Ultimele subiecte
» GravitonulScris de virgil_48 Ieri la 23:17
» Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)
Scris de virgil_48 Ieri la 23:09
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Ieri la 22:13
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Ieri la 21:35
» Ce este FOIP?
Scris de virgil_48 Ieri la 09:55
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de CAdi Ieri la 03:11
» Concluzii asupra relativității
Scris de CAdi Sam 18 Mai 2024, 00:41
» Legi de conservare (2)
Scris de Vizitator Mier 15 Mai 2024, 14:33
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Mar 14 Mai 2024, 19:19
» Urări de sărbători
Scris de CAdi Lun 13 Mai 2024, 22:17
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de CAdi Lun 13 Mai 2024, 21:52
» Ce este constiinta ?
Scris de CAdi Lun 13 Mai 2024, 21:09
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de CAdi Lun 13 Mai 2024, 13:53
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de eugen Mier 08 Mai 2024, 10:26
» Controlul asupra reflexelor instinctive
Scris de eugen Mier 08 Mai 2024, 10:23
» Vidul o structura superioara Campului Higgs?
Scris de virgil_48 Mar 07 Mai 2024, 09:55
» Sanatate- Diverse
Scris de eugen Vin 26 Apr 2024, 22:09
» Globalizarea
Scris de virgil_48 Vin 26 Apr 2024, 16:11
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romana
Scris de virgil Vin 26 Apr 2024, 08:21
» Structura atomului
Scris de Dacu Joi 25 Apr 2024, 10:27
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 24 Apr 2024, 07:01
» Trei probleme cu lichide
Scris de Dacu Lun 22 Apr 2024, 17:50
» Gravitatia sub spectrul lui Einstein si Newton.Cine are dreptate?
Scris de virgil Dum 21 Apr 2024, 20:50
» Ce fel de muzica ascultati?
Scris de Forever_Man Dum 21 Apr 2024, 02:32
» Criteriile de analiză logică
Scris de curiosul Joi 18 Apr 2024, 10:49
» Miscarea
Scris de virgil_48 Mier 17 Apr 2024, 08:40
» Memoria și tendințele adictive
Scris de curiosul Sam 13 Apr 2024, 16:39
» Basarabia, Bucovina - pământ românesc
Scris de CAdi Dum 07 Apr 2024, 10:59
» URME ALE EXTRATERESTRILOR PE PAMANT. DESCOPERIRI INEXPLICABILE SI FENOMENE OZN 1
Scris de CAdi Dum 07 Apr 2024, 09:35
» Tesla, omul- munca, geniu, rezultate
Scris de eugen Sam 06 Apr 2024, 14:24
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la CAdi în TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT... ( 2 )
» Mesaj de la virgil în TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
( 2 )
» Mesaj de la virgil în How Self-Reference Builds the World - articol nou
( 1 )
» Mesaj de la virgil în STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Sa mai auzim si de bine in Romania :
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12218) | ||||
CAdi (11991) | ||||
virgil_48 (11249) | ||||
Abel Cavaşi (7943) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6677) | ||||
Razvan (6162) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3800) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai saptamanii
Niciun utilizator |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 12 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 12 Vizitatori Nici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
4 participanți
Pagina 2 din 2
Pagina 2 din 2 • 1, 2
Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Rezumarea primului mesaj :
Elicea circulară este singura curbă care are curbura şi torsiunea constante. Ea se înfăşoară în jurul unui cilindru drept caracterizat de o anumită circumferinţă şi o anumită înălţime. În funcţie de aceşti doi parametri, elicea este mai mult sau mai puţin alungită, mai mult sau mai puţin groasă. O elice foarte alungită se înfăşoară în jurul unui cilindru de înălţime mare, iar o elice foarte groasă se înfăşoară în jurul unui cilindru de circumferinţă foarte mare.
