat partial, cu un coeficient de antrenare partiala, alfa, ce depinde de indicele de refractie a mediului (n), aflat in miscare [probabil apa sau aerul] :
ALFA = 1 - 1/n² (1) , care e formula lui Fresnel.

Experienta lui Fizeau, din 1851, pe o instalatie [vas de sticla, in forma de U], la care, doua raze de lumina coerente, avand aceeasi directie, traverseaza pe toata lungimea [prin cele doua brate ale U-ului], prin interiorul lor, cele doua tuburi paralele [bratele U-ului], de aceeasi lungime (148,7 cm) prin care, fluidul de studiat curge in doua sensuri contrare, sau stationeaza [in ele]; adica, atunci cand una din cele doua raze coerente se deplaseaza in acelasi sens cu scurgerea fluidului (fluidul aflat in miscare in unul din tuburi), cealalta raza coerenta se deplaseaza in sens contrar miscarii [prin] fluidului (fluidul din cel de-al doilea tub).
Dupa ce au parcurs simultan cele doua tuburi, razele coerente sunt dirijate catre un analizor de interferenta, pentru a masura defazajul, respectiv diferenta de timpi (Delta T) cu care cele doua raze ajung la interferometru.

La exp. Fizeau, apa din tubul in forma de U avand viteza v=706,9 cm/sec, s-a obtinut o deplasare a franjelor de interferenta, a = 0,23 cm care, la un deplasament simplu, conf. calculelor, corespundea unei diferente de timp Delta T = 0,088x10^-15 sec ,
si, respectiv, dublul acestei valori pentru un deplasament dublu.
Daca in tub se circuleaza aer, la nici o viteza a sa nu se observa deplasarea frajelor de interferenta.
De aici, considerand ca a demonstrat teoria lui Fresnel, Fizeau a dedus ca pentru mediul apa indicele de refractie al apei nu este unu ci n_apa = 1,33 si coeficientul partial de antrenare al apei, ALFA_apa, calculat cu formula lui Fresnel (1), ajunge la o valoare destul de apropiata de rezultatele experientei:
ALFA_apa = 1- 1/n² =~ 1 - 1/1,33² =~0,43

...S-a observat ca Fizeau, tinand cont de ipoteza dupa care viteza luminii intr-un mediu (C_m) este proportionala cu cu viteza luminii in vid (C = 3x10¹⁰ cm/s) si invers proportionala cu valoarea indicelui de refractie (n_m) a acestui mediu, C_m = C/n_m cm/s care , pentru apa , este:
C_apa = ~3x10¹⁰/1,33 = ~2,25x10¹⁰ cm/s
... Diferenta de timp, Delta T = ~2Lv(n_apa)²ALFA_apa/C² (20)
Din formula (20) rezulta:
ALFA_apa = (3x10¹⁰)²x0,178x10^-15/2x148,7x706,9x1,33² = ~0,46
Masuratorile ulterioare, mai precise, efectuate de Michelson, au dat o valoare mai exacta a coeficientului de antrenare partiala , care, in limitele erorilor experimentale, concorda total cu previziunile teoriei lui Fresnel, ALFA_apa = 0,434 ±0,02
Numeroase experimente, efectuate ulterior, utilizand echipamente similare, perfectionate, au confirmat acelasi rezultat.

La capitolul 6.1., insa, se dau alte interpretari rezultatelor evocandu-se, printre altele, lungimile diferite de apa, parcurse de cele doua raze. Desi, evident, cele doua tuburi -bratele u-ului- sunt perfect egale ca lungimi. Printre alte consideratii, tot aici la cap 6.1. se da exemplul unei salande ce se deplaseaza pa Dunare de la Calafat la Braila si alta ce se deplaseaza invers, de la Braila la Calafat. Nu prea am inteles unde bate capitolul acesta, nefiindu-mi prea clare argumentatiile respective.
Nici concluziile de la cap. 7. nu sunt prea transante, ba as spune ca suna cam in coada de peste. Dar daca ele vor prezenta interes pentru cineva, le voi reproduce.

mm!
Ai fost foarte amabil ca m-ai lamurit intr-o oarecare masura asupra continutului acestei lucrari. Aceasta lucrare sa fi fost in limba romana, mi-ar fi prins foarte bine, atunci cand am cercetat referirile la experienta lui Fizeau. Singura lucrare mai detaliata la noi, a fost -Bazele fizice ale relativitatii einsteineene- a lui Nicolae Barbulescu, aparuta la -Editura Stiintifica si Enciclopedica- . Dar dumneata ce crezi?, care formula reflecta realitatea fizica?. Pot fi adevarate amandoua formulele?. Putem admite procedeele matematice de aproximare, in explicarea fenomenelor fizice?. Ti se pare gresit rationamentul prin care am explicat coeficientul alfa din formula lui Fresnel?.

Dar dumneata ce crezi?, care formula reflecta realitatea fizica?. Pot fi adevarate amandoua formulele?

Cred ca nu ma pot pronunta in nici un fel, macar din respect, deoarece nici autorii studiului respectiv -mult mai titrati ca mine- nu au facut-o. Pentru a fi inteles trebuie sa redau concluziile de la cap. 7. al lucrarii. Care suna cam asa:

Mecanica clasica, newtoniana, e suficient de competenta ca sa explice pe deplin rezultatele experimentale obtinute de Fizeau in 1851 si de Michelson, trei decanii mai tarziu.
Interpretarea newtoniana a acestor experiente se bazeaza pe doua premize:
- Valoarea finita a vitezei luminii;
- Dependenta vitezei luminii de mediul prin care trece, in sensul ca e proportionala cu viteza luminii in vid si invers proportionala cu valoarea indicelui de refractie al mediului traversat.

