Viteza longitudinală şi viteza transversală

Să presupunem că un punct material se deplasează pe o elice circulară cu o oarecare viteză . Această viteză se poate descompune în două componente (numite, componentele elicoidale ale vitezei) reciproc perpendiculare: o componentă elicoidală paralelă cu axa elicei circulare, componentă pe care o vom numi viteză longitudinală (sau, axială) şi o componentă elicoidală perpendiculară pe această axă, pe care o vom numi viteză transversală.

Cunoscând curbura şi torsiunea ale elicei circulare, se poate determina modulul vitezei longitudinale şi al celei transversale. Ştiind că şi , unde (adică, este unghiul constant pe care îl face tangenta la traiectorie cu axa elicei, iar este lancretianul elicei), obţinem că


Aşadar, componentele elicoidale ale vitezei depind doar de lancretianul elicei circulare, nu şi de darbuzianul acesteia (darbuzianul fiind ). Această ultimă proprietate a componentelor vitezei are o importanţă supremă în Fizica elicoidală: ea scoate în evidenţă faptul că darbuzianul are o semnificaţie fizică aparte, independentă de viteză, putând fi modificat fără efecte vizibile asupra componentelor elicoidale ale vitezei. Aşadar, nu este o întâmplare faptul că în Fizica elicoidală darbuzianul este asociat masei.

In sfarsit ai realizat ca nu poate fi vorba decat de o elice circulara, si nu de orice alta forma. Personal nu agreez denumirile acestea date de tine (lancretian, si darbuzian), pentru ca nu-mi suna bine in urechi, dar nu are importanta.
In esenta masa relativista este data de unghiul elicei, in care; sin alfa=Vd/C; prin Vd am notat viteza de deplasare a particulei, si prin C viteza luminii. Aceste doua viteze sunt singurele marimi masurabile.
Deci de unghiul alfa depinde doar masa relativista, dar nu stim nimic despre masa de repaus, decat ca se ajunge la ea cand elicea degenereaza intr-un cerc.

Dupa cum se vede in schita asta pe elice avem doar unghiul de inclinare al elicei, viteza C de deplasare a fluidului numit string, si Vd viteza de deplasare a particulei luata in ansamblu.

virgil a scris:In sfarsit ai realizat ca nu poate fi vorba decat de o elice circulara, si nu de orice alta forma.

Eu aşa ceva n-am realizat încă. Aşa că nu înţeleg ce crezi că am realizat. Tu ai realizat? Cum nu poate fi vorba decât de o elice circulară? La ce te referi când spui asta? Că de vorbit putem vorbi liniştit şi de elice necirculare. Te referi la faptul că am aflat ceva de la tine în această privinţă? Ai spus tu ceva înainte din ceea ce spun eu?

Personal nu agreez denumirile acestea date de tine (lancretian, si darbuzian), pentru ca nu-mi suna bine in urechi, dar nu are importanta.

Propune alternative şi vom vedea dacă sunt acceptabile. Poate nu agreezi ideea că ar fi noţiuni noi. Poate crezi că cineva le-a mai dat vreun nume înainte mea. Clarifică-ţi aceste lucruri.

In esenta masa relativista este data de unghiul elicei, in care; sin alfa=Vd/C; prin Vd am notat viteza de deplasare a particulei, si prin C viteza luminii. Aceste doua viteze sunt singurele marimi masurabile.
Deci de unghiul alfa depinde doar masa relativista, dar nu stim nimic despre masa de repaus, decat ca se ajunge la ea cand elicea degenereaza intr-un cerc.

În teoria asta a ta nu poţi răspunde la probleme fundamentale (sau cel puţin n-ai răspuns încă). De exemplu, ce orientare are cercul pentru corpul în repaus? De ce are o orientare şi nu alta? Ce vede un observator care se deplasează în planul cercului de repaus? Vezi? Cam aşa trebuie să analizezi lucrurile...

pe elice avem doar unghiul de inclinare al elicei, viteza C de deplasare a fluidului numit string, si Vd viteza de deplasare a particulei luata in ansamblu.

Te exprimi foarte greu, deci n-ai înţeles cum stau lucrurile. Mai aştept. Oricum, te apropii de Fizica elicoidală, iar asta este de apreciat.

Abel Cavaşi a scris:Să presupunem că un punct material se deplasează pe o elice circulară cu o oarecare viteză . Această viteză se poate descompune în două componente (numite, componentele elicoidale ale vitezei) reciproc perpendiculare: o componentă elicoidală paralelă cu axa elicei circulare, componentă pe care o vom numi viteză longitudinală (sau, axială) şi o componentă elicoidală perpendiculară pe această axă, pe care o vom numi viteză transversală.