Desigur, elicea circulară este o curbă nelimitată şi tocmai de aceea şi cilindrul pe care se înfăşoară ea va fi de asemenea nelimitat. Cu toate acestea, putem defini fără probleme înălţimea cilindrului ca fiind distanţa dintre două spire consecutive ale elicei circulare. Asta în ipoteza în care ştim ce este o spiră a elicei circulare. Dacă totuşi avem nevoie de o definiţie mai precisă a spirei elicei, atunci putem spune riguros că spira elicei circulare este porţiunea dintre cele mai apropiate două puncte de pe curbă în care tangentele la elice sunt paralele.
Aşadar, ştim ce este o spiră şi ştim că elicea circulară se înfăşoară în jurul unui cilindru drept de o anumită circumferinţă şi o anumită înălţime. Vrem acum să vedem ce se întâmplă cu elicea circulară dacă modificăm parametrii cilindrului pe care ea se înfăşoară. Mai exact, am vrea să ştim cam cum ar trebui să modificăm aceşti parametri astfel încât elicea circulară să se apropie cât mai mult de o dreaptă, să semene cât mai mult cu o dreaptă.
Pentru aceasta să acţionăm independent întâi asupra circumferinţei cilindrului, apoi asupra înălţimii sale. Haideţi, pentru început, să mărim foarte mult circumferinţa cilindrului. Ce se va întâmpla cu elicea circulară dacă mărim foarte mult circumferinţa? Dacă mărim foarte mult circumferinţa cilindrului, atunci un orice porţiune de pe suprafaţa cilindrului va începe să semene din ce în ce mai mult cu o porţiune dintr-un plan, curbura cilindrului şi implicit a elicei devenind din ce în ce mai mică. Prin urmare, mărind circumferinţa cilindrului, forma elicei se apropie din ce în ce mai mult de forma unei drepte. Iată deci un prim caz în care elicea seamănă foarte mult cu o dreaptă. Cât de mult? Oricât de mult vrem. Ba chiar atât de mult, încât să nu avem la dispoziţie nici un mijloc prin care să putem distinge elicea de o dreaptă. Altfel spus, există o limită superioară pentru circumferinţa cilindrului elicei dincolo de care elicea circulară poate fi considerată o dreaptă. Dar şi reciproc, orice dreaptă poate fi considerată astfel o elice circulară de circumferinţă suficient de mare, neexistând niciun criteriu practic prin care să putem distinge fără dubiu între o dreaptă şi o elice circulară de circumferinţă suficient de mare.
Oare mai există asemenea cazuri în care elicea circulară seamănă foarte mult cu o dreaptă? Da, mai există asemenea cazuri. Bunăoară, să analizăm acum cazul în care circumferinţa cilindrului elicei este de data aceasta extrem de mică. Ce se întâmplă în acest caz? Păi, în acest caz cilindrul devine extrem de subţire, atât de subţire, încât elicea circulară ce se înfăşoară în jurul unui asemenea cilindru începe să semene din ce în ce mai mult cu axa cilindrului respectiv, care este evident o dreaptă. Practic, există o limită inferioară a circumferinţei sub care nu mai putem face distincţie clară între elicea circulară şi axa cilindrului şi ajungem să le confundăm datorită apropierii dintre ele.
Ambele cazuri analizate mai sus au fost independente de valoarea înălţimii cilindrului elicei. Indiferent ce valoare fixată (foarte mică sau foarte mare) ar avea înălţimea cilindrului, există o limită superioară şi una inferioară pentru valoarea circumferinţei, dincolo de care elicea circulară nu poate fi deosebită de o dreaptă. Reciproc, tot ceea ce pare a fi o dreaptă ar putea fi la fel de bine de fapt o elice circulară înfăşurată pe un cilindru de rază extrem de mare sau extrem de mică.
În fine, mai există un caz în care nu putem spune dacă este vorba despre o elice circulară sau despre o dreaptă: cazul în care înălţimea cilindrului este enormă. În acest caz, orice valoare ar avea circumferinţa cilindrului, elicea circulară face un unghi foarte mic cu axa cilindrului şi putem alege o valoare atât de mare pentru înălţimea cilindrului, încât practic să nu mai putem observa vreo valoare nenulă pentru unghiul elicei şi în consecinţă să nu mai putem distinge dacă privim o elice sau privim o dreaptă.
