Buna Vestire

BUNA VESTIRE


Sărbătoarea marianică cea mai de timpuriu atestată documentar este Bunavestire: he euangelismos, hemera aspasmou sau ziua salutării, Anuntiatio Beatae Mariae Virginis sau, popular, Blagoveştenie. Sărbătoarea comemorează clipa în care arhanghelul Gabriel a coborât să aducă vestea cea bună Mariei. De aceea în vechile calendare ale Bisericii Catolice ea apărea şi sub numele de Festum Conceptionis Christi. Este singura sărbătoare marianică justificată prin evangheliile canonice. Cade pe 25 martie, deci exact cu nouă luni înainte de naşterea lui Iisus Hristos. La început însă data a variat: 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei; 18 decembrie, dată păstrată până astăzi în ritul galican şi mozarab. De abia în sec. al XI – lea se impune definitiv, în lumea catolică de atunci, ziua de 25 martie. La origine se află probabil un cult local. Chiar din sec. al IV-lea exista la Nazaret o biserică înălţată pe locul unde se credea că arhanghelul o întâlnise pe Maria. Biserica trebuie să fi avut hramul respectiv. Apocrifele ne descriu însă două bune vestiri: una, lângă o fântână aflată în apropierea casei lui Iosif, a doua, chiar în casă (C. Bădiliţă, Evanghelii apocrife).
La Sinodul al III –lea ecumenic, ţinut la Efes în anul 431, Biserica creştină respinge şi condamnă erezia lui Nestorius (381-450), stabilind definitiv doctrina marială. Învăţătura patriarhului Nestorius susţinea că datorită dublei naturi a lui Iisus, umană şi divină, Maria nu poate fi denumită Maica Domnului, deoarece era doar mama umană a lui Iisus cel uman. Dar să nu uităm că fiecare dintre noi are o dublă natură: pământească (umană) şi divină. Maicii Domnului i se recunosc două atribute esenţiale: theotokia, adică „meritul de a fi născut pe Dumnezeu în trup” şi aeiparthemia, adică „pururea- fecioria” sau, după mărturisirea catolică, virginitas ante partum, in partu et post partum (fecioria înainte, în timpul şi după naşterea lui Iisus). Despre Buna Vestire scriu Matei, Luca şi apocrifele „Protoevanghelia lui Iacob”, „Viaţa lui Iosif tâmplarul” şi „Evanghelia lui Pseudo- Matei”.
În Evanghelia după Matei, scrisă în anul 85, în cap.1 citim: „Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt ” (18). Îngerul i-a spus lui Iosif în vis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria , logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, ”(20-21).
În Evanghelia după Luca, scrisă între anii 90-95, în cap.1, îngerul îi spune Mariei: „ Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (31); „Duhul Sfânt Se va pogorâ peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”(35).
Referindu-se la versetele care conţin povestirea Bunei Vestiri şi a imaculatei concepţiuni (virginitate perpetuă), Biserica creştină îşi sprijină doctrina pe principii şubrede. În cercurile savanţilor, care cercetează Biblia, domneşte opinia că aceasta este o legendă tipică, lipsită de orice bază istorică. Cea mai bună dovadă este că despre acest eveniment miraculos, atât de însemnat pentru doctrina Bisericii creştine, nu menţionează nici un cuvânt evangheliştii Marcu şi Ioan, sau apostolul Pavel. În ceea ce-i priveşte pe Matei şi Luca, se vede că au preluat ideea virginităţii şi imaculatei concepţiuni din Vechiul Testament. Matei ne conduce spre sursa de inspiraţie şi anume la proorocia lui Isaia (726 î.Hr.): „ Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiul şi vor chema numele lui Emanuel.” (7,14). În convingerea lui Matei, naşterea miraculoasă trebuia să aibe loc în mod inevitabil în cazul lui Iisus, pentru a se împlini „ ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul...”. S-a dovedit însă că Matei a căzut victima unei tălmăciri eronate din Isaia. Cuvântul grecesc „parthenos” din Isaia înseamnă „fecioară”, dar originalul ebraic este scris „Almah” care înseamnă „fecioară”, dar şi „tânără nevastă”. Savanţii evrei persistă cu fermitate în ideea că Isaia ca prooroc evreu a scris în ebraică „tânără nevastă”, nu „fecioară”, iar noţiunea imaculatei concepţiuni este străină poporului evreu. În schimb creştinii, apărându-şi doctrina, impută evreilor că falsifică spusele proorocului Isaia. În concluzie, nici nu poate fi vorba ca această controversă să fie rezolvată.