Aşadar, componentele elicoidale ale vitezei depind doar de lancretianul elicei circulare, nu şi de darbuzianul acesteia (darbuzianul fiind ). Această ultimă proprietate a componentelor vitezei are o importanţă supremă în Fizica elicoidală: ea scoate în evidenţă faptul că darbuzianul are o semnificaţie fizică aparte, independentă de viteză, putând fi modificat fără efecte vizibile asupra componentelor elicoidale ale vitezei. Aşadar, nu este o întâmplare faptul că în Fizica elicoidală darbuzianul este asociat masei.

Analizand cele afirmate de tine ca avem o viteza transversala si una longitudinala atunci cand mobilul se
deplaseaza pe o elice , cred ca nu ai luat in considerare un mic amanunt :
Intr-adevar avem o componenta transversala si una longitudinala a vitezei dar ele nu sunt altceva decat descompunerile in plan ale vectorului viteza rezultant Vr= Vt+VL.
In plus de asta asa cum i-am atras atentia si lui WoodyCAD (cand a facut referire la atractorii lui Vc,Vf,Vi)
in spatiul vectorul rezultant mai are o componenta a vitezei transversale Vz si daca vrei sa faci o
corespondenta cu teoria relativitatii cred ca ar trebui sa iei in considerare si variabila timp tinand cont
de factorii de transformare Einstein - Lorentz (pentru studiul miscarii in macrocosmos)
In microcosmos studiul miscarii elicoidale la nivel de particula are alte valente....
In felul acesta vei obtine o recunoastere oficiala a fizicii elicoidale in studiul traiectoriilor si aranjamentelor
structurale ale materiei !

Abel Cavaşi a scris:Să presupunem că un punct material se deplasează pe o elice circulară cu o oarecare viteză . Această viteză se poate descompune în două componente (numite, componentele elicoidale ale vitezei) reciproc perpendiculare: o componentă elicoidală paralelă cu axa elicei circulare, componentă pe care o vom numi viteză longitudinală (sau, axială) şi o componentă elicoidală perpendiculară pe această axă, pe care o vom numi viteză transversală.

Cunoscând curbura şi torsiunea ale elicei circulare, se poate determina modulul vitezei longitudinale şi al celei transversale. Ştiind că şi , unde (adică, este unghiul constant pe care îl face tangenta la traiectorie cu axa elicei, iar este lancretianul elicei), obţinem că

,

Aşadar, componentele elicoidale ale vitezei depind doar de lancretianul elicei circulare, nu şi de darbuzianul acesteia (darbuzianul fiind ). Această ultimă proprietate a componentelor vitezei are o importanţă supremă în Fizica elicoidală: ea scoate în evidenţă faptul că darbuzianul are o semnificaţie fizică aparte, independentă de viteză, putând fi modificat fără efecte vizibile asupra componentelor elicoidale ale vitezei. Aşadar, nu este o întâmplare faptul că în Fizica elicoidală darbuzianul este asociat masei.

Sper sa nu gresesc:
V viteza punctului material este tangenta la elice.
Apoi fortele lancretiene si darbuzine dau Vtransv si Vlongit.
Unde gresesc?

Eu aşa ceva n-am realizat încă. Aşa că nu înţeleg ce crezi că am realizat. Tu ai realizat? Cum nu poate fi vorba decât de o elice circulară? La ce te referi când spui asta? Că de vorbit putem vorbi liniştit şi de elice necirculare. Te referi la faptul că am aflat ceva de la tine în această privinţă? Ai spus tu ceva înainte din ceea ce spun eu?

Nu inteleg de ce esti iritat. Inca din aprilie 2011 sustin ideia variatiei masei relativiste care se reflecta in pasul elicoidei s.a.m.d. vezi topicul; "electronul asemanator unui roi de albine."
Insa ceia ce sustii tu, pornind de la torsiune si curbura, nu rezolva cu nimic problema masei, si inertiei particulelor. Traseul elicoidal al ghemului de unde cuprins in particule, nu se poate generaliza intr-o fizica elicoidala, pentru simplul motiv ca este valabil numai in lumea microparticulelor, si are doar caracter informativ. Masa nu este generata de curba elicoidala, ci cuanta electromagnetica devine particula, avand ca efect deplasarea undei pe o traiectorie elicoidala.

În teoria asta a ta nu poţi răspunde la probleme fundamentale (sau cel puţin n-ai răspuns încă). De exemplu, ce orientare are cercul pentru corpul în repaus? De ce are o orientare şi nu alta? Ce vede un observator care se deplasează în planul cercului de repaus? Vezi? Cam aşa trebuie să analizezi lucrurile...