Cazul elicei de înălţime foarte mică este irelevant, căci nu putem confunda o asemenea elice cu o dreaptă în toate cazurile. Mai exact, chiar dacă înălţimea elicei este nulă, pentru circumferinţe mici se observă deosebirea clară dintre elicea circulară (devenită tocmai cerc) şi o dreaptă.
De altfel, toate raţionamentele noastre anterioare sunt sintetizate în formula care ne dă expresia curburii elicei circulare în funcţie de raza a a cilindrului şi pasul (barat) b al acestuia.
Mai exact, ştiind că o dreaptă are curbura nulă, este suficient să observăm că pentru valorile foarte mari sau foarte mici ale circumferinţei, respectiv, pentru valori foarte mari ale înălţimii, curbura elicei circulare tinde spre zero.
Astfel, avem cele trei cazuri relevante:
-1). Cazul circumferinţei foarte mari, deci cazul în care a tinde la infinit. Numesc acest caz, cazul elicei groase.
-2). Cazul circumferinţei foarte mici, deci cazul în care a tinde la zero. Vorbim astfel despre elicea subţire.
-3). Cazul înălţimii foarte mari, deci cazul în care b tinde la infinit. În acest caz spun că este vorba despre elicea înaltă (lăsând loc pentru a numi elice scurtă pe aceea a cărei spiră este scurtă şi elice scundă pe aceea a cărei înălţime este mică, cele două tipuri de elice posibile nefiind identice (elicea scundă nu este neapărat şi elice scurtă)).
Aşadar, dragii mei cititori, elicea foarte groasă sau foarte subţire sau foarte înaltă poate fi confundată uşor cu o dreaptă. Şi reciproc, pentru orice presupusă dreaptă trebuie să fim conştienţi de posibilitatea noastră de a ne înşela în privinţa ei, având mereu prezent în minte dubiul că s-ar putea ca "dreapta" din faţa noastră să fie de fapt tocmai o elice circulară (foarte groasă, foarte subţire sau foarte înaltă). Şi atunci, dragi cititori, cât de justificat vi se mai pare principiul actual al inerţiei care spune că un corp liber se deplasează rectiliniu? Cât de siguri putem fi pe extrapolarea făcută de Galilei când a studiat corpuri aruncate pe suprafeţe din ce în ce mai netede, extrapolare pe care o mai menţinem încă şi astăzi fără rezerve? Nu cumva corpurile lui se deplasau de fapt mai degrabă pe elice circulare (foarte groase sau foarte subţiri sau foarte înalte) decât strict, strict rectiliniu?
Elicea circulară este singura curbă care are curbura şi torsiunea constante. Ea se înfăşoară în jurul unui cilindru drept caracterizat de o anumită circumferinţă şi o anumită înălţime. În funcţie de aceşti doi parametri, elicea este mai mult sau mai puţin alungită, mai mult sau mai puţin groasă. O elice foarte alungită se înfăşoară în jurul unui cilindru de înălţime mare, iar o elice foarte groasă se înfăşoară în jurul unui cilindru de circumferinţă foarte mare.
Desigur, elicea circulară este o curbă nelimitată şi tocmai de aceea şi cilindrul pe care se înfăşoară ea va fi de asemenea nelimitat. Cu toate acestea, putem defini fără probleme înălţimea cilindrului ca fiind distanţa dintre două spire consecutive ale elicei circulare. Asta în ipoteza în care ştim ce este o spiră a elicei circulare. Dacă totuşi avem nevoie de o definiţie mai precisă a spirei elicei, atunci putem spune riguros că spira elicei circulare este porţiunea dintre cele mai apropiate două puncte de pe curbă în care tangentele la elice sunt paralele.