În Protoevanghelia lui Iacob, scrisă între anii 36-62, în cap. XI citim:
1. Într-o zi a luat ulciorul şi s-a dus la apă. Când , iată, o voce îi spune : „Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti între femei”. Ea se tot uita în dreapta şi-n stânga să vadă oare de unde vine glasul acela. Apoi tremurând de spaimă, se întoarse acasă. Puse ulciorul jos, luă porfirul, se aşeză pe scaun şi începu să coasă.
2. Când , iată, un înger al Domnului apăru în faţa ei şi-i zise: „Nu te teme, Maria, căci ai găsit har la Atotstăpânitorul şi vei rămâne grea de la Cuvântul Lui ”. Auzind acestea, Maria cugetă în sine, apoi întrebă: „Dacă rămân grea de la Dumnezeul vieţii, voi naşte ca toate celelalte femei? ”.
3. Atunci îngerul Domnului îi răspunse: „Nu, Maria, ci o putere a Domnului se va revărsa ca o umbră peste tine. De aceea rodul sfânt care se va naşte din pântecele tău va fi numit Fiu al Celui Preaînalt. Şi-i vei pune numele Iisus. Căci El va mântui poporul acesta de păcate”. Şi a răspuns Maria : „Iată roaba Domnului la picioarele Sale ! Facă-mi-se după cuvântul tău”.
Aici sunt două vestiri: una la fântână şi cealaltă în casă când Maria ţese porfirul (purpura pentru catapeteasma Templului).
În apocrifa Viaţa lui Iosif tâmplarul, scrisă în sec. al IV-lea, după înviere Iisus le povesteşte apostolilor pe Muntele Măslinilor viaţa sa. În cap. VI citim :
1. Iată însă că la miezul nopţii i se arătă, la porunca Tatălui meu, arhanghelul bucuriei, Gabriel, şi–i zise : <2.Va naşte un fiu căruia îi vei pune numele Iisus. El va paşte neamurile cu toiag de fier >>.
În Evanghelia lui Pseudo- Matei, scrisă în sec. al VI-lea după un original din sec. I, cap. IX conţine Buna Vestirea:
1. A doua zi, pe când Maria îşi umplea ulciorul la fântână îi apăru un înger al Domnului şi-i zise: „Fericită eşti, Maria, căci ai pregătit în pântecele tău sălaşul Domnului. Iată, o lumină din cer va veni să locuiască în tine, iar prin tine va lumina întreg pământul”.
2. Trei zile după aceea , pe când lucra purpura pentru Templu, a intrat la ea un tânăr frumos cum nu se poate spune. Văzându-l, Maria s-a înfricoşat şi s-a cutremurat. Dar acela i-a zis: „Nu te teme, Maria , căci ai găsit har la Dumnezeu: iată, vei zămisli şi vei naşte un Rege care va stăpâni nu numai pe pământ, ci şi în ceruri, şi va domni în vecii vecilor”.
Astăzi spunem că îngerul sub forma unui tânăr foarte frumos, a fecundat-o artificial pe Maria. Ea a fost în prealabil anesteziată de îngerul Gabriel: „o putere a Domnului se va revărsa ca o umbră peste tine”, sau „te va umbri”. După adormire, cu ajutorul tehnicii adecvate pe care astăzi deja o folosim, spermatozoizii selectaţi a fi numai cu al 23 –lea cromozom Y (care dă mascul), au fost introduşi prin orificiul himenal în vagin.Astfel Maria rămâne fecioară în timpul sarcinii şi înainte, adică ante partum şi in partu, în acord cu dogma Bisericii creştine. Gabriel foloseşte numai cromozomul Y, nu şi X care dă femelă, deoarece el ştie exact că viitorul născut va fi băiat, de acum punându-i şi numele: Iisus.
