Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)

Rezumarea primului mesaj :

Provine din topicul cu același nume, care a devenit prea lung.

virgil_48 a scris:
. . . . .Cine poate calcula numai daca are FORMULA, sa o redacteze
singur. Poate asa va intelege ceva.
Din ce am scris in acest capitol, reiese clar pentru cine vrea sa
priceapa, ca acea conservativitate a campului gravitational este
un FALS constient si sustinut din greu. Fiindca nivelul acestei
demitizari, este prea elementar si accesibil tuturor.

Asa am scris intr-un raspuns , undeva mai sus. Dar n-am
sa las demonstratia neterminata, desi vreun cunoscator de fizica
interesat, a terminat-o inaintea mea si nu vrea sa v-o arate.
Voi despicati mai departe firul in 4, 16,...ca parca interpretarile
care le faceti ar avea vreo directie sau un scop.
Pagini are forumul destule la dispozitie, iar ulterior am sa separ
ce este semnificativ, in topicul cu Critica atractiei gravitationale.
Asa ca pentru cine nu a remarcat, afirm ca se poate calcula
lucrul mecanic care se produce la orbitare in joule, deci
proprietatea numita conservativitate a campului gravitational
este o mare farsa. Trebuie numai sa cauti pe aceasta pagina
si vei gasi un calcul aproximativ al lucrului mecanic produs de
Luna la o orbitare completa.
Presimt ca despre asta nu va comenta nimeni nimic. Nici macar
la modul rautacios ! Poate cel mult ma aleg cu o dunga rosie.

Acestea sunt notatiile din toate textele topicului care se refera
la o orbitare circulara. Cele doua cercuri mici se refera la altceva.

un **** a scris:Pentru dezlantuire,exista literatura S.F.!

Fizica teoretica este destul de populara(ex. Michio Kaku)...fiind cea mai frumoasa literatura ...S.F.!
Teoriile de string, superstring, twistori, etc...sunt literatura S.F. de top!
...si eu nu m-am oprit aici...! Eu am mers mai departe, cu riscul asumat ...de a parea idiot in ochii celorlalti!
TEAMA, frica de ridicol, prejudecati de tot felul....BLOCHEAZA GANDIREA UMANA!



Daca eu pot si voi puteti!...insa comoditatea si lenea voastra...e URIASA!

Pornund de la acest raspuns si cele ce l-au urmat, notate
de mine Continuare si Completare, incerc sa stabilesc lucrând direct
pe ecaran o formula mai realista a lucrului mecanic ce se produce la
o orbitare circulara.
Dar ca un facut, in astfel de situatii apar intotdeauna alte discutii,
înafara celei pe care o urmaresc. Fiindca dovada producerii acelui
lucru mecanic, care abroga conservativitatea campului gravitational
si nu numai asta, nu-si gaseste suporteri.
In raspunsul Continuare 1 , am obtinut relatia aceasta : V_o² = V_mc x V_2r
Ce inseamna notatiile, am scris prin toate raspunsurile legate.
Asta inseamna ca :   V_mc = V_o² : V_2r, fiind viteza
medie a caderii masei care orbiteaza de pe tangenta pe orbita, sau
deplasarea in sensul fortei gravitationale D, in timp de o secunda.
Lucrul mecanic pe care il caut, este produsul dintre forta gravitationala
cunoscuta, F si deplasarea produsa de viteza V_mc in timpul T.(D_T)
Fac acest produs si obtin:  W_o = F x D_T = F x T x V_mc  adica:
   W_o = F x  (2 r : V_o)  x  (V_o² : V_2r)
Un V_o de la numarator si numitor se simplifica, 2r se simplifica cu
2r din V_2r si mai ramane la numitor 1 : 1sec. In acest fel 1 sec trece
la numarator si W_o devine :   W_o = F x pi x (V_o x 1 sec).    Adica :
   W_o = F x pi x deplasarea corpului m pe orbita intr-o secunda.
Nici aceasta relatie nu-mi da o satisfactie deplina, iar celorlalti
cred ca nici atat. Si nu ma refer numai la modul de redactare. Dar
fata de relatia obtinuta la incercarea anterioara, o apreciez ca "mai
buna," fiindca W_o nu mai este in relatie invers proportionala
cu V_o. Sper totusi ca sunt macar mai aproape. Cat despre locul
marimii 1 sec din S.I. in aceasta formula, acesta trebuie analizat
serios, fiindca W_o nu ar trebui sa depinda de marimea unitatii
de timp folosita.
Am corectat ulterior lipsa lui pi din ultima relatie.