La analiza clasica, newtoniana, a fenomenelor produse in timpul exp. Fizeau, in cazul curgerii de aer (prin tuburile U-ului) remarcam ca:
- Ignorarea lungimilor axiale diferite ale volumelor de apa, prin care se explica clasic modificarea franjelor de interferenta, e totuna cu a nega curgerea insasi, desi,
- a admite lungimi diferite de apa parcurse, vine in contradictie cu ce s-a admis anterior, adica egalitatea lungimii tuburilor.
....
Din studiul modalitatilor prin care lumina traverseaza aerul ce se scurge prin tuburile instalatiei utilizate de Fizeau in experienta sa, (caz facut mai putin cunoscut in tratatele de specialitate), rezulta net independenta vitezei luminii de sensul si de valoarea vitezei de curgere a aerului. Asa ca, interpretarea clasica, newtoniana, a exp. lui Michelson poate sublinia faptul ca este impropriu de a considera ca din exp. lui Michelson rezulta constanta valorii vitezei luminii in vid independent de starea de inertial (? l'etat de l'inertial) sau pozitia observatorului.

Dupa cum am mai spus, concluziile astea aduc un pic cu o "coada de peste" desi se poate constata un oarecare partizanat pentru "clasicismul" newtonian. In special ultima propozitie, cu care se si incheie lucrarea, afirma clar ca nu e nevoie de exp. Michelson care sa explice ceva, ba chiar ca nu rezulta nimic din acea experienta. Correct!, in opinia mea deoarece nici eu nu cred in teoria relativitatii. Tot asa cum nu cred in nici o teorie savanta deoarece adevarurile clare se pot exprima si simplu.

Atunci explicatia gasita de mine, pentru coeficientul alfa din formula lui Fresnel, este ceva foarte savant si de neanteles?. Nu este ea simpla si clara?. Iata acum o consideratie in legatura cu TR. TR postuleaza limitarea vitezei de translatie la viteza luminii in vid Vlv=c. Limitarea vitezei de translatie a substantei ar avea importanta doar intr-un univers in care spatiul fizic ar fi materializat de eter, in care translatiile fizice ar fi limitate de interactiunea substantei cu spatiul fizic. Dar TR respinge existenta eterului. Atunci intr-un spatiu gol (sec, fara de eter), in care nu ar exista nici-o interactiune a substantei cu spatiul, ar fi posibila translatia cu orice viteza. Nu ar trebui sa existe nici-o limitare. Dar se pune problema daca intr-un univers gol (sec) ar fi posibila translatia fizica, translatie care ar cere existenta unei unei asimetrii in sfera de presiune din jurul particulelor de substanta. Asimetrie care nu ar avea cum sa apara intr-un spatiu gol.

Nu stiu unde ai postat formula lui Fresnel si coeficientul alfa de care ma intrebi.

Fara nici cea mai mica indoiala, spatiul e ... plin cu eter. Orice om de bun simt, daca citeste Chimia Oculta, ori isi arunca diploma in foc, ori incepe sa aiba indoieli serioase asupra spuselor savante. Cu cat mai savante, - Ciudat, nu-i asa? - cu atat mai de neinteles. Ori, pentru persoane mai independente material si/sau mai meticuloase, are posibilitatea sa verifice si sa masoare.
Pe acest forum au fost supuse atentiei lucrari stiintifice, elaborate de fizicieni cunoscuti/renumiti/atestati, in care s-a facut cu suficienta evidentza dovada echivalentei diferitelor tipuri de eter cu diferitele particule si subparticule materiale. Un merit deosebit in semnalarea diverselor saituri privitoare la eter il are sandokhan si cine doreste poate sa le studieze. Dar fara "ochelari de cal".

Pai mm! Ti-am Trimis prin e-mail acel fisier pus in format pdf si ramasese sa-l postezi dumneata cand ai avea timp, la topicul acesta deschis de mine. Am crezut ca l-ai vazut. Daca cumva nu s-a prins la atasamente, am sa-l trimit saptamana viitoare din nou.

[Imi cer scuze adriane, ai dreptate, sunt la mine. Cerebelul ma cam lasa de la o vreme.]

Iata prima lucrare, cu formula lui Fresnel:

http://img843.imageshack.us/img843/5196/fresnel1.pdf

Deoarece lucrarea are opt pagini am gasit din intamplare aceasta modalitate -sub forma de link- de expunere a ei. Ce zici? Esti multumit de aceasta prezentare?

http://img829.imageshack.us/img829/1875/gaadausfresnel.pdf
http://img842.imageshack.us/img842/5250/gatrecereafotonului.pdf
Datorita simplitatii si rapiditatii introducerii acestor linkuri, le-am postat si pe celelalte doua. Le putem transfera la alte topicuri, dupa dorinta.

mm,
Ai facut o treaba minunata. Cine da linkul poate sa vada imediat fisierele. Ma gandesc ca ar trebui puse toate in formatul asta. Iti multumesc foarte mult pentru efortul depus.