După Amann, este o idee curentă în epocă când femeile frumoase puteau deveni pradă îngerilor lui Dumnezeu. Descoperim urme ale ei atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. În felul acesta era interpretat pasajul din Genesa 6,2, unde se vorbeşte de unirea unor fii ai lui Dumnezeu (adică îngeri) cu fiicele oamenilor. Cartea lui Enoh a popularizat interpretarea respectivă. Apostolul Pavel (19-67), atunci când recomandă femeilor să aibă capul acoperit în biserică din cauza îngerilor (1 Corinteni 11,10), se gândeşte probabil la primejdia de a nu fi posedate.
După cum cunoaştem, sunt destule cazuri când fete cu himenul intact (adică fete mari) au rămas gravide.Asta s-a întâmplat că au făcut baie după cupluri sau numai masculi care s-au îmbăiat mai înainte, folosind aceeaşi apă sau nespălând bine cada de baie. Sau pur şi simplu au participat la jocuri erotice. Spermatozoizii fiind foarte mobili, au intrat în vagin prin orificiul himenal şi acolo fiind mediul lor natural, au înaintat până în uter fecundând ovulul, dacă l-au găsit acolo.
Deoarece Iisus s-a născut la 2 decembrie anul 7 î.Hr., înseamnă că Buna Vestirea a avut loc în ziua de 2 martie anul 7 î.Hr. la Nazaret, în casa lui Iosif. Maria s-a născut în anul 23 î.Hr., deci la acest eveniment ea a avut vârsta de 15 ani şi câteva luni.
În Viaţa lui Iosif tâmplarul, versiunea sahidică, Iisus descrie în felul următor momentul când Iosif îşi dă duhul: „Când Eu am spus amin, Maica Mea a răspuns în limba pe care o vorbesc cei ce sălăşluiesc în cer”. Aici Maria este denumită Maica Mea. În Evanghelia marianică „Înălţarea Fecioarei” scrisă în dialectul bohairic de Evodius, episcop al Antiohiei, care insistă că a fost un martor ocular al lui Iisus, citim: „ Şi El a sărutat-o şi a binecuvântat-o, şi i-a zis lui Petru să caute pe altar veşmintele cereşti pe care Tatăl i le-a trimis Mariei. Maria s-a ridicat şi a fost îmbrăcată în veşminte, şi s-a întors spre Răsărit, şi a rostit o rugăciune în limba cerească, şi s-a prăbuşit cu faţa la pământ spre Răsărit” (IX-X). Acţiunea se petrece cu câteva minute înainte de moartea clinică a Mariei în anul 56, în prezenţa lui Iisus.Exemplele pot continua. Vedem că Maria cunoştea şi vorbea limba îngerilor, îngeri care se comportă exact ca nişte astronauţi ai unei civilizaţii extrasolare cu misiunea respectivă pe Pământ. Rezultă că şi îngerii vorbeau ca şi oamenii, dar pe limba lor care era limba civilizaţiei extrasolare. Veşmintele cereşti trimise de Tatăl şi îmbrăcate de Maria este un banal costum de astronaut, deoarece după trei zile ea este înălţată la cer, fiindu-i indispensabil echipamentul respectiv. Nu există nici un dubiu că Maria a fost un produs pur al respectivei civilizaţii extrasolare, identificată în Biblie cu Dumnezeu Iehova (YHWH), Domnul, Tatăl.
Buna Vestirea este redată şi în Coran. La III Sura Familiei Imrîn, citim: <<Îngerii mai ziseră : „O, Maria, Dumnezeu îţi vesteşte cuvântul ce vine de la El, în numele lui va fi Messia Isus, fiul Mariei. Măreţ va fi el în lumea de acum şi cea de apoi şi va fi aproape de Dumnezeu. El va vorbi cu oamenii din leagăn şi în vârstă de bărbat şi va fi cucernic”. Ea zise: „Doamne, cum să am copil, fără să mă fi atins bărbat ?” El răspunse: „Dumnezeu face ce voieşte. Dacă a hotărât un lucru şi-i zice: „Să fii! – apoi este”>> (40-42). Mohammed (569-632) îl numeşte Imrîn pe tatăl Mariei, adică pe Ioachim (64-19 î.Hr.). La XIX Sura Mariei, îngerul Gabriel spune: << El zise: „Eu sunt un trimis al Domnului tău, ca să-ţi dau un fecior curat”. Ea zise: „De unde să-mi fie fecior, dacă nu m-a atins bărbat şi nu sunt curvă ?” El zise: „Aşa e! A zis Domnul tău: „Aceasta îmi este uşor!” şi Noi voim să-i facem un semn pentru oameni şi o îndurare de la Noi. Şi aceasta este un lucru hotărât !” Şi ea îl zămisli şi se retrase cu el într-un loc ascuns.>> (19-22).

