La frontierele cunoaşterii

Scientometria (evaluarea performanţelor ştiinţifice - n.r.) se bazează pe conceptul de „factor de impact" - un număr real care arată frecvenţa cu care sunt reproduse articolele ştiinţifice. Cu alte cuvinte, „factorul de impact" al revistelor ştiinţifice reprezintă vizibilitatea publicaţiilor în comunitatea ştiinţifică internaţională şi se calculează relativ: prin evaluarea numărului de preluări ale unui articol dintr-o revistă în alte publicaţii.


Mihai Oane
Drd. Margareta Iordache
Drd. Alexandru Oproiu

Ca să dăm un exemplu, factorul scientometric al re­vistei Physical Review B este, în prezent, de apro­ximativ 2 puncte ISI („Institute for Scienti­fic Information" - „Institutul pentru Informarea Ştiinţifică"), pe când cel al revistei Romanian Reports in Physics este de aproximativ de 0.2 puncte ISI. Acest lu­cru înseamnă că un articol scris în Physical Review B echivalează cu zece articole publicate în Romanian Reports in Physics.

Factorul ISI a apărut, ca metodă de evaluare ştiin­ţi­fică, în 1960. Un deceniu mai târziu, şahiştii au preluat acest model prin introducerea factorului similar, nu­mit ELO, care îl are ca lider pe Gari Kasparov. Atât punctele ISI, cât şi cele ELO, pot fi calculate retroactiv, adi­că pentru persoane care au publicat înainte de 1960 şi au jucat înainte de 1970. Din perspectivă is­to­rică, secolul al XX-lea se poate împărţi în două părţi si­me­trice: prima jumătate a secolului - perioadă în care fi­zi­ca şi revistele de specialitate erau dominate de Eu­ro­pa, în general, şi de Germania, în special; şi a doua ju­mă­tate a secolului - perioadă care aparţine Statelor Unite. De altfel, emigrarea lui Albert Einstein (din cauza ascensiunii la putere, în Germania, a lui Hitler) în SUA a constituit, din punct de vedere simbo­lic, răs­tur­narea „balanţei" ştiinţifice în favoarea Statelor Unite.

Cu mulţi ani înainte ca Einstein să pună piciorul pe meleagurile americane, el a publicat cele mai bune articole în timpul aşa-zisului „an miraculos" al fizicii, respectiv în 1905, în revistele Academiei de Ştiinţă Germane. Cele trei articole se referă la „efectul fotoelectric", „teoria relativităţii restrânse" şi „mişcarea browniană". Pentru primul material, Einstein a pri­mit, în 1921, Premiul Nobel. El a publicat un singur articol în Physical Review, care se referă la experimentul mintal Einstein-Podolski-Rosen (experimentul re­pre­zintă un paradox demonstrat de cei trei autori în 1935, aceştia reuşind să arate că teoria mecanicii cuantice este inconsistentă - n.r.). Pe de altă parte, descoperito­rul principiilor mecanice cuantice şi fondator al Şcolii de la Copenhaga, Niels Bohr a publicat în reviste exclusiv americane. În 1992, Bohr a primit Premiul Nobel.

Este de remarcat faptul că Einstein are cel mai mare număr de citări (şi deci cel mai mare coeficient ISI) în Physical Review (aproximativ 1.400), publicaţie înfiinţată în 1893. În cazurile lui Einstein şi Bohr, doar ca să amintim câteva nume, factorul de impact ISI a crescut considerabil şi după decesul acestora.

În ceea ce priveşte România, de factorul ISI s-a ocupat, în mod sistematic, academicianul Ioan-Iovitz Popescu. Fizicianul român, specialist în optică şi fizica plasmei, s-a ocupat, după anii '90, de calculul factorilor de impact al publicaţiilor ştiinţifice, cercetările sale relevând, între altele, faptul că revistele ştiinţifice din întreaga lume se distribuie pe o curbă cvasicontinuă.

Cea mai bună revistă americană - Review of Mo­dern Physics - a fost întrecută în 2008 de publicaţia europeană Physics Reports (revistă care, anul trecut, şi-a dublat „factorul de impact" faţă de 2007, ajungând la un fabulos punctaj ISI de 20 puncte).

Ar merita adăugat că pentru un fizician se pot obţine puncte ISI şi din articolele în care acesta este cri­ticat. De exemplu, în chestiunea „Teoriei speciale a re­lativităţii" (care trece printr-o criză profundă), tot mai mulţi fizicieni consideră că fizica nu se poate concretiza într-un singur model, din cauza acestei teorii care nu ar fi perfect validă. Există laureaţi ai Premiului Nobel, ale căror articole critice la adresa „Teoriei speciale a relativităţii" au fost publicate în Physical Review Letters (7 puncte ISI). Chiar la o scară mult mai mică, dr Mihai Oane (prim autor) are un articol de 25 de pagini, acceptat spre publicare în revista Lasers in Engineering (0.5 puncte ISI), împotriva „Teoriei speciale a relativităţii" şi în favoarea mecanicii cuantice.

