Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Rezumarea primului mesaj :

gafiteanu a scris:Na a existat, nu exista si nici nu va exista spatiu liber. Poate doara in cutia craniana a unora. Spatiul face perpetuu un lucrul mecanic si asta da  inertia, intretine inertia. Inertia nu inseamna repaus, din contra. Totodata spatiul preia lucru mecanic.  Spatiul genereaza forte dar si absoarbe forte..Spatiul este un mediu de tranzitare a energiilor si fortelor.
Functionarea atomilor si propagarea fotonilor pe aceste proprietati se bazeaza.

Mai  simplu  explicat ,  nici  ca se  poate. Subscriu.



Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.

Adică, puțin înainte de a ajunge la infinit rămâne neschimbat și, țop, doar la infinit se schimbă?

virgil_48 a scris:Voi incerca o simulare simpla, care in mod intuitiv te lamureste
ca rotatia se epuizeaza singura, prin natura ei, fara contributia
frecarilor.
Marimea care caracterizeaza rotatia este momentul cinetic, cel
despre care se spune ca fara frecari devine conservativ:
                 L = mv x r
Reiau din acest topic dispozitivul pe care l-am numit "haltera",
cu o anumita adaptare:
Cele doua sfere pot glisa fara frecare pe tija lor, iar aceasta are
o lungime nedeterminata. Blocarea sau eliberarea sferelor pe
tija o pot face cu o telecomanda.
 - 1. Haltera o duc in spatiul liber(fara frecari) si ii dau o miscare
de rotatie in jurul centrului sau de greutate. Sferele sunt blocate.
 - 2. Deblochez sferele de tija si acestea sunt preluate de forta
centrifuga care le impinge spre exterior.
 - 3. Din formula momentului cinetic, raza r creste si viteza v
scade.
 - 4. Desi forta centrifuga scade si ea cu reducerea vitezei, totusi
sferele continua sa se indeparteze de centrul de rotatie.
 - 5. Teoretic, viteza devine zero, deci rotatia inceteaza, atunci
când r ajunge la infinit iar forta centrifuga devine zero. Dar probabil
se poate calcula pentru ce r inceteaza rotatia.
 - 6. Valoarea lui L ajunge o nedeterminare.
 - 7. Nu am intervenit cu nimic care sa modifice starea energetica
a ansamblului.
- 8. Tendinta naturala a fortei centrifuge este de a opri rotatia.
Nu este frecarea singura cea care determina acest fenomen.

Formula fortei centrifuge este; F=m.v^2/R;   cand R-->infinit F-->0 ; deci nu este nici o nedeterminare pentru ca F tinde la zero, dar nu este zero niciodata.
Sa consideram experimentul invers pornind de la raza infinita spre zero. Daca la infinit momentul cinetic este zero, apropiind greutatile nu se produce nici o rotatie, ci doar translatie. Greutatile se vor apropia oricat este posibil pana se vor ciocni, dar nu se va naste nici un moment cinetic, pentru ca de la inceput nu a existat rotatie.
Deci rationamentul tau este eronat.

virgil a scris:. . . . .
Formula fortei centrifuge este; F=m.v^2/R;   cand R-->infinit F-->0 ; deci nu este nici o nedeterminare pentru ca F tinde la zero, dar nu este zero niciodata.

Situatia ar merita mai multa competenta decat este a mea.
Sferele eliberate vor evolua pe doua spirale ascendente,
despre care nu stiu sa spun ceva cu siguranta.

Sa consideram experimentul invers pornind de la raza infinita spre zero. Daca la infinit momentul cinetic este zero, apropiind greutatile nu se produce nici o rotatie, ci doar translatie. Greutatile se vor apropia oricat este posibil pana se vor ciocni, dar nu se va naste nici un moment cinetic, pentru ca de la inceput nu a existat rotatie.
Deci rationamentul tau este eronat.