Nici aceasta relatie nu-mi da o satisfactie deplina, iar celorlalti
cred ca nici atat. Si nu ma refer numai la modul de redactare. Dar
fata de relatia obtinuta la incercarea anterioara, o apreciez ca "mai
buna," fiindca Wo nu mai este in relatie invers proportionala
cu Vo. Sper totusi ca sunt macar mai aproape. Cat despre locul
marimii 1 sec din S.I. in aceasta formula, acesta trebuie analizat
serios, fiindca Wo nu ar trebui sa depinda de marimea unitatii
de timp folosita.

Korekt!

Pacalici, ti-am mai spus cat apreciez participarea ta la acest
subiect! Dar ai grija ca prea multe hohote de ras iti pot afecta
sanatatea. Nu vreau ca FOIP sa piarda un asa suporter constant.

Nici o grija! Nu ma pierzi. Cu lacrimi am ras. Fin umor.

virgil_48 a scris:. . . . .
Un V_o de la numarator si numitor se simplifica, 2r se simplifica cu
2r din V_2r si mai ramane la numitor 1 : 1sec. In acest fel 1 sec trece
la numarator si W_o devine :   W_o = F x pi x (V_o x 1 sec).    Adica :
   W_o = F x deplasarea corpului m pe orbita intr-o secunda.
. . . . .

Graba strica treaba! Iar bruiajul nu contribuie la precizia redactarii.
Dupa cum se vede mai sus.
 W_o = F  x pi    x  deplasarea corpului m pe orbita intr-o secunda.
L-am omis pe pi, prezenta constanta prin relatiile referitoare la
toate cele rotunde.

Am gasit pe undeva calculata gata forta gravitationala dintre
Pamant si Luna:
  F = 2 x 10²⁰ newton
  V_o = 1,022 km/s  viteza liniara a Lunii
Cu formula din raspunsul precedent se obtine lucrul mecanic
produs pentru o orbitare completa a Lunii(considerata circulara):
  W_o = 2 x 10²⁰  x  3,14  x  1,022 x 10³ = 6,42 x 10²³ joule
Un rezultat apropiat l-am obtinut si anterior, urmând o cale diferita.
Valoarea si metoda de calcul, le consider din ce in ce mai sigure.

Un gand nastrusnic, legat de raspunsul anterior:
Pentru a muta Luna de pe traiectoria inertial rectilinie pe orbita,
deci cca 1,3 mm la fiecare km parcurs, este nevoie de o forta de
  2 x 10²⁰ newton.
Ce fel de fir de păianjen ar putea rezista la acest efort?
Trebuie sa va amintiti aceasta afirmatie!

virgil_48 a scris:Un gand nastrusnic, legat de raspunsul anterior:
Pentru a muta Luna de pe traiectoria inertial rectilinie pe orbita,
deci cca 1,3 mm la fiecare km parcurs, este nevoie de o forta de
  2 x 10²⁰ newton.
. . . . .

Socotind lungimea unei orbite lunare 2 449 000 km si caderea de 1,3
mm / km, inseamna ca aceasta echivaleaza cu o deplasare de
2 449 000 x 1,3 = 3 183 700 mm, deci cca. 3,2 Km la o orbitare.
Inmultind forta gravitationala cu aceasta cadere(deplasare), obtinem
iar lucru mecanic   W_o = F x D = 2 x 10²⁰  x  3,2 x 10³ = 6,4 x 10²³ joule.  
De fapt este alta prezentare a aceleiasi operatii pe care am mai
scris-o.

https://cercetare.forumgratuit.ro/t2350p90-mecanica-foip-si-actiunea-acestuia-asupra-corpurilor-seciunea-4#75216

Dacă tot mi-ai citat recent mesajul pe topicul tău,

virgil_48 a scris:In spatiul liber, o forta produce deplasarea unui corp, numai pe
directia ei.

