Oare de ce a început să se rotească atât de violent Felix?

În filmul căderii lui Felix se observă că acesta începe să se rotească rapid şi inopinat. De ce credeţi că s-a întâmplat acest lucru? Oare are ceva de spus Fizica elicoidală în această privinţă?

Nicidecum, in vid nu s-ar fi rotit. N-ai vazut cum ii flutura costumul? frecarea cu aerul la viteza aceea a produs rotirea, dupa ce s-a stabilizat de ce nu s-a mai rotit?

virgil a scris:Nicidecum, in vid nu s-ar fi rotit. N-ai vazut cum ii flutura costumul?
frecarea cu aerul la viteza aceea a produs rotirea, dupa ce s-a stabilizat de ce nu s-a mai rotit?

Problema nu se pune asa . De ce s-a rotit in cadere libera ? Normal ca dupa ce a opus rezistenta ,deci o forta, si-a controlat
caderea si nu s-a mai rotit .

virgil a scris:Nicidecum, in vid nu s-ar fi rotit. N-ai vazut cum ii flutura costumul? frecarea cu aerul la viteza aceea a produs rotirea, dupa ce s-a stabilizat de ce nu s-a mai rotit?

Eu am văzut altceva, aşa cum spune CAdi: rotirea a început în vid şi a fost stabilizată în aer. Nu-i aşa?

Nu era chiar vid perfect.

De acord. Mai exact, putem spune că fenomenul începe la limita de separaţie între vid şi atmosferă, deci, la trecerea de la un mediu la altul. Poate avem şi un „indice de refracţie” pe acolo, cine ştie.

Bine ca numai de refractie, ca daca era de reflexie, ehe,......Iesea cu indice de re-frectie.
Trebuia sa-si puna niste aripi stabilizatoare sau sa se stabilizeze cu un giroscop, ca rachetele V1, V2..
Vedeti, va dau niste idei, daca vor si romanasii ca contribuie cu ceva la programul spatial international.
"Cosmonăuc roman pe o traiectorie elicoidală de gradul trei, spre o intalnire ET de gradul trei".

Mie Fizica elicoidală îmi dă explicaţia:
-La intrarea în atmosferă viteza longitudinală se micşorează datorită frecării. Dar această micşorare a vitezei longitudinale este însoţită de creşterea lancretianului de la zero la unu. Creşterea lancretianului se manifestă prin apariţia mişcării elicoidale (tangenta triedrului Frenet asociat corpului începe să varieze).

Ai dreptate, asta se manifesta si in centrul galaxiei sau in centrul quasarilor, etc. dar invers. Acolo se ciocnesc doua elicoide crete (lan-cretiene) si apoi o iau drept perpendicular-pe directii opuse, una in sus, cealalta in jos.
Si inversul e valabil, cum ai intuit, dupa ce se ciocnesc frontal doua capete (sau doua jeturi opuse), apar niste vartejuri si elicoide crete, incep sa se invarta pe doua spirale crete asemanatoare bratelor galaxiei.
Mai trebuie facuta o precizare si o observatie asupra celor doua corpuri solide sau lichide-gazoase, obligatoriu trebuie sa posede si momente opuse.
Nici ca se poate explica mai simplu esenta ciocnirilor. Fara sa folosim barbarisme matematice.
Parca ceva ma duce cu gandul la turbina Tesla. Sau la Dubla Turbina Tesla, asemanatoare Galaxiei..

Nu ştiu de ce crezi că aş folosi barbarisme matematice, dar mie mi se pare mult mai simplu. Remarcabil este că singura diferenţă între Fizica elicoidală şi Fizica actuală este că prima spune că la intrarea în atmosferă este afectată întâi viteza longitudinală, nu viteza (totală), spre deosebire de ceea ce spune Fizica actuală care crede că este afectată viteza (totală).

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:Nicidecum, in vid nu s-ar fi rotit. N-ai vazut cum ii flutura costumul? frecarea cu aerul la viteza aceea a produs rotirea, dupa ce s-a stabilizat de ce nu s-a mai rotit?