Aşadar, ştim ce este o spiră şi ştim că elicea circulară se înfăşoară în jurul unui cilindru drept de o anumită circumferinţă şi o anumită înălţime. Vrem acum să vedem ce se întâmplă cu elicea circulară dacă modificăm parametrii cilindrului pe care ea se înfăşoară. Mai exact, am vrea să ştim cam cum ar trebui să modificăm aceşti parametri astfel încât elicea circulară să se apropie cât mai mult de o dreaptă, să semene cât mai mult cu o dreaptă.
Pentru aceasta să acţionăm independent întâi asupra circumferinţei cilindrului, apoi asupra înălţimii sale. Haideţi, pentru început, să mărim foarte mult circumferinţa cilindrului. Ce se va întâmpla cu elicea circulară dacă mărim foarte mult circumferinţa? Dacă mărim foarte mult circumferinţa cilindrului, atunci un orice porţiune de pe suprafaţa cilindrului va începe să semene din ce în ce mai mult cu o porţiune dintr-un plan, curbura cilindrului şi implicit a elicei devenind din ce în ce mai mică. Prin urmare, mărind circumferinţa cilindrului, forma elicei se apropie din ce în ce mai mult de forma unei drepte. Iată deci un prim caz în care elicea seamănă foarte mult cu o dreaptă. Cât de mult? Oricât de mult vrem. Ba chiar atât de mult, încât să nu avem la dispoziţie nici un mijloc prin care să putem distinge elicea de o dreaptă. Altfel spus, există o limită superioară pentru circumferinţa cilindrului elicei dincolo de care elicea circulară poate fi considerată o dreaptă. Dar şi reciproc, orice dreaptă poate fi considerată astfel o elice circulară de circumferinţă suficient de mare, neexistând niciun criteriu practic prin care să putem distinge fără dubiu între o dreaptă şi o elice circulară de circumferinţă suficient de mare.
Oare mai există asemenea cazuri în care elicea circulară seamănă foarte mult cu o dreaptă? Da, mai există asemenea cazuri. Bunăoară, să analizăm acum cazul în care circumferinţa cilindrului elicei este de data aceasta extrem de mică. Ce se întâmplă în acest caz? Păi, în acest caz cilindrul devine extrem de subţire, atât de subţire, încât elicea circulară ce se înfăşoară în jurul unui asemenea cilindru începe să semene din ce în ce mai mult cu axa cilindrului respectiv, care este evident o dreaptă. Practic, există o limită inferioară a circumferinţei sub care nu mai putem face distincţie clară între elicea circulară şi axa cilindrului şi ajungem să le confundăm datorită apropierii dintre ele.
Ambele cazuri analizate mai sus au fost independente de valoarea înălţimii cilindrului elicei. Indiferent ce valoare fixată (foarte mică sau foarte mare) ar avea înălţimea cilindrului, există o limită superioară şi una inferioară pentru valoarea circumferinţei, dincolo de care elicea circulară nu poate fi deosebită de o dreaptă. Reciproc, tot ceea ce pare a fi o dreaptă ar putea fi la fel de bine de fapt o elice circulară înfăşurată pe un cilindru de rază extrem de mare sau extrem de mică.
În fine, mai există un caz în care nu putem spune dacă este vorba despre o elice circulară sau despre o dreaptă: cazul în care înălţimea cilindrului este enormă. În acest caz, orice valoare ar avea circumferinţa cilindrului, elicea circulară face un unghi foarte mic cu axa cilindrului şi putem alege o valoare atât de mare pentru înălţimea cilindrului, încât practic să nu mai putem observa vreo valoare nenulă pentru unghiul elicei şi în consecinţă să nu mai putem distinge dacă privim o elice sau privim o dreaptă.
Cazul elicei de înălţime foarte mică este irelevant, căci nu putem confunda o asemenea elice cu o dreaptă în toate cazurile. Mai exact, chiar dacă înălţimea elicei este nulă, pentru circumferinţe mici se observă deosebirea clară dintre elicea circulară (devenită tocmai cerc) şi o dreaptă.
De altfel, toate raţionamentele noastre anterioare sunt sintetizate în formula care ne dă expresia curburii elicei circulare în funcţie de raza a a cilindrului şi pasul (barat) b al acestuia.