Experimentul invers nu se refera la miscarea de rotatie,
asa ca nu-mi poate spune ceva. Este o cadere simpla.
Dar daca sferele sunt cele care au fost lansate de forta
centrifuga a miscarii de rotatie si se intorc fara moment
cinetic, ar putea indica ca acesta s-a epuizat. Deci nu
este conservativ. Este o cale de cercetat.
Multumesc pentru propunere.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:. . . . .
Formula fortei centrifuge este; F=m.v^2/R;   cand R-->infinit F-->0 ; deci nu este nici o nedeterminare pentru ca F tinde la zero, dar nu este zero niciodata.

Situatia ar merita mai multa competenta decat este a mea.
Sferele eliberate vor evolua pe doua spirale ascendente,
despre care nu stiu sa spun ceva cu siguranta.

Daca nu stii sa spui ceva cu siguranta, nu poti sa-ti sustii teoria.

Vad ca fostul editor de imagini al nostru, TinyPic, ne paraseste
si el, cum a facut si Forkosh ! A mai ramas Servimg, care probabil
se va retrage si el dupa o vreme.
Incep sa cred ca acestia asteapta o contributie din partea noastra
sau a sustinatorilor platformei FORUM.
Ar fi cazul ca Abel sa ne spuna si noua cum sta treaba. Sa renuntam
la imagini.

Probabil, cei care administrează întreaga platformă vor găsi o soluție optimă.

Daca o miscare inertial rectilinie a unui corp este afectata de
frecare, ea se epuizeaza/opreste.
Aceeasi miscare intr-un mediu fara frecari, devine infinita.
Epuizarea acestei miscari este datorata faptului ca frecarea
produce lucru mecanic care reduce energia cinetica a corpului.
Lucrul mecanic de frecare sau de alta natura, produs de o
miscare de rotatie, epuizeaza viteza rotatiei si momentul ei cinetic.
Ne putem imagina o volanta cuplata cu un scripete, care ridica sau
tracteaza ceva. Rotatia acestei volante produce lucru mecanic si se
epuizeaza.
Orice miscare inertiala care produce lucru mecanic se epuizeaza.
Daca produce lucru mecanic fara a fi sustinuta din exterior:
- Miscarea inertial rectilinie isi epuizeaza energia cinetica.
- Miscarea de rotatie isi epuizeaza momentul cinetic propriu.
Lucrul mecanic este cauza epuizarii oricarei miscari inertiale.

Cat scade momentul cinetic de 100 Js al unui rotor dupa modelul
halterei, care produce un lucru mecanic de 50 J ?
O problema pentru mine.
Neglijez frecarile cu care s-ar confrunta rotorul.
El produce acel lucru mecanic, ridicând un obiect cu un cablu
infasurat pe axul lui. Acesta franeaza progresiv rotatia.
Momentul cinetic al rotorului este    L = 2mv x r
Consider masa unei singure sfere m.
Frânarea produsa de obiectul ridicat, nu poate afecta decat
factorul v, viteza tangentiala a sferelor, care scade.
Este evident ca daca rotorul produce acel lucru mecanic pentru
a ridica obiectul, viteza sa de rotatie scade si odata cu ea
momentul sau cinetic.
O situatie similara, daca ai imprima rotorului un moment cinetic
in sens invers, care sa il reduca pe cel initial.
Lucrul mecanic produs de rotor pentru ridicarea obiectului, este
echivalent cu un moment cinetic invers.
Dar cum poti echivala aceste doua marimi, care sunt deosebite?
Relatia cantitativa inca imi scapa, poate vreun licean mai de soi
râde de mine.

