Măsurarea distanţelor în fizica elicoidală

Razvan a scris:

Ştim că pentru a măsura o distanţă, în fizica cea de toate zilele, trebuie să definim o unitate de lungime etalon, respectiv un segment de dreaptă de lungime egală cu unitatea, cu care, mai apoi, efectuăm măsurătoarea.

Întrebare: cum este definită unitatea etalon în cazul fizicii elicoidale?

La fel ca mai inainte.

Adică: un arc de cerc, un pas de elice? Care este unitatea etalon şi cum este folosită la măsurarea unei distanţe?
În fizica "normală" distanţa , unde reprezintă numărul de distanţe etalon .
În fizica elicoidală

Unitatea etalon de măsurare a distanţelor nu poate fi decât un segment de dreaptă oarecare extras dintr-o dreaptă.Cum măsurăm (calculăm) lungimea unei porţiuni de curbă şi de exemplu fie curba[tex]{y=x^2}[/img] în sistemul de axe XOY?Ce este elementul infinit mic şi cum se calculează?  
Ce răspuns ar putea da Dan Preda la aceste întrebări?  

Razvan a scris:Adică: un arc de cerc, un pas de elice? Care este unitatea etalon şi cum este folosită la măsurarea unei distanţe?
În fizica "normală" distanţa , unde reprezintă numărul de distanţe etalon .
În fizica elicoidală

Depinde la ce nivel cosmic te raportezi; in macro folosesti unitatile de lungime existente, metrul cu multipli si submultipli lui, sau unitatile astronomice, parsec-ul etc. iar in micro angstrom-ul.
Fizica elicoidala nu are nevoie de alte unitati de masura, pentru ca adauga la cele aratate, curbura si torsiunea, doar in scopuri demonstrative.

Unitatea etalon de măsurare a distanţelor nu poate fi decât un segment de dreaptă oarecare extras dintr-o dreaptă.Cum măsurăm (calculăm) lungimea unei porţiuni de curbă şi de exemplu fie curba în sistemul de axe XOY?Ce este elementul infinit mic şi cum se calculează?  
Ce răspuns ar putea da Dan Preda la aceste întrebări?  

Dacu a scris:Unitatea etalon de măsurare a distanţelor nu poate fi decât un segment de dreaptă oarecare extras dintr-o dreaptă.Cum măsurăm (calculăm) lungimea unei porţiuni de curbă şi de exemplu fie curba în sistemul de axe XOY?Ce este elementul infinit mic şi cum se calculează?  

Unitatea etalon nu poate fi decat lungimea Planck! In plus trebuie tinut cont ca distanta cea mai scurta dintre 2 puncte din Univers nu este o linie dreapta, ci o EFT (elicoida de transfer) asemanatoare liniilor de pe mingea de tenis. Intre 2 particule fundamentale are loc o miscare de "roluire" facand ca distanta dintre 2 puncte fictive de pe particule sa descrie o traiectorie ca o panglica sau ca un elastic de borcane rasucit .

Nu știu câte mingi de tenis ai luat în freză, Syntax, dar limita maximă a estimării începe să se crească. Poți să-mi indici un experiment cu rezultate concludente care să confirme ceea ce spui? Că toată lumea pe care o știu eu a găsit că e cam dreaptă.

omuldinluna a scris:Nu știu câte mingi de tenis ai luat în freză, Syntax, dar limita maximă a estimării începe să se crească. Poți să-mi indici un experiment cu rezultate concludente care să confirme ceea ce spui? Că toată lumea pe care o știu eu a găsit că e cam dreaptă.

Experimente sunt usor de facut, chiar si intuitiv.
Un exemplu: incearca sa masori imaginar distanta Bucuresti-Ploiesti. In momentul in care ai plecat din Bucuresti Ploiestiul s-a miscat spatial. Dreapta pe care pretinzi ca o masori e de fapt o elicoida data de sisteme de referinta independente de tine.
Dupa cum bine ai remarcat e "cam dreapta "dreapta ta.

@Syntax
EFT (elicoida de transfer) ???
Precizeaza te rog ca m-ai bagat in ceata !!
Sau s-a ieftinit iarba in Constanta ???

Daca da vin spre tine !!!

Mezei Geza a scris:Daca da vin spre tine !!!

Hai cat mai e cald!
Dar cum nu stii ce  aia EFT? Tu nu citesti literatura culta?
Ramai in urma sa stii!

Syntax a scris:In momentul in care ai plecat din Bucuresti Ploiestiul s-a miscat spatial.

Măi să fie! Se deplasează Ploieştiul faţă de Bucureşti? Să spunem că avem un reper cartezian cu originea în punctul de plecare din Bucureşti; cu cât se deplasează Ploieştiul de când începem să facem măsurătoarea? Conform EFT, desigur!