.
Mai exact, ştiind că o dreaptă are curbura nulă, este suficient să observăm că pentru valorile foarte mari sau foarte mici ale circumferinţei, respectiv, pentru valori foarte mari ale înălţimii, curbura elicei circulare tinde spre zero.
Astfel, avem cele trei cazuri relevante:
-1). Cazul circumferinţei foarte mari, deci cazul în care a tinde la infinit. Numesc acest caz, cazul elicei groase.
.
-2). Cazul circumferinţei foarte mici, deci cazul în care a tinde la zero. Vorbim astfel despre elicea subţire.
.
-3). Cazul înălţimii foarte mari, deci cazul în care b tinde la infinit. În acest caz spun că este vorba despre elicea înaltă (lăsând loc pentru a numi elice scurtă pe aceea a cărei spiră este scurtă şi elice scundă pe aceea a cărei înălţime este mică, cele două tipuri de elice posibile nefiind identice (elicea scundă nu este neapărat şi elice scurtă)).
.
Aşadar, dragii mei cititori, elicea foarte groasă sau foarte subţire sau foarte înaltă poate fi confundată uşor cu o dreaptă. Şi reciproc, pentru orice presupusă dreaptă trebuie să fim conştienţi de posibilitatea noastră de a ne înşela în privinţa ei, având mereu prezent în minte dubiul că s-ar putea ca "dreapta" din faţa noastră să fie de fapt tocmai o elice circulară (foarte groasă, foarte subţire sau foarte înaltă). Şi atunci, dragi cititori, cât de justificat vi se mai pare principiul actual al inerţiei care spune că un corp liber se deplasează rectiliniu? Cât de siguri putem fi pe extrapolarea făcută de Galilei când a studiat corpuri aruncate pe suprafeţe din ce în ce mai netede, extrapolare pe care o mai menţinem încă şi astăzi fără rezerve? Nu cumva corpurile lui se deplasau de fapt mai degrabă pe elice circulare (foarte groase sau foarte subţiri sau foarte înalte) decât strict, strict rectiliniu?
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Cosmologic, bazat pe interpretările datelor observaţionale, s-a ajuns la concluzia că raza de curbură a universului este zero, deci metrica lui este cea a unui spaţiu euclidian plat. Fapt ce rezultă ca şi caz particular al fizicii elicoidale.
Şi o altă întrebare: cum apare principiul minimei acţiuni prin prisma fizicii elicoidale? Nu cumva se reduce tot la o line dreaptă?
Atunci, de ce să ne complicăm? Eu nu văd rostul.
Ah! Că vrei tu să generalizezi ecuaţiile mişcării, care, până la urmă, se reduc tot la ecuaţia unei drepte? Sau, cum a mai spus, dacă într-adevăr ţinând cont de influenţele locale gravitaţionale, pot exista traiectorii elicoidale, acestea în nici un caz nu-şi vor păstra constantă curbura şi torsiunea, ele variind în funcţie de potenţialul gravitaţional respectiv.
Şi o altă întrebare: cum apare principiul minimei acţiuni prin prisma fizicii elicoidale? Nu cumva se reduce tot la o line dreaptă?
Atunci, de ce să ne complicăm? Eu nu văd rostul.
Ah! Că vrei tu să generalizezi ecuaţiile mişcării, care, până la urmă, se reduc tot la ecuaţia unei drepte? Sau, cum a mai spus, dacă într-adevăr ţinând cont de influenţele locale gravitaţionale, pot exista traiectorii elicoidale, acestea în nici un caz nu-şi vor păstra constantă curbura şi torsiunea, ele variind în funcţie de potenţialul gravitaţional respectiv.