Nu exista doar un cerc in repaus, pentru simplul motiv ca unda generatoare se comporta ca o unda stationara datorita volumului condensat in care evolueaza. Ideia ca unda se misca pe un cerc sau pe o elicoida, este doar intuitiva, pentru ca de fapt functia de unda exprima corect starile particulei, fiind vorba de un proces statistic. Ce indicatii vrei sa afli de la o unda care are frecventa de 10^20 1/s ?
Mai intrebi ce vede un observator care se plaseaza in planul cercului?
Pai, nu vede nimic din doua motive; unda se invarteste generand particula, precum motociclistii in globul mortii la circ, si face acest lucru cu viteza luminii, astfel ca nu poti atasa un observator unei entitati care are viteza luminii.

Te exprimi foarte greu, deci n-ai înţeles cum stau lucrurile. Mai aştept. Oricum, te apropii de Fizica elicoidală, iar asta este de apreciat.

Dupa cum ti-am mai spus, fizica elicoidala poate fi doar un instrument orientativ, in lumea microparticulelor, fara a putea fi aplicata in macro.

CAdi a scris:in spatiul vectorul rezultant mai are o componenta a vitezei transversale Vz

Această componentă este nulă pentru cazul analizat aici: mişcarea pe o elice circulară.

si daca vrei sa faci o
corespondenta cu teoria relativitatii cred ca ar trebui sa iei in considerare si variabila timp tinand cont
de factorii de transformare Einstein - Lorentz (pentru studiul miscarii in macrocosmos)
In microcosmos studiul miscarii elicoidale la nivel de particula are alte valente....
In felul acesta vei obtine o recunoastere oficiala a fizicii elicoidale in studiul traiectoriilor si aranjamentelor
structurale ale materiei !

Asta n-am mai înţeles-o. Consider că, din moment ce vorbesc despre mişcare, iau în considerare timpul.

Syntax a scris:V viteza punctului material este tangenta la elice.

Da, viteza are ca suport dreapta (variabilă) mereu tangentă la elice, deci este proporţională cu versorul tangentă al triedrului lui Frenet.

Apoi fortele lancretiene si darbuzine dau Vtransv si Vlongit.
Unde gresesc?

Forţele lancretiene pot modifica doar lancretianul. Forţele darbuziene pot modifica doar darbuzianul. Dar, după cum vezi, componentele elicoidale ale vitezei depind doar de lancretian, nu şi de darbuzian. Aşa că dacă acţionează doar forţe darbuziene, atunci componentele elicoidale ale vitezei rămân constante.

Apoi, dacă acţionează forţe lancretiene, atunci se modifică ambele componente elicoidale ale vitezei dar nu şi modulul acesteia, căci numai forţele de viteză pot modifica modulul vitezei .

Mai interesant este că forţele lancretiene (acelea care modifică lancretianul) modifică axa elicei circulare, căci (conform teoremei lui Lancret) un lancretian variabil este echivalent cu devierea axei elicei.

virgil a scris:

Eu aşa ceva n-am realizat încă. Aşa că nu înţeleg ce crezi că am realizat. Tu ai realizat? Cum nu poate fi vorba decât de o elice circulară? La ce te referi când spui asta? Că de vorbit putem vorbi liniştit şi de elice necirculare. Te referi la faptul că am aflat ceva de la tine în această privinţă? Ai spus tu ceva înainte din ceea ce spun eu?

Nu inteleg de ce esti iritat.

Unde vezi tu că sunt iritat? Dacă cineva îţi pune nişte întrebări, tu tragi concluzia că respectivul este iritat? Sunt simple întrebări. Tratează-le ca atare şi răspunde la ele.

Inca din aprilie 2011 sustin ideia variatiei masei relativiste care se reflecta in pasul elicoidei s.a.m.d. vezi topicul; "electronul asemanator unui roi de albine."

Asta nu răspunde la întrebările pe care ţi le-am pus eu.

Insa ceia ce sustii tu, pornind de la torsiune si curbura, nu rezolva cu nimic problema masei, si inertiei particulelor.

Nu crezi că te cam hazardezi cu asemenea afirmaţii? Tu citeşti ce scriu eu? Mai ieşi puţin din canoanele Fizicii actuale, ca să vezi mai bine lucrurile.

Traseul elicoidal al ghemului de unde cuprins in particule, nu se poate generaliza intr-o fizica elicoidala, pentru simplul motiv ca este valabil numai in lumea microparticulelor, si are doar caracter informativ.