Afirmația este falsă. Nu deplasarea are direcția forței, ci VARIAȚIA deplasării. În analiza vectorială se învață cum se derivează vectorii (variația unui vector fiind proporțională cu diferența dintre vectorul respectiv la un moment dat și vectorul respectiv la un moment foarte apropiat). Forța produce variația impulsului, iar impulsul TINDE să se culce pe direcția forței. Tendința nu poate fi satisfăcută instantaneu, ci treptat, în timp. Dacă un corp pătrunde într-un câmp gravitațional uniform, cu linii paralele, perpendicular pe liniile câmpului, nici peste un milion de ani corpul nu se va deplasa EXACT paralel cu liniile de forță.

Abel Cavaşi a scris:
Afirmația este falsă. Nu deplasarea are direcția forței, ci VARIAȚIA deplasării. În analiza vectorială se învață cum se derivează vectorii (variația unui vector fiind proporțională cu diferența dintre vectorul respectiv la un moment dat și vectorul respectiv la un moment foarte apropiat). Forța produce variația impulsului, iar impulsul TINDE să se culce pe direcția forței. Tendința nu poate fi satisfăcută instantaneu, ci treptat, în timp. Dacă un corp pătrunde într-un câmp gravitațional uniform, cu linii paralele, perpendicular pe liniile câmpului, nici peste un milion de ani corpul nu se va deplasa EXACT paralel cu liniile de forță.

Sunt de acord, curba aceea este o parabola. Deplasarea va avea
mereu o componenta orizontala(pe schita), care este produsa de
miscarea inertiala (orizontala). Si ce-i cu asta?
Deplasarea mobilului are o componenta verticala(pe schita), care
creste permanent. Lucrul mecanic, fiindca asta caut, este produs de
componenta verticala a miscarii. Viteza miscarii pe verticala creste.
Se produce lucru mecanic, am o formula pe topic care confirma asta.

Pentru Abel:
Am incercat sa completez raspunsul de mai sus, dar am intarziat.
Consider ca citatul care zici ca este fals, este de fapt corect. In
spatiul liber, o forta nu poate produce deplasare decat pe directia
ei, iata dece: aceasta deplasare se compune cu deplasarea produsa
de miscarea inertiala si din cauza aceasta vezi altceva. Insa forta,
care nu poate fi decat gravitatia sau propulsia, produce numai una
din componentele miscarii si aceea este pe directia ei. De fapt, lafel
este si in mediul nostru, dar sunt mai multi factori perturbatori.
Acestia produc fiecare cate o componenta a miscarii, diferta de cea
a fortei care genereaza miscarea.

Ce numești „deplasare”?

Abel Cavaşi a scris:Ce numești „deplasare”?

Definitia, sau ideea mea despre ce este deplasarea nu sunt
importante. Este ce se intelege din dex, miscare, mutare,
schimbare a pozitiei.
Mai interesant este faptul ca in spatiul liber(si nu numai)
deplasarea este produsa de
 1. - o forta si atunci este accelerata        sau de
 2. - inertie si atunci este uniforma.
In general deplasarea o vad similara cu miscarea. Daca o
aplici specific pentru lucru mecanic, atunci este numai cea
de la pct. 1. Dar necompusa cu cea de la pct. 2. Numai cea
produsa de forta si pe directia ei.
Combinarea celor doua deplasari, a dat ocazia de a produce
concluzii false in legatura cu orbitarea.

virgil_48 a scris:Este ce se intelege din dex, miscare, mutare, schimbare a pozitiei.

Deplasarea este UN VECTOR dat de diferența dintre doi vectori de poziție luați la diferite momente.

Așadar, este fals ce spui mai jos

virgil_48 a scris:In spatiul liber, o forta nu poate produce deplasare decat pe directia ei

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:Este ce se intelege din dex, miscare, mutare, schimbare a pozitiei.

Deplasarea este UN VECTOR dat de diferența dintre doi vectori de poziție luați la diferite momente.