Razvan- Foarte activ
- Numarul mesajelor : 6162
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Tu vrei să-mi impui cu forţa "demonstraţia" asta? Care interpretări? Şi cât de justificate sunt ele, din moment ce nu putem distinge clar o dreaptă de o elice?Razvan a scris:bazat pe interpretările datelor observaţionale, s-a ajuns la concluzia că raza de curbură a universului este zero
Întrebarea e atât de bună, încât merită un topic separat. Dar deocamdată vreau să înţelegeţi în mod clar că putem să ne înşelăm amarnic atunci când credem că traiectoria unui corp este tocmai o dreaptă. Singurul lucru care merge în linie dreaptă este lumina în vid (lancretianul traiectoriei sale este nul).Şi o altă întrebare: cum apare principiul minimei acţiuni prin prisma fizicii elicoidale? Nu cumva se reduce tot la o line dreaptă?
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
OK. Lăsând la o parte celelelte întrebări , de ce doar lumina "merge în linie dreaptă" în vid (presupunând că nu are vreo influentă gravitatională).Abel Cavaşi a scris:Singurul lucru care merge în linie dreaptă este lumina în vid (lancretianul traiectoriei sale este nul).
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6162
Puncte : 33234
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Pentru că ea are viteza maximă posibilă, deci are viteza luxonilor, deci are lancretianul nul (căci viteza (proiecţiei pe axa elicei) scade odată cu creşterea lancretianului).
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
OK.
Atunci am două întrebări:
- de ce undele electromagnetice sunt singurele care se pot deplasa cu viteza maximă permisă?
- de unde rezultă, din teoria ta, a fizicii elicoidale, această viteză maximă permisă (valoarea ei)?
Atunci am două întrebări:
- de ce undele electromagnetice sunt singurele care se pot deplasa cu viteza maximă permisă?
- de unde rezultă, din teoria ta, a fizicii elicoidale, această viteză maximă permisă (valoarea ei)?
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6162
Puncte : 33234
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Din păcate, ăsta e alt subiect, în care ar trebui să vorbesc despre tahionul care merge cu viteză infinită pe o elice circulară cu torsiune nulă. Pentru liniştea ta, deocamdată consideră că este doar o preluare din teoria relativităţii. Am şi eu dreptul să mă bazez pe unele cunoştinţe actuale pe care să le iau de bune.
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Sunt de acord că ceea ce spui despre tahioni poate face subiectul unui alt topic. Dar asta tot nu-mi răspunde la întrebările puse.
Mai analizează!
Şi oricum, din viteza infinită a tahionului, ne-ar rezulta un impuls infinit, ceea ce, oricum ai lua-o, tot o aberaţie este.
Mai analizează!
Şi oricum, din viteza infinită a tahionului, ne-ar rezulta un impuls infinit, ceea ce, oricum ai lua-o, tot o aberaţie este.
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6162
Puncte : 33234
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
N-ar rezulta impuls infinit dacă masa lui este nulă.
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Normal, impulsul ar fi zero.
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6162
Puncte : 33234
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Ha, ha... şi atunci cum calculezi impulsul? Dă o formulă, ceva...
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6162
Puncte : 33234
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Eu o să rămân în cadrul topicului. Nu pot să sar de la una la alta după bunul tău plac.
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Şi chiar nu ţi se pare că discutând despre impulsul unei particule prin prisma fizicii elicoidale, vizavi de fizica "normală", nu se încadrează în cadrul topicului?
No problem: scindează subiectele!
No problem: scindează subiectele!
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6162
Puncte : 33234
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Cât de asemănătoare poate fi o elice circulară cu o dreaptă
Si ce sunt luxonii? prin ce difera ei de fotoni?Abel Cavaşi a scris:Pentru că ea are viteza maximă posibilă, deci are viteza luxonilor, deci are lancretianul nul (căci viteza (proiecţiei pe axa elicei) scade odată cu creşterea lancretianului).
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12218
Puncte : 55688
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Pagina 2 din 2 • 1, 2
Subiecte similare
» Mai bine porțiuni de elice circulară decât segmente de dreaptă
» Transformări care invariază o elice circulară
» Cum se măsoară pasul unei elice?
» Transformări care invariază o elice circulară
» Cum se măsoară pasul unei elice?
Pagina 2 din 2
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|