Ce aplicaţii, ce unelte foloseşte un cercetător?

scanteitudorel a scris:

Abel Cavaşi a scris:Haideți să vedem cam ce aplicații sau ce unelte credeți voi că ar trebui să folosim pentru a cerceta lumea într-un mod cât mai eficient? De exemplu, eu acum explorez posibilitățile pe care le oferă aplicația todoist, căci am impresia că sunt prea dezorganizat și nu prea reușesc să mă țin de proiecte. Voi?

Despre   aplicatia todoist,nu  stiu  absolut  nimic  ,  dar   stiu  un   lucru  ,,  Perseverenta   mama   succesului"  ,   chiar   daca  pe   parcurs  intanlesc  obstacole   de  nesurmontat .  Trag   aer  in  piept si  o  i-au de  la  inceput  .  Vorba   renumitului  pedagog si   istoric   Pierre de Coubertin  ,,Ai  pierdut  continua  ,  ai  invins   continua"

Mai Tudorele, nu stiu ce ti-au bagat altii in cap, dar aplicatia cu pricina e pentru secretariat. Nu doresc nimanui sa ajunga propriul secretar, pentru ca s-ar ocupa mai mult de actualizarea listelor, decat de obiectivele proprii.
Dar chestia cu  ,,  Perseverenta   mama   succesului" , e o aiureala. Stii, eu nu am fost un tanar tocmai cuminte, si de multe ori am ajuns (nu stiu cum) acasa beat-mort. In conditiile astea, problema era rasucirea cheii in broasca. Chiar si asa beat cum eram, macar mi-am dat seama ca daca perseverez intorcand cheia spre stanga in loc de dreapta (sau invers, dupa caz) si nu  obtin rezultate, este mai bine sa incerc invers. Si invariabil, am reusit sa intru ! Cum ? Prin "schimbare de paradigma". Deosebirea intre mine si altii, e ca eu stiu ce inseamna asta si cand sunt beat.    

Pacalici a scris:

negativ a scris:Deosebirea intre mine si altii, e ca eu stiu ce inseamna asta si cand sunt beat.    

Bine, bine, da, se intampla des?

Pe vremuri, se intampla cam la doua trei luni, dupa "intrevederile" cu secretarii de partid, dupa care eram mai confuz decat dupa o jumate de palinca (nu i-am inteles niciodata pe astia). Asa ca era un fel de terapie de dezintoxicare ideologica prin intoxicare cu alcool.    (Deh ...  Santierul, problema grea, mai ales pe ploaie sau lapovita sau canicula sau viscol, cand martafoii de la partid ma scuteau de prezenta lor) . Acum, din ce in ce mai rar, odata cu varsta. Dar niciodata nu e de ignorat o palinca de la mama ei. (Legat de asta, am gustat o jumate acum de sarbatorile de Pasti, fara sa apuc sa ma ametesc, deci grav pentru ca asta indica faptul ca au fiert-o numai de doua ori, dar cred ca au inceput sa o faca in cazane de inox, -probabil dupa normele europene- si cam arde pe gat dupa aia, probabil din cauza excesului de forforoli, ce se eliminau foarte bine in cazanele de cupru  mai din vechime si absorbite de samburii lasati in cazan dupa prima fierbere. Si uite-asa devii nostalgic al trecutelor tehnologii.)