virgil_48 a scris:Cat scade momentul cinetic de 100 Js al unui rotor dupa modelul
halterei, care produce un lucru mecanic de 50 J ?
O problema pentru mine.
Neglijez frecarile cu care s-ar confrunta rotorul.
El produce acel lucru mecanic, ridicând un obiect cu un cablu
infasurat pe axul lui. Acesta franeaza progresiv rotatia.
Momentul cinetic al rotorului este    L = 2mv x r
Consider masa unei singure sfere m.
Frânarea produsa de obiectul ridicat, nu poate afecta decat
factorul v, viteza tangentiala a sferelor, care scade.
Este evident ca daca rotorul produce acel lucru mecanic pentru
a ridica obiectul, viteza sa de rotatie scade si odata cu ea
momentul sau cinetic.
O situatie similara, daca ai imprima rotorului un moment cinetic
in sens invers, care sa il reduca pe cel initial.
Lucrul mecanic produs de rotor pentru ridicarea obiectului, este
echivalent cu un moment cinetic invers.
Dar cum poti echivala aceste doua marimi, care sunt deosebite?
Relatia cantitativa inca imi scapa, poate vreun licean mai de soi
râde de mine.

Problema nu este de ras. Mai intai trebuie sa cunosti energia cinetica a corpului de rotatie (haltera). Energia unui corp de rotatie se afla inmultind momentul de inertie cu viteza unghiulara la patrat.
http://www.physics.pub.ro/Referate/BN122B/Momentele_de_inertie_ale_corpurilor.Teorema_lui_STEINER.pdf
Dupa ce ai aflat momentul de inertie J, viteza unghiulara omega se afla raportand viteza la raza de rotatie. Apoi calculezi energia corpului de rotatie cu relatia; Ec= (1/2).J.Omega^2 ;
Din aceasta energie scazi 50 jouli si din ce-ti ramane afli pe omega, pe care o inmultesti cu raza de rotatie si afli noua viteza mai mica decat cea initiala, cu care apoi afli momentul cinetic ramas.

virgil a scris:. . . . .
Problema nu este de ras. Mai intai trebuie sa cunosti energia cinetica a corpului de rotatie (haltera). Energia unui corp de rotatie se afla inmultind momentul de inertie cu viteza unghiulara la patrat.
http://www.physics.pub.ro/Referate/BN122B/Momentele_de_inertie_ale_corpurilor.Teorema_lui_STEINER.pdf
Dupa ce ai aflat momentul de inertie J, viteza unghiulara omega se afla raportand viteza la raza de rotatie. Apoi calculezi energia corpului de rotatie cu relatia; Ec= (1/2).J.Omega^2 ;
Din aceasta energie scazi 50 jouli si din ce-ti ramane afli pe omega, pe care o inmultesti cu raza de rotatie si afli noua viteza mai mica decat cea initiala, cu care apoi afli momentul cinetic ramas.

Nu merge prea bine asa, fiindca momentul cinetic scade dupa
o curba continua, probabil asimptotica. Scaderea are loc in
timpul fiecarei rotatii, este continua.
Dar voi incerca sa neglijez acest aspect si sa determin scaderea
lui procentuala dupa o tura efectuata de haltera la turatia n.
Energia rotatiei E_r = I omega² cum ai spus in cuvinte.
omega = v / r ; haltera are 2 mase m ; I = 2 m r²  pentru cazul
a doua mase m care se rotesc la distanta r de centru.
E_r = 1/2 I omega² = 1/2 x 2m r² x (v / r)² = m x v²
Ti se pare ca am gresit ceva pana aici ?
Evit cat pot redactarea formulelor fiindca ai văzut ce păţim.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:. . . . .
Problema nu este de ras. Mai intai trebuie sa cunosti energia cinetica a corpului de rotatie (haltera). Energia unui corp de rotatie se afla inmultind momentul de inertie cu viteza unghiulara la patrat.
http://www.physics.pub.ro/Referate/BN122B/Momentele_de_inertie_ale_corpurilor.Teorema_lui_STEINER.pdf
Dupa ce ai aflat momentul de inertie J, viteza unghiulara omega se afla raportand viteza la raza de rotatie. Apoi calculezi energia corpului de rotatie cu relatia; Ec= (1/2).J.Omega^2 ;
Din aceasta energie scazi 50 jouli si din ce-ti ramane afli pe omega, pe care o inmultesti cu raza de rotatie si afli noua viteza mai mica decat cea initiala, cu care apoi afli momentul cinetic ramas.