Sebeş, judeţul Alba Turcu Vasile

Felicitari pentru osteneala ta de a ne impartasi si noua aceste versiuni inedite.

2. Trei zile după aceea , pe când lucra purpura pentru Templu, a intrat la ea un tânăr frumos cum nu se poate spune. Văzându-l, Maria s-a înfricoşat şi s-a cutremurat. Dar acela i-a zis: „Nu te teme, Maria , căci ai găsit har la Dumnezeu: iată, vei zămisli şi vei naşte un Rege care va stăpâni nu numai pe pământ, ci şi în ceruri, şi va domni în vecii vecilor”.
Astăzi spunem că îngerul sub forma unui tânăr foarte frumos, a fecundat-o artificial pe Maria. Ea a fost în prealabil anesteziată de îngerul Gabriel: „o putere a Domnului se va revărsa ca o umbră peste tine”, sau „te va umbri”. După adormire, cu ajutorul tehnicii adecvate pe care astăzi deja o folosim, spermatozoizii selectaţi a fi numai cu al 23 –lea cromozom Y (care dă mascul), au fost introduşi prin orificiul himenal în vagin.Astfel Maria rămâne fecioară în timpul sarcinii şi înainte, adică ante partum şi in partu, în acord cu dogma Bisericii creştine. Gabriel foloseşte numai cromozomul Y, nu şi X care dă femelă, deoarece el ştie exact că viitorul născut va fi băiat, de acum punându-i şi numele: Iisus.
După Amann, este o idee curentă în epocă când femeile frumoase puteau deveni pradă îngerilor lui Dumnezeu. Descoperim urme ale ei atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. În felul acesta era interpretat pasajul din Genesa 6,2, unde se vorbeşte de unirea unor fii ai lui Dumnezeu (adică îngeri) cu fiicele oamenilor. Cartea lui Enoh a popularizat interpretarea respectivă. Apostolul Pavel (19-67), atunci când recomandă femeilor să aibă capul acoperit în biserică din cauza îngerilor (1 Corinteni 11,10), se gândeşte probabil la primejdia de a nu fi posedate.

Versiunea aceasta pare a fi cea mai rationala. De remarcat ca in toate variantele este vorba de o entitate masculina denumita inger, si o fecioara. Deci a fost un donator si un primitor de material genetic pentru realizarea conceptiei, restul sunt versiuni mai mult sau mai putin invaluite in mister pentru a capata o nuanta religioasa.

virgil a scris:

2. Trei zile după aceea , pe când lucra purpura pentru Templu, a intrat la ea un tânăr frumos cum nu se poate spune. Văzându-l, Maria s-a înfricoşat şi s-a cutremurat. Dar acela i-a zis: „Nu te teme, Maria , căci ai găsit har la Dumnezeu: iată, vei zămisli şi vei naşte un Rege care va stăpâni nu numai pe pământ, ci şi în ceruri, şi va domni în vecii vecilor”.
Astăzi spunem că îngerul sub forma unui tânăr foarte frumos, a fecundat-o artificial pe Maria. Ea a fost în prealabil anesteziată de îngerul Gabriel: „o putere a Domnului se va revărsa ca o umbră peste tine”, sau „te va umbri”. După adormire, cu ajutorul tehnicii adecvate pe care astăzi deja o folosim, spermatozoizii selectaţi a fi numai cu al 23 –lea cromozom Y (care dă mascul), au fost introduşi prin orificiul himenal în vagin.Astfel Maria rămâne fecioară în timpul sarcinii şi înainte, adică ante partum şi in partu, în acord cu dogma Bisericii creştine. Gabriel foloseşte numai cromozomul Y, nu şi X care dă femelă, deoarece el ştie exact că viitorul născut va fi băiat, de acum punându-i şi numele: Iisus.
După Amann, este o idee curentă în epocă când femeile frumoase puteau deveni pradă îngerilor lui Dumnezeu. Descoperim urme ale ei atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. În felul acesta era interpretat pasajul din Genesa 6,2, unde se vorbeşte de unirea unor fii ai lui Dumnezeu (adică îngeri) cu fiicele oamenilor. Cartea lui Enoh a popularizat interpretarea respectivă. Apostolul Pavel (19-67), atunci când recomandă femeilor să aibă capul acoperit în biserică din cauza îngerilor (1 Corinteni 11,10), se gândeşte probabil la primejdia de a nu fi posedate.

Versiunea aceasta pare a fi cea mai rationala. De remarcat ca in toate variantele este vorba de o entitate masculina denumita inger, si o fecioara. Deci a fost un donator si un primitor de material genetic pentru realizarea conceptiei, restul sunt versiuni mai mult sau mai putin invaluite in mister pentru a capata o nuanta religioasa.

Asta este o blasfemie!Turcu nu a înţeles nimic pentru că nu i-a fost dat să înţeleagă adevărul.
Adevărul este că doar prin cuvântul lui Dumnezeu Tatăl Ceresc şi de la Duhul Sfânt a rămas îsărcinată Fecioara Maria.

virgil a scris:Versiunea aceasta pare a fi cea mai rationala. De remarcat ca in toate variantele este vorba de o entitate masculina denumita inger, si o fecioara. Deci a fost un donator si un primitor de material genetic pentru realizarea conceptiei, restul sunt versiuni mai mult sau mai putin invaluite in mister pentru a capata o nuanta religioasa.

In cartea lui Enoh ingerii sunt fiinte de lumina .
Nu aveau cum sa o ,,insemineze" pe fecioara Maria.

Nea Turcu crede greşit că înseminarea artificială este suficientă pentru ca o femeie să poată să rămână însărcinată.....Puterile pe care le-a avut şi le are Domnul Iisus Hristos de la Dumnezeu Tatăl Ceresc nu le-a avut nimeni şi nici n-o să le aibă nimeni dacă acel cineva nu va crede în Domnul Iisus Hristos.Nea Turcu nu a studiat de loc bine biblia......     

In cartea lui Enoh ingerii sunt fiinte de lumina .
Nu aveau cum sa o ,,insemineze" pe fecioara Maria.

Si ce, oamenii sunt fiinte de intuneric/ de aia ingerii s-au impreunat cu ficele oamenilor si au dat nastere la uriasi?

virgil a scris:

In cartea lui Enoh ingerii sunt fiinte de lumina .
Nu aveau cum sa o ,,insemineze" pe fecioara Maria.

Si ce, oamenii sunt fiinte de intuneric/ de aia ingerii s-au impreunat cu ficele oamenilor si au dat nastere la uriasi?

Cei care s-au impreunat cu ficele oamenilor erau ingeri ,,decazuti " .

CAdi a scris:

virgil a scris:
Si ce, oamenii sunt fiinte de intuneric/ de aia ingerii s-au impreunat cu ficele oamenilor si au dat nastere la uriasi?

Cei care s-au impreunat cu ficele oamenilor erau ingeri ,,decazuti " .

Da, au decazut dupa ce s-au infruptat din placerile iadului, un fel de ministri demisi.  

Corect !