Astea-s principii a' la Virgil sau de unde le scoţi? De unde atâta „nu se poate” sau „este valabil numai”?

Masa nu este generata de curba elicoidala, ci cuanta electromagnetica devine particula, avand ca efect deplasarea undei pe o traiectorie elicoidala.

Du-te tu, nu mă-nnebuni! Serios? Câtă siguranţă la cineva!

Nu exista doar un cerc in repaus, pentru simplul motiv ca unda generatoare se comporta ca o unda stationara datorita volumului condensat in care evolueaza.

Uau! Ce explicaţii clare! Uau! Noa, ştii ce, Virgil? Fii bun şi lasă-mă cu asemenea afirmaţii!

Uite câteva perle:

unda se misca pe un cerc sau pe o elicoida, este doar intuitiva,

Ce vezi tu intuitiv aici? Dimpotrivă! Nimeni nu-şi imaginează undă mergând pe un cerc, omule!

Mai intrebi ce vede un observator care se plaseaza in planul cercului?
Pai, nu vede nimic

Cum adică, nu vede nimic?

unda se invarteste

Ce-i aia?

Dupa cum ti-am mai spus, fizica elicoidala poate fi doar un instrument orientativ, in lumea microparticulelor, fara a putea fi aplicata in macro.

Alte principii a' la Virgil? Ei, vezi? Apăi dacă nu-ţi răspund, te superi pe mine. Cine crezi că are timp să-ţi răspundă de fiecare dată la asemenea bazaconii?

In teoria relativitatii restranse avem factorul de transformare Lorentz:
γ=1/[1-(v^2/c^2)]^1/2
Prin urmare daca studiezi miscarea elicoidala in diferite referentiale atunci simultaneitatea evenimentelor apare ca diferente de coordonate pentru acele sisteme fata de care se studiaza miscarea:
dt= γ[dt-(vdx)/c^2)
asta am vrut sa spun

Într-adevăr, trebuie făcută o legătură între Fizica elicoidală şi teoria relativităţii, căci legătura cu mecanica cuantică a fost deja făcută şi mai rămâne aceasta cu teoria relativităţii. Esenţa acestei legături constă în următoarele:

-dacă un observator constată că un corp liber se deplasează pe o elice circulară, atunci un alt observator, aflat într-un alt sistem de referinţă inerţial va constata şi el că acelaşi corp se deplasează tot pe o elice circulară (dar, desigur, cu alte proprietăţi).

Aceasta este esenţa legăturii dintre Fizica elicoidală şi teoria relativităţii!

Abel Cavaşi a scris:Într-adevăr, trebuie făcută o legătură între Fizica elicoidală şi teoria relativităţii, căci legătura cu mecanica cuantică a fost deja făcută şi mai rămâne aceasta cu teoria relativităţii. Esenţa acestei legături constă în următoarele:

-dacă un observator constată că un corp liber se deplasează pe o elice circulară, atunci un alt observator, aflat într-un alt sistem de referinţă inerţial va constata şi el că acelaşi corp se deplasează tot pe o elice circulară (dar, desigur, cu alte proprietăţi).

Aceasta este esenţa legăturii dintre Fizica elicoidală şi teoria relativităţii!

O elice circulara privita din alt unghi apare ca o elice eliptica, deci un observator, pentru ca sa-si dea seama despre ce fel de elice este vorba va trebui sa o priveasca axial sa vada un cerc, si apoi va putea sa-si dea cu parerea ce fel de elice este. Un alt observator care se poate afla oriunde in spatiu nu poate spune despre ce fel de elice este vorba, decat daca va ocupa simultan doua pozitii, una axiala si alta laterala, altfel va spune ca, corpul se misca pe o cicloida.

unda se misca pe un cerc sau pe o elicoida, este doar intuitiva,
Ce vezi tu intuitiv aici? Dimpotrivă! Nimeni nu-şi imaginează undă mergând pe un cerc, omule!

Esti sigur de ce afirmi? o raza de lumina cand intalneste o masa galactica isi curbeaza traiectoria, iar cand intalneste o gaura neagra, se va roti pe o traiectorie circulara in jurul ei. Cum gaura neagra se afla in miscare, rezulta ca raza de lumina descrie chiar o elicoida.
Sper ca te-ai lamurit, ca o unda poate sa descrie un cerc intr-un spatiu deformat.

Alte principii a' la Virgil? Ei, vezi? Apăi dacă nu-ţi răspund, te superi pe mine. Cine crezi că are timp să-ţi răspundă de fiecare dată la asemenea bazaconii?

Uite ca eu mi-am facut timp sa-ti raspund tie, ca asa este pe un forum; unul spune ceva si altii ii raspund.