Nu merge prea bine asa, fiindca momentul cinetic scade dupa
o curba continua, probabil asimptotica. Scaderea are loc in
timpul fiecarei rotatii, este continua.

Dar voi incerca sa neglijez acest aspect si sa determin scaderea
lui procentuala dupa o tura efectuata de haltera la turatia n.
Energia rotatiei E_r = I omega² cum ai spus in cuvinte.
omega = v / r ; haltera are 2 mase m ; I = 2 m r²  pentru cazul
a doua mase m care se rotesc la distanta r de centru.
E_r = 1/2 I omega² = 1/2 x 2m r² x (v / r)² = m x v²
Ti se pare ca am gresit ceva pana aici ?
Evit cat pot redactarea formulelor fiindca ai văzut ce păţim.

Da, cred ca este corect;

virgil a scris:. . . . .
Nu merge prea bine asa, fiindca momentul cinetic scade dupa
o curba continua, probabil asimptotica. Scaderea are loc in
timpul fiecarei rotatii, este continua.
Dar voi incerca sa neglijez acest aspect si sa determin scaderea
lui procentuala dupa o tura efectuata de haltera la turatia n.
Energia rotatiei E_r = I omega² cum ai spus in cuvinte.
omega = v / r ; haltera are 2 mase m ; I = 2 m r²  pentru cazul
a doua mase m care se rotesc la distanta r de centru.
E_r = 1/2 I omega² = 1/2 x 2m r² x (v / r)² = m x v²
Ti se pare ca am gresit ceva pana aici ?
Evit cat pot redactarea formulelor fiindca ai văzut ce păţim.
Da, cred ca este corect;

Observi ca pentru doua corpuri m, legate intre ele asa cum este
haltera, energia cinetica a miscarii de rotatie este aceeasi cu energia
cinetica a miscarii liniare ?

virgil_48 a scris:

virgil a scris:. . . . .
Nu merge prea bine asa, fiindca momentul cinetic scade dupa
o curba continua, probabil asimptotica. Scaderea are loc in
timpul fiecarei rotatii, este continua.
Dar voi incerca sa neglijez acest aspect si sa determin scaderea
lui procentuala dupa o tura efectuata de haltera la turatia n.
Energia rotatiei E_r = I omega² cum ai spus in cuvinte.
omega = v / r ; haltera are 2 mase m ; I = 2 m r²  pentru cazul
a doua mase m care se rotesc la distanta r de centru.
E_r = 1/2 I omega² = 1/2 x 2m r² x (v / r)² = m x v²
Ti se pare ca am gresit ceva pana aici ?
Evit cat pot redactarea formulelor fiindca ai văzut ce păţim.
Da, cred ca este corect;

Observi ca pentru doua corpuri m, legate intre ele asa cum este
haltera, energia cinetica a miscarii de rotatie este aceeasi cu energia
cinetica a miscarii liniare ?

Si care este problema? nu este normal sa fie asa? din moment ce corpurile se misca liniar sau rotational cu o raza foarte mare, cu aceiasi viteza, energia lor cinetica trebuie sa fie aceiasi. Difera numai in cazul cand axa de rotatie trece prin centrul corpului, sau este comparabila cu dimensiunile corpului, pentruca atunci nu se misca intreaga masa a corpului cu aceiasi viteza. Cu cat o parte din masa corpului este mai apropiata de axa de rotatie, cu atat viteza ei va fi mai mica deoarece omega este constanta dar raza este variabila.

virgil a scris:

virgil_48 a scris:

Observi ca pentru doua corpuri m, legate intre ele asa cum este
haltera, energia cinetica a miscarii de rotatie este aceeasi cu energia
cinetica a miscarii liniare ?