Razvan a scris:
Se deplasează Ploieştiul faţă de Bucureşti?

Mai mult, se deplaseaza si Bucurestiul fata de Ploiesti.
Uite cum m-am gandit.
Imagineaza-ti o sfera plutitoare de pe care iei doua puncte (sa zicem ca unul e Bucuresti altul Ploiesti).
Acum da-i drumul sferei intr-un bazin cu apa in care faci valuri.
Noteaza punctul unde se afla Bucuresti fata de bazin cu B si acum incearca sa calculezi distanta pana la punctul P (Ploiesti) in raport cu bazinul!
Probabil cineva intreaba de ce in raport cu bazinul?
Pentru ca este primul sistem de referinta de ordin superior care poate da independenta experimentului.
Altfel daca as lua acel sistem de referinta pe care l-ai amintit tu experimentul ar "depinde " de actiunea Observatorului.

Razvan a scris:

Ai spus că încercăm să măsurăm distanţa Bucureşti - Ploieşti: "Un exemplu: incearca sa masori imaginar distanta Bucuresti-Ploiesti."
Indiferent ce sistem de referinţă vei alege, acea distanţă trebuie să rămână invariantă la transformarea coordonatelor.

P.S.
Acum, că mă gândesc mai bine, doar pentru a fi riguroşi până la paroxixm, într-adevăr, oraşele se îndepărtează unul de altul cu 74 km/s/Mpc.

Conform carei legi acea distanta trebuie sa ramana invarianta?
In plus tu consideri fixa distanta Bucuresti-Ploiesti in raport cu Pamantul.
Daca ai tine cont doar de Bucuresti si Ploiesti (ca si cum Pamantul nu ar exista) ai vedea ceva surprinzator. ca distantele dintre orase se modifica incepand cu 28km/sec.

28 km/s?! =)))))))))))

Bazaconai asta de unde ai scos-o. Adică într-o oră răsar 100.000 (O SUTĂ DE MII) de kilometri între București și Ploiesti?! Chiar că elicoidal. Mă alătur și eu lui Mezei. Vreau și eu ce fumați voi, să adaug la experiența de viață.

omuldinluna a scris:28 km/s?! =)))))))))))

Bazaconai asta de unde ai scos-o. Adică într-o oră răsar 100.000 (O SUTĂ DE MII) de kilometri între București și Ploiesti?! Chiar că elicoidal. Mă alătur și eu lui Mezei. Vreau și eu ce fumați voi, să adaug la experiența de viață.

Este fix viteza Pamantului in spatiu !
E drept ca am aproximat-o , dar na!
Si nu prea ai inteles! Ma refeream la punctele Bucuresti si Ploiesti la un anumit moment dat , fata de o galaxie din Univers de exemplu , da! ,se ajunge la 100 de mii de km intre localizarile spatiale ale Bucuresti-Ploiesti.

Razvan a scris:
O consider fixă în raport cu un oraş faţă de altul, aşa cum ai pus problema iniţial.

Cred ca aici e neintelegerea!
Eu nu am presupus distanta dintre Bucuresti-Ploiesti FIXA!
Pur si simplu vreau sa o masor! Atat!
Nu presupun din start ca e constanta! Nu stiu nici daca variaza!
Incep masuratoarea la momentul To.
Localizarea spatiala a Bucurestiului incepe sa descrie o "traiectorie". La fel se intampla si cu localizarea spatiala a Ploiestiului.
Ceea ce "masor" ajunge sa fie de fapt o curba complicata pe care eu o "aproximez" din sistemul meu de referinta ca fiind rectilinie si fixa(constanta).
De aceea spuneam ca e nevoie de un sistem de referinta de ordin superior , implicare Observator fiind nula.

Razvan a scris:

Syntax a scris:Si nu prea ai inteles! Ma refeream la punctele Bucuresti si Ploiesti la un anumit moment dat, fata de o galaxie din Univers de exemplu , da!

Am înţeles perfect. Faţă de orice galaxie din universul ăsta, distanţa B-P rămâne neschimbată.
Ce poţi spune că variază este distanţa dintre Bucureşti şi un punct din acea galaxie, faţă de distanţa Ploieşti şi acel punct din galaxie.
Însă distanţa dintre cele două oraşe rămâne aceeaşi, din orice SR ai măsura-o (exceptând dilatarea spaţiului pe care am menţionat-o mai sus).