Eu am văzut altceva, aşa cum spune CAdi: rotirea a început în vid şi a fost stabilizată în aer. Nu-i aşa?

Nu ai vazut ca a inceput sa se roteasca spre stanga, apoi spre dreapta, si dupa aceste incercari s-a oprit? prin ce mijloace s-a oprit? prin pozitia controlata a mainilor datorita frecarii cu aerul. Asa cum s-a oprit rotirea, tot asa s-a pornit initial, prin frecarea necontrolata cu aerul.

La inceputul saltului rotirea a fost foarte putin observabila , apoi s-a rotit din
ce in ce mai repede si datorita atmosferei dar si datorita Pamantului , ca si cum
ar fi coborat pe o palnie asemanatoare unui con .

Cred ca a fost aspirat de un vortex ...  

CAdi a scris:La inceputul saltului rotirea a fost foarte putin observabila , apoi s-a rotit din
ce in ce mai repede si datorita atmosferei dar si datorita Pamantului , ca si cum
ar fi coborat pe o palnie asemanatoare unui con .

Cred ca a fost aspirat de un vortex ...  

Da, intrase intr-o gaura de vierme, si cand s-a trezit din buimaceala, a inceput sa dea din maini, si a reusit sa scape, altfel acum era intr-un univers paralel, pe lumea cealalta.
Ce ar fi fost daca astronautii care montau telescopul Hubble si care aveau viteze de zeci de ori mai mari ar fi inceput sa se roteasca conform fizicii elicoidale?

virgil a scris:

CAdi a scris:
Ce ar fi fost daca astronautii care montau telescopul Hubble si care aveau viteze de zeci de ori mai mari ar fi inceput sa se roteasca conform fizicii elicoidale?

Si acolo obiectele spatiale se rotesc ,dar cu o rotatie mult mai mica datorita
atractiei din ce in ce mai slabe a Pamantului .
Insa acolo se rotesc mai mult in jurul axei ,pentru ca datorita gravitatiei slabe  se opun aspiratiei .
Ai vazut ca si la obiectele care plutesc pe apa la un naufragiu, daca nu exista suficienta forta de aspiratie
se rotesc de cateva ori in jurul axei apoi ies la suprafata ...

Chiar si naveta Atlantis s-a  rotit ...  

O naveta poate sa se roteasca si numai daorita deplasarii astronautului in sens invers rotirii in interiorul navei. Cea mai mica deplasare intr-un sens produce o forta in sens invers. De aceia periodic se pornesc motoarele auxiliare de corectarea pozitiei. Cum navetele acestea sunt dotate cu tot felul de brate si panouri exterioare, orice miscare asimetrica a acestora produce un moment de rasucire.

Virgil uita-te bine la acest film , explicatia sta in alta parte :
adica in ceea ce am scris in Scoala de Gravitatie .

virgil a scris:Nu ai vazut ca a inceput sa se roteasca spre stanga, apoi spre dreapta, si dupa aceste incercari s-a oprit? prin ce mijloace s-a oprit? prin pozitia controlata a mainilor datorita frecarii cu aerul. Asa cum s-a oprit rotirea, tot asa s-a pornit initial, prin frecarea necontrolata cu aerul.

N-am observat rotirea în ambele sensuri, dar nici asta nu mi se pare greu de explicat cu Fizica elicoidală. În schimb, Fizica actuală este complet neputincioasă în faţa acestui fenomen.

Restul sunt vorbe goale, fără acoperire. Nu poţi compara declanşarea rotaţiei cu oprirea ei. N-ai niciun motiv întemeiat. Intră în amănunte, nu te limita la vorbe goale.