Vectorii de care scrie acolo, nu au nici o legatura cu directia
fortei. Unde spune ca vectorul deplasare are alta directie
ca forta ce produce deplasarea?

Poziția unui punct material este determinată de vectorul de poziție r, ce unește originea sistemului de coordonate cu punctul material considerat și ale cărui componente coincid cu coordonatele carteziene x, y, z . . . .

Așadar, este fals ce spui mai jos

virgil_48 a scris:In spatiul liber, o forta nu poate produce deplasare decat pe directia ei

Eu ti-am mai spus ca nu ti-ar strica sa te gandesti mai bine.
Iar in timpul Craciunului nu se numeste nici primul ministru,
asa ca putem clarifica pe urma!    
Craciun fericit tuturor!

Mecanica FOIP explica actiunea acesteia asupra lui Mos Craciun si performantele lui extraordinare, de a intra pe horn si a vizita un miliard de camine in numai 24 de ore.  De fapt Mosul se multiplica de cate ori este nevoie sau se teleporteaza simultan in milioane de camine. Mosul e totodata si poliglot, stie toate limbile Pamantului.
Nu se cunosc date din tineretea Mosului, ce a facut cand era mai potent si nici cum a strans asa avere colosala, pe care o tot imparte si nu se mai termina. Un lucru mai e cert, Mosul e nemuritor.
Videoclip cu Craci-unitze.
https://www.youtube.com/watch?v=JnBQbo0I7uc

virgil_48 a scris:Unde spune ca vectorul deplasare are alta directie ca forta ce produce deplasarea?

Abia acum înțeleg că tu mai faci confuzie și între deplasare și accelerație. Între cele două este o deosebire enormă. Imaginează-ți că un corp aruncat în sus, oblic, în câmp gravitațional. Deși forța acționează mereu în jos, corpul are deplasarea orientată mereu în altă direcție decât direcția forței. Mai trebuie să îți stârpesc multe confuzii?

Abel Cavaşi a scris:. . . . .
Abia acum înțeleg că tu mai faci confuzie și între deplasare și accelerație. Între cele două este o deosebire enormă. Imaginează-ți că un corp aruncat în sus, oblic, în câmp gravitațional. Deși forța acționează mereu în jos, corpul are deplasarea orientată mereu în altă direcție decât direcția forței. Mai trebuie să îți stârpesc multe confuzii?

M-am lamurit! P.C. urile noastre se distreaza pe seama proprietarilor!
Afiseaza altceva decat postam, ca sa ne deruteze si sa faca haz
pe seama noastra. Dar o sa le prindem cu ocaua mica pana la urma.    
Relaxeaza-te si nu te mai stradui sa ma scoti din confuzie! Eu am
pierdut ocazia, asta este calea mea.

Ok.

virgil_48 a scris:
. . . . .  Imaginează-ți că un corp aruncat în sus, oblic, în câmp gravitațional. Deși forța acționează mereu în jos, corpul are deplasarea orientată mereu în altă direcție decât direcția forței. Mai trebuie să îți stârpesc multe confuzii?

DEPLASAREA ORIENTATA MEREU IN ALTA DIRECTIE ARE PERMANENT
O COMPONENTA VERTICALA, CA SI GRAVITATIA.
Numai aceea este deplasarea produsa de gravitatie, celelalte componente
sunt din alte surse(inertia, frecarea...).

MISCAREA(deplasarea) UNUI CORP SUB ACTIUNEA UNEI SINGURE
FORŢE F, ARE LOC NUMAI PE DIRECTIA SI IN SENSUL ACESTEI FORŢE.
Miscarea are o abatere de la directia forţei F numai daca intervin alţi
factori, cum sunt:
- 1. Inerţia proprie
- 2. Gravitaţia
- 3. Alta(sau alte) forţa(forţe), cu care forţa F se compune
- 4. Un impuls exterior
Daca forţa F se compune cu o forţa egala si de sens contrar, compunerea
miscarilor lor produce miscarea nula.
Daca compunerea mai multor forţe produce rezultanta nula, miscarea
compusa a lor este miscarea nula.

Axiomele sunt mai economice. Ele nu conțin text redundant, fiind limitate la ESENȚIAL.

Abel Cavaşi a scris:Axiomele sunt mai economice. Ele nu conțin text redundant, fiind limitate la ESENȚIAL.

Axioma este numai ce am scris cu litere mari. In rest sunt
comentariile mele obisnuite, pentru acomodarea cititorului
cu lumea FOIP. Crezi ca puteam sa limitez mai mult?
Axioma constituie ceva normal care nici nu trebuia exprimat.
Dar reaua vointa a sustinatorilor aiurelilor la moda este mare,
trebuie opriti cu ceva evident!      

virgil_48 a scris:
Daca forţa F se compune cu o forţa egala si de sens contrar, compunerea
miscarilor lor produce miscarea nula.
Daca compunerea mai multor forţe produce rezultanta nula, miscarea
compusa a lor este miscarea nula.

ERATA:
Daca compunerea mai multor forte produce rezultanta nula, miscarea
compusa indusa de acele forte unui corp, este miscarea nula.

Doua corpuri cosmice de mase egale sunt atrase (sau poate impinse) pana in momentul impactului de doua forte gravitationale egale ca valoare, dar de sens contrar. Aceste forte tot cresc pana in momentul impactului, nu se stie cum dracu, dar sigur cresc. (deci fortele nu se conserva, fortele sunt un fel de perpetuum mobile.  Pot apare din nimic si pot dispare in nimic.).
Dupa impact rezultanta nu e chiar nula, cum vrea sa zica cercetatorul nostru  virgilica _48. Sar bucati in toate partile prin spatiu. Probabil ca nu va mai ramane nimic in centru. Fortele rezultante vor lua fiecare cate o bucatica si vor calatori prin spatiu, ca asa e Vointa.
Daca Forta si Vointa nu e, nimic nu e.  Se aude domn virgil_48, baga in teoria aia cu FOIPul matale si Vointa. Ca ea e di vina.

gafiteanu a scris:Doua corpuri cosmice de mase egale sunt atrase (sau poate impinse) pana in momentul impactului de doua forte gravitationale egale ca valoare, dar de sens contrar. Aceste forte tot cresc pana in momentul impactului, nu se stie cum dracu, dar sigur cresc. (deci fortele nu se conserva, fortele sunt un fel de perpetuum mobile.  Pot apare din nimic si pot dispare in nimic.).
Dupa impact rezultanta nu e chiar nula, cum vrea sa zica cercetatorul nostru  virgilica _48. Sar bucati in toate partile prin spatiu. Probabil ca nu va mai ramane nimic in centru. Fortele rezultante vor lua fiecare cate o bucatica si vor calatori prin spatiu, ca asa e Vointa.
Daca Forta si Vointa nu e, nimic nu e.  Se aude domn virgil_48, baga in teoria aia cu FOIPul matale si Vointa. Ca ea e di vina.

Nu ai prins ideea care o urmaresc sau poate ai trecut-o cu
vederea. Nu ma refeream la efectul unui impact violent.
Acolo ar lucra impulsul acumulat de cele doua corpuri,
energia cinetica produsa pana in momentul impactului, etc.
Cioburile rezultate, aruncate in toate partile, ar conserva
poate impulsul, energia cinetica, dar nu forta.
Eu am readus in discutie o simulare mai veche, in care am
incercat sa dovedesc ca se produce lucru mecanic si in
cazul a doua forte egale si opuse ca sens, când de fapt
corpul actionat sta pe loc.
Asa cum doua nave cosmice identice s-ar impinge frontal
una pe alta, fara sa avanseze. Poate atunci nu ai citit.
Despre VOINTA, nu stiu ce sa comentez, daca spui ca are
efect, poate produce si ea lucru mecanic! Te astept sa
vii cu noutati.  

gafiteanu a scris:. . . . .
Daca Forta si Vointa nu e, nimic nu e.  Se aude domn virgil_48, baga in teoria aia cu FOIPul matale si Vointa. Ca ea e di vina.

Poate ca propunerea colegului nostru nu este o gafiţeală
asa cum pare!
Ce altceva decat vointa poate produce telechinezia? Iar
aceea este lucru mecanic sadea.
Dar cine are atata vointa cat sa miste un fir de praf? Oare
este ceva in capul omului care poate obtura o directie a
FOIP, pentru a produce o impingere?

virgil_48 a scris:. . . . .
Eu am readus in discutie o simulare mai veche, in care am
incercat sa dovedesc ca se produce lucru mecanic si in
cazul a doua forte egale si opuse ca sens, când de fapt
corpul actionat sta pe loc.
Asa cum doua nave cosmice identice s-ar impinge frontal
una pe alta, fara sa avanseze. . . . .

Reiau ce am scris aici, fiindca daca citeste vreun "exigent"
si analizeaza in contextul fizicii recunoscute, imi poate
râde in nas ca scriu prostii. Dar situatia este urmatoarea:
Un corp impins din doua parti opuse de forte egale, isi
pastreaza pozitia, nu dobandeste energie cinetica.
Pentru a evita discutiile colaterale care fac sa se piarda
firul discutiei, presupun ca este vorba de un corp aflat in
spatiul liber, iar cele doua forte opuse sunt produse de
doua motoare racheta.
Cele doua motoare consuma combustibil, produc energie,
epuizeaza potentialul de miscare existent pentru fiecare
in parte. Cat timp motoarele functioneaza unul impotriva
celuilalt si stau pe loc, fiecare dintre ele ar fi produs o
deplasare semnificativa. Daca corpul sta pe loc, inseamna
ca cele doua miscari se compun si dau miscarea nula.
Dar combustibil si energie se consuma, iar lucru mecanic
se produce cat ar fi produs fiecare motor in parte, daca nu
erau cuplate astfel. Diferenta de energie care autentifica
producerea lucrului mecanic, se regaseste in energia care o
risipesc motoarele.  Iar forta produsa de fiecare motor, ar
fi produs lucru mecanic proportional cu marimea ei, timpul
actiunii si cresterea vitezei realizata. Daca s-au irosit in
montajul simulat mai sus, nu inseamna ca nu s-au produs.

virgil_48 a scris: . . . . .
Corpul care orbiteaza(punctele A... B) este masa m.
Punctul B este pozitia corpului m dupa o secunda fata
de punctul A, deci AB = AC sunt viteza orbitala si cea
tangentiala, V_o . Segmentul CB [este parcurs cu] viteza medie
de cadere( sau radiala) a corpului m de pe tangenta pe orbita
si o notez V_mc. Nu este o viteza evidenta, ci numai una
medie de calcul. Avand loc concomitent cu viteza
tangentiala, cele doua se compun permanent, rezultând V_o.
Folosesc denumirea de viteza medie pentru V_mc fiindca
este uniform accelerata, fiind produsa de forta gravitationala.
. . . . .

Fata de acest text care se afla intr-un raspuns al meu, din 07. dec,
in pag.15, vin cu o modificare.
Viteza V_mc de cadere, chiar daca este de cadere si am explicat
acolo de unde cade, este o viteza constanta. Ea se produce
simultan cu V_o, se compun si amandoua conduc corpul m pe orbita
circulara. Miscarea pe CB nefiind paralela cu o directie ci fiind mereu
in curs de schimbarea directiei(corpul m descriind o orbita), viteza ei
este uniforma, similara vitezei de cadere a unui parasutist in aer.
Schimbarea permanenta a directiei joaca rolul frecarii cu aerul.
Segmentul CB si segmentul de cerc AB sunt parcurse in acceasi
secunda, si lungimile segmentelor dau marimea celor doua viteze
uniforme.

virgil_48 a scris:Miscarea pe CB nefiind paralela cu o directie ci fiind mereu
in curs de schimbarea directiei(corpul m descriind o orbita), viteza ei
este uniforma, similara vitezei de cadere a unui parasutist in aer.
Schimbarea permanenta a directiei joaca rolul frecarii cu aerul.
Segmentul CB si segmentul de cerc AB sunt parcurse in acceasi
secunda, si lungimile segmentelor dau marimea celor doua viteze
uniforme.

Fantastic, nu mi-aş fi imaginat! Continuă-ţi ideea!!

P.S. La mulţi ani pe 2017!