M-am referit la o idee pe care omuldinluna nu a inteles-o!
Deci distanta B-P e invarianta!
Sa stii ca fizica elicoidala nu contrazice cu nimic ideea asta!
Nici geometrodinamica!
De exemplu: daca m-as referi la distanta dintre doua particule fundamentale. Ea e invarianta! Spatiul fiind umplu omogen cu astfel de particule! (sau cel putin asa ar fi logic) distanta dintre particule ar fi 2r. Aceasta geometrie este indestructibila.
In plus nu depinde de nici un sistem de referinta!
Cred ca ai dreptate distanta dintre B-P ramane aceeasi, indiferent de SR.
Insa mai ramane o problema: masurarea propriu-zisa a distantei!
Dar daca exista o distanta etalon invarianta "indestructibila" de ce nu ar fi buna in Fizica elicoidala?

Razvan a scris:

Syntax a scris:Incep masuratoarea la momentul To.

Aici greşeşti: nu "începi" ci efectuezi ambele măsurători simultan, la momentul T₀
Dacă efectuezi măsurători, începând cu T₀, la diferite intervale de timp, vei obţine o ecuaţie a mişcării fiecăruia dintre cele două oraşe faţă de reperul ales. Însă pentru a stabili distanţa dintre ele, este suficient să cunoşti poziţia lor la un singur moment, T.

Da, am observat acum greseala. Simultaneitatea ar rezolva problema.

Syntax a scris:Deci distanta B-P e invarianta!
Sa stii ca fizica elicoidala nu contrazice cu nimic ideea asta!
Nici geometrodinamica!
[...]
Insa mai ramane o problema: masurarea propriu-zisa a distantei!
Dar daca exista o distanta etalon invarianta "indestructibila" de ce nu ar fi buna in Fizica elicoidala?

Păi tocmai asta am întrebat şi eu: care este acea distanţă etalon; cum măsurăm o distanţă cu ajutorul ei? Până la urmă

@Syntax:
Geometro....cum ???????

Am gasit ceva pe net asemanator cu ce zici tu dar erau doar poze cu gaini,ozn-uri,cercuri in lanuri,hora unirii,etc.

In schimb mi-a atras atentia un desen si o fraza geniala prin profunzimea ei:

"Omleta este un ou autoorganizat, primind un flux de particule foarte mare.Însă dacă fluxul este constant și are o anumită valoare...iese un pui!"

Genial !! La urmatoarea omleta care o sa o fac o sa inghid fereastra si usa de la bucatarie ca daca reusesc un flux constant (doamne fereste!) sa nu-mi scape nici un pui !!

Iti trimit linkul ? Esti pregatit ? :)Sigur esti pregatit ?

Mezei Geza a scris:"Omleta este un ou autoorganizat, primind un flux de particule foarte mare.Însă dacă fluxul este constant și are o anumită valoare...iese un pui!"

E foarte bine! Dacă ştim cum să organizăm fluxul, dintr-un ou, spart în tigaie, putem obţine un pui prăjit (şi dacă ne strofocăm, poate iese din ăla cu 4 picioare)!

Răzvan, problema pusă în acest topic este excelentă! Asemenea probleme pot contura precis rolul Fizicii elicoidale în viitor. Sunt deosebit de încântat să constat ce activitate bogată şi de calitate este pe acest topic şi, în general, pe forum.

Într-adevãr, problema distanţei şi a măsurării ei este una care trebuie bine înţeleasă. Ori, în Fizica elicoidală, între două puncte oarecare din spaţiu te poţi deplasa pe mai multe căi, fiecare cale fiind o elice circulară diferită. De exemplu, între Ploieşti şi Bucureşti un electron se poate deplasa pe o traiectorie care conţine chiar şi Luna. Dar această nedeterminare nu este un handicap al Fizicii elicoidale. Dimpotrivă. Este o punte de legătură cu Fizica actuală, punte pe care o pot construi împreună cu mine oameni deschişi la minte şi care se pricep bine la mecanica cuantică (precum ar putea fi (sau deveni) omuldinlună, CAdi sau Mezei).

Aşadar, măsurarea distanţelor trebuie văzută şi prin prisma posibilităţilor fizice efective de măsurare, nu doar ca o problemă teoretică fără legătură cu practica, iar Fizica elicoidală înglobează în fundamentele ei soluţia pentru înţelegerea profundă a ceea ce Fizica actuală numeşte a fi principiu de nedeterminare, problemă a observatorului sau legătură cuantică.

Razvan a scris:
Păi tocmai asta am întrebat şi eu: care este acea distanţă etalon; cum măsurăm o distanţă cu ajutorul ei? Până la urmă

Este lungimea Planck!
Imagineaza-ti un sir de margele insirate pe o ata!.
Si acum masoara distanta dintre prima si ultima. (din centrele lor daca vrei)
Acum schimbam margelele cu un sirag de tetraedre inscrise in fiecare margica!
Aplica Codul Fundamental de compunere EFT.
Ce este greu de inteles?