În filmul căderii lui Felix se observă că acesta începe să se rotească rapid şi inopinat. De ce credeţi că s-a întâmplat acest lucru?

wired.com/wiredscience/2012/11/how-bad-was-the-spin-during-the-stratos-jump/

Although he made it, there was a tense part of the jump. While still high in the atmosphere, Felix began to spin. Why did he spin? Well, although the density of air is low, there is an interaction between Felix and the air. If he is not completely symmetrical during his fall, the air can exert a torque on him and induce a spin. If air makes him spin, can’t air make him stop spinning? Yes. Of course Felix could change his body position to compensate for the spin. However, this is easier said than done. The problem is that with the density of air so low, corrections to his body position don’t always have the effects you would assume.

In this case, Felix was able to control the spin. As I understand it, if the spin had gotten much worse a drogue shoot would be deployed to help him become stabilized.

In restul articolului este prezentata o estimare a acceleratiei unghiulare direct din filmare.

Normal! Fizica actuală explică orice!

Gravitonule, dacă erau aşa isteţi, l-au prevenit că se va roti?

Gravitonule, dacă erau aşa isteţi, l-au prevenit că se va roti?

Desigur. Se asteptau chiar la mai rau.

motherboard.vice.com/blog/holy-crap-microsoft-made-something-people-actually-like

One of the big risks of the jump was that Baumgartner would break into a flat spin and, unable to stabilize himself, he would accelerate and basically spin so fast that the centrifugal force tore him into pieces.

Omul ala nu era gogu de la cazane, sa se arunce in cap din crucea cerului asa, la noroc. Cred ca el si echipa lui aveau o oarecare idee despre caderea in camp gravitational.

Mă rog, din film nu pare că s-ar fi aşteptat la rotaţie, iar asta m-a indus în eroare, crezând că n-ar fi fost pregătit. Mea culpa. Mersi de informaţie!

Rămâne de trecut de la simplele vorbe goale „frecarea cu aerul produce rotaţie” la ceva mai consistent.

Un specialist in aeronautica probabil ar stii multe pe acest subiect. Ma gandesc ca cei care proiecteaza avioane, rachete sau nave spatiale au modele teoretice care sa descrie comportarea unui corp in atmosfera.

Cred insa ca e usor de inteles ideea de baza a fenomenului. Daca lasi un corp sa cada intr-un mediu neomogen, straturi de densitati diferite opun o rezistenta inegala la caderea lui. Inegalitatea asta inseamna ca partea corpului unde frecarea e mai mica se prabuseste mai repede ca partea unde frecarea e mai mare. Daca acel corp e rigid, partea care cade mai repede trage restul dupa ea, si asta genereaza un cuplu care incepe sa il roteasca.

Evident, nu te pot contrazice, căci se poate întâmpla şi aşa. Doar că eu am sperat să înţelegi că fenomenul se produce şi la căderea unei bile cât mai sferice, rotaţie pe care nu mi-ai mai putea-o explica aşa. Deci, rămâne să aşteptăm un experiment cu căderea unei bile cât mai sferice.

Gravitonul a scris:

Omul ala nu era gogu de la cazane, sa se arunce in cap din crucea cerului asa, la noroc. Cred ca el si echipa lui aveau o oarecare idee despre caderea in camp gravitational.

Științific, matematic, nu s-a putut prezice exact ce se va întâmpla pentru că s-a ajuns deja în situația în care săritorul
era să-și piardă cunoștința.
Prin urmare, situația în ansamblul ei nu diferă de gogu de la cazne.
A fost un experiment prin care, din start, Gogu a fost supus unui experiment ce includea situații neprevăzute, ce nu au putut fi anticipate
cu exactitate, pentru că altfel ar fi fost o săritură perfectă, fără riscuri.
Nu știu exact dacă afirmațiile

One of the big risks of the jump was that Baumgartner would break into a flat spin and, unable to stabilize himself, he would accelerate and basically spin so fast that the centrifugal force tore him into pieces.

au fost făcute după, sau înaintea, saltului.
Dacă au fost făcute după...trebuie să-i mulțumim lui Felix pentru faptul că și-a riscat viața pentru ceva ce nu susține teorema de recurență a formulelor lui Frenet, atât timp cât subiectul a fost deschis pentru a susține și întări această teorie.
Explicația lui Graviton este cât se poate de plauzibilă.
Trebuie să începem să facem distincție între lucruri care pot fi corelate cu anumite teorii, gen elicoidalitate, dar în același timp explicate clasic în cel mai exact și coerent mod posibil.
Orice altă asemănare cu acest tip de teorii este coincidență pură și hrănește falsa convingere a suportului real, a adevărului, a elementelor noi pe care le-ar aduce presupusa nouă teorie pentru explicarea unor situații ce pot fi pur explicate prin teoriile actuale.