Prof. Vasile Tudor. The theory of dipoles vortex . Repere didactice moderne, nr. 19-20-21, pp. 88-123, 2015.

Abstract: The theory of dipoles vortex
Author: Prof. Vasile Tudor,

Contents
I. Foundations of the theory of dipoles vortex.
II. Axiomatic approach to the theory of dipoles vortex
III. The space-time quantification
IV. Study on the application of radiation to TDV
V. A dynamic model of the nucleus

Argumentation
For nearly a decade I have been concerned about the mysteries of existence, cognitive approach results being integrated progressively into a pattern with fascinating gnoseological transdisciplinary explanatory and predictive values. Within the limits of the possibilities available to them, we watched the expansion and deepening of the current conceptual framework in a "scientia nova" with wide opening to philosophy and religion.
Dipoles vortex theory is based on the "dialectic of matter-antimatter" to justify the incremental structures and fundamental interactions from our Universe, the laws of variation and conservation of physical sizes, wave-corpuscle duality, quantification of physical quantities, generation of antiparticles and annihilation, the invariance of speed of light in vacuum, Einstein's equation between mass and energy, the concept of interaction between vortex dipoles, unified approach to electromagnetic and gravitational fields, the expansion of the Universe, Black Hole and the White Hole, dark matter and dark energy, etc.
Moreover, the physical characteristic sizes of microparticles (mass, electric charge, energy), as well as those of the field (the intensity of the gravitational field, Poynting vector electric induction) acquires a precise meaning through a unified and coherent approach to the existence.
A not inconsiderable argument in favor of vortex dipole theory is the possibility of deciphering the enigma of gravitons - by identifying them with photons entering the vortexes of our Universe, which allows unified treatment of electrical and gravitational interactions.
Keywords: vortex, dipoles vortex

URL: http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=2484941

Posted by Vasile Tudor

Back

Pacalici a scris:Shefu Abel, nu ma lasa, sustine-ma! Saru`mana.
P.S. Bine, asta nu ca as fi postat-o eu....

Tudor Vasile a scris:Pacalici a scris:
Shefu Abel, nu ma lasa, sustine-ma! Saru`mana.
P.S. Bine, asta nu ca as fi postat-o eu....

Domnule "Păcălici", de ce să te susţină?!  Pentru că influenţezi negativ reputaţia acestui forum destinat cercetării ştiinţifice.  Cu sinceritate, sper să-ţi schimbi atitudinea...

Vasile Tudor a scris:Stimaţi participanţi pe forum,
Lucrarea transdisciplinară Teoria dipolilor vortex a obţinut PREMIUL ŞI TROFEUL DE EXCELENŢĂ la Simpozionul Internaţional "UNIVERSUL ŞTIINŢELOR", ediţia a VI-a din 6 septembrie 2o15.  
Prof. Vasile Tudor
http://forum.portal.edu.ro/uploads/post-40-1450253120.jpg

CINE POATE PARTICIPA?
Cadre didactice din învățământul universitar şi preuniversitar, ingineri, bibliotecari, elevi și
studenți, alte categorii profesionale.
Se poate participa direct (prin trimiterea lucrărilor pe e-mail și prezentarea în aulă) sau
indirect (prin trimiterea lucrărilor pe e-mail), dar se poate participa și fără lucrare, ca auditor în
sală.

LUCRARILE SUNT INCLUSE ÎNTR-UN SISTEM DE PREMIERE PE DOMENII
DE ACTIVITATE. TOATE LUCRARILE  VOR FI PREMIATE.
SE VA DECERNA TROFEU DE EXCELENTA PE FIECARE SECTIUNE.

Fiecare autor îşi achită taxa
de participare.

Pacalici a scris:Chiar interesant vortex-ul asta:

Domnul profesor Vasile s-a conectat de dimineata , a citit si acum cred ca se documenteaza.

Vasile Tudor a scris:Domnule Păcălici,
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă oamenii devin mai toleranţi şi mai buni.
Vă recomand să vă schimbaţi comportamentul, pentru că există riscul să vă îmbolnăviţi de atâta răutate... Eu vă doresc sărbători fericite.
Prof. Vasile Tudor

Scris de scanteitudorel la data de Vin 18 Dec 2015, 16:02

Vasile Tudor a scris:
Domnule Păcălici,
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă oamenii devin mai toleranţi şi mai buni.
Vă recomand să vă schimbaţi comportamentul, pentru că există riscul să vă îmbolnăviţi de atâta răutate... Eu vă doresc sărbători fericite.
Prof. Vasile Tudor

Nu poate . ,, Obisnuinta a doua natura " Asta este.