Si care este problema? nu este normal sa fie asa? din moment ce corpurile se misca liniar sau rotational cu o raza foarte mare, cu aceiasi viteza, energia lor cinetica trebuie sa fie aceiasi. Difera numai in cazul cand axa de rotatie trece prin centrul corpului, sau este comparabila cu dimensiunile corpului, pentruca atunci nu se misca intreaga masa a corpului cu aceiasi viteza. Cu cat o parte din masa corpului este mai apropiata de axa de rotatie, cu atat viteza ei va fi mai mica deoarece omega este constanta dar raza este variabila.

Ok, numai in cazul unei raze mari haltera aceea se comporta
ca doua puncte materiale legate. In situatia reala, formula
aceea ar trebui corectata. Dar eu o voi folosi asa cum este.

virgil_48 a scris:
Orice miscare inertiala care produce lucru mecanic se epuizeaza.
Daca produce lucru mecanic fara a fi sustinuta din exterior:
- Miscarea inertial rectilinie isi epuizeaza energia cinetica.
- Miscarea de rotatie isi epuizeaza momentul cinetic propriu.
Lucrul mecanic este cauza epuizarii oricarei miscari inertiale.

Asa am scris mai sus, este adevarat ca nu m-a ajutat prea mult.
Scriind despre miscarea de rotatie ca isi epuizeaza momentul
cinetic propriu, daca(fiindca?) produce lucru mecanic, nu este
clar ca lucrul mecanic produs, reflecta variatia momentului cinetic.
De fapt asa este, dar intentionez sa reformez fizica numai in
punctele care ma intereseaza.
De aceea propunerea lui Virgil(cel fara _48) de a lucra cu marimea
energie cinetica a miscarii de rotatie a fost binevenita, acesta fiind
din aceasi categorie cu lucrul mecanic.
Variatia energiei cinetice de rotatie este lucru mecanic. Daca
miscarea de rotatie produce lucru mecanic, atunci viteza ei scade,
se epuizeaza.
Am ingrosat un cuvant mai sus deoarece arata ce urmaresc de fapt.
Incerc sa dovedesc ca miscarea de rotatie, produce lucru mecanic
in orice conditii, inclusiv in lipsa oricaror frecari, ceace se opune
grav fizicii actuale si pune in primejdie atractia gravitationala.
Sper ca nu se grabeste nimeni.            

virgil_48 a scris:

virgil_48 a scris:
Orice miscare inertiala care produce lucru mecanic se epuizeaza.
Daca produce lucru mecanic fara a fi sustinuta din exterior:
- Miscarea inertial rectilinie isi epuizeaza energia cinetica.
- Miscarea de rotatie isi epuizeaza momentul cinetic propriu.
Lucrul mecanic este cauza epuizarii oricarei miscari inertiale.

Asa am scris mai sus, este adevarat ca nu m-a ajutat prea mult.
Scriind despre miscarea de rotatie ca isi epuizeaza momentul
cinetic propriu, daca(fiindca?) produce lucru mecanic, nu este
clar ca lucrul mecanic produs, reflecta variatia momentului cinetic.
De fapt asa este, dar intentionez sa reformez fizica numai in
punctele care ma intereseaza.
De aceea propunerea lui Virgil(cel fara _48) de a lucra cu marimea
energie cinetica a miscarii de rotatie a fost binevenita, acesta fiind
din aceasi categorie cu lucrul mecanic.
Variatia energiei cinetice de rotatie este lucru mecanic. Daca
miscarea de rotatie produce lucru mecanic, atunci viteza ei scade,
se epuizeaza.
Am ingrosat un cuvant mai sus deoarece arata ce urmaresc de fapt.
Incerc sa dovedesc ca miscarea de rotatie, produce lucru mecanic
in orice conditii, inclusiv in lipsa oricaror frecari, ceace se opune
grav fizicii actuale si pune in primejdie atractia gravitationala.
Sper ca nu se grabeste nimeni.            

Succes, sunt curios cum ai sa demonstrezi ca viteza de rotatie scade in timp.

virgil a scris:. . . . .
Succes, sunt curios cum ai sa demonstrezi ca viteza de rotatie scade in timp.

Daca regasesc prin acest topic demostratia ca miscarea de rotatie
produce lucru mecanic in absenta frecarilor, nu-i nevoie de mai
mult. Lucru mecanic ce apare din cauza abaterii fiecarui atom
al rotorului de la traiectoria inertial rectilinie, constituie motivul
scaderii energiei cinetice a miscarii de rotatie si a vitezei sale. Iar
odata cu energia cinetica scade si momentul cinetic.
Singură miscarea inertial rectilinie din spatiul liber nu produce
lucru mecanic, spre deosebire de orice miscare curba.
Iar in cazul miscarii de rotatie nu mai au cum sa invoce vreun
"camp" care transforma miscarea curba in miscare inertiala, cum
este gluma din cazul orbitarii.
Dar fraza subliniata va intampina mare rezistenta inainte de a intra
printre legile fizicii. Fiindca miscarile inertiale ondulate au multi fani
in ziua de azi. Este o mare reusita a conspiratiei.

virgil_48 a scris:. . . . .
Numai miscarea inertial rectilinie in spatiul liber nu produce
lucru mecanic, spre deosebire de orice miscare curba.

Asta are o implicatie directa care strica unele cercetari daca nu
este luata in seama. Orice miscare curba, ondulata, elicoidala,
alternativa, etc, ori se epuizeaza singura, ori este sustinuta cu
energie din exterior. Si de aceea produce lucru mecanic.
Nu poate continua la infinit nici in spatiul ipotetic liber, fara eter.
Iar in spatiul real, cu eter, nici atât.
Conservativitatea, colacul de salvare al paradigmei, este un biet
HOAX. In spatiul fara eter, numai miscarea rectilinie ar putea fi
conservativa. Daca accepti existenta eterului si nu te fofilezi cu
eterul nematerial, atunci nici macar miscarea inertial rectilinie
nu este conservativa. Adica nu poate contiunua la infinit.
Dovezile ? Nu vor veni prea repede fiindca nu sunt asteptate.
Dar simularea mentala si logica, pot fi folositoare "cercetatorilor".

Citesc in urma argumentele unui sustinator al CMC:

virgl_48, rotatia (momentul cinetic) nu se consuma decat in prezenta altei forte contrare sau frecari.  Deoarece este o inertie.  Inertie inseamna si ca starea energetica este constanta.

Un moment cinetic contrar sau frecarea, epuizeaza momentul cinetic al
unui corp. Frecarea pentru ca produce Lucru Mecanic de Frecare. Daca
inertia rotatiei produce lucru mecanic de frecare, sau ridica o greutate
cu un cablu(adica tot lucru mecanic), atunci se epuizeaza.
Lucrul mecanic produs de rotatie o epuizeaza. Iar rotatia mai produce
un lucru mecanic, prin natura ei, pe care toti se prefac a nu-l intelege.
Este abaterea particulelor/componentelor rotorului de la traiectoria
rectilinie. A fost o vreme cand pe acest forum, pentru curbarea traiectoriei
unui mobil era recunoscut ca se consuma energie. Daca in acest caz
viteza mobilului ramane constanta, este clar ca energia consumata a
devenit lucru mecanic. Acesta devine vizibil in departarea traiectoriei
mobilului de linia dreapta, in deplasarea aceea infinitezimala care se
aduna.
Acum, etapa aceea a trecut, lucrul mecanic produs la curbarea unei
traiectorii a fost uitat si ne-am intors la vechea indoctrinare. Vrem CMC !

A face lucru mecanic inseamna ca o forta face o treaba mare sau mica, deci se consuma intrun fel ceva energie a fortei indiferent cat de mare este energia fortei.

Ce va spuneam. Dar abaterea unui mobil de la traiectoria rectilinie nu
este o "treaba" ? Forta este, deplasare este, produsul lor lipseste ?

Forta