Nu sunt neapărat nepregătit, dar nu trebuie să fi premiat Nobel ca să-ți dai seama că elicoidalitatea (cazul lui Woody, de asemenea) este doar o simplă speculație, o altă alternativă pentru explicarea unor fenomene care nu depășesc pragul de inexplicabil prin teoriile actuale.

Explicatia lui Graviton nu este plauzibila .
In spatiu unde nu exista atmosfera, obiectele se rotesc in jurul propriei axe .

Unde nu există atmosferă să înțelegem forța de frecare nulă, sau cel puțin diminuată la minim.
Dacă nu există forță de frecare, exemplul lui Abel, un titirez se învârte la infinit.
Dar doar dacă titirezului i s-a imprimat o mișcare de rotație în jurul axei, oricât de mică ar fi.
Dacă nu, el se deplasează normal.
În momentul în care Felix a sărit, cu siguranță a avut o mică tendință de rotație, accentuată ulterior de frecarea cu aerul, cum bine spune Graviton.

Faptul că mișcarea acestuia s-a redresat pe parcurs ține tot de o explicație a fizicii actuale.

Ca o paranteza, mai e un aspect. Miscarea electronilor=(rotirea lor)= in camp magnetic si auto-rotirea lor.. Orice fir prin care trece curent, are si o tendinta de rotire. Stiti experientele, inclusiv curentul prin mercur chiar in absenta magnetismului.
Daca in cadere se electrizeaza costumul, atunci avem un curent. (In plus, sarcini electrice libere sunt cam multe si acolo sus, se aduna la polul nord si cad sub forma de aurore boreale cateodata spirale.)
Costumul incarcat electric se misca prin campul magnetic al Pamantului.
Ma rog, curentul e mic, campul e mic, si forta de rotire e mica. Dar ceva tot este, poate nu suficient cat sa faca acel fenomen. Dar e bine de cunoscut fenomenul, de multe ori conteaza.
Momentul electronului si momentul campului magnetic asociat. Parca sunt opuse.
(La vitezele limita din acceleratoare, nucleele (p + n) se descompun electric. Inca un fenomen de gandit.)

02.02.2014/15:20:43
Este prea mic volumul pentru dezechilibrele imaginate de "dumneavoastra DOMNULE"
Stici ceva de miscarea "grava" adica miscarea acelor corpuri care au proprietatea de gravitatie datorata influentei unui corp masic (cum influenteaza,probabil vor vorbi mai tarziu, dar se pare ca pe acest FORUM nu exista un asemenea interes, desi unii din participant sunt de o ciliate exceptionala). Nu este vorba de miscarea prima LONGITUDINALA/TRANSVERSALA s-ar putea sa fie a 3-a (pentru ne ANONIMII ca inteleg).

02.02.2014/15:29:17
Comentariul anterior este un "raspuns" la cele scrise de "graviton". Neomogenitate si LA LA La...

Există multe fenomene fizice care pot fi explicate cu teorii diferite. Probabil şi acesta este un asemenea caz. Oricum, neavând posibilitatea să facem nişte calcule, ne putem da cu părerea în fel şi chip. În asemenea condiţii, este necesar un „experimentum crucis” care să dea dreptate numai unei singure teorii. Un asemenea experiment cred că ar putea fi căderea unei bile cât mai sferice într-un mediu cât mai omogen. Nu pot să cred că ea nu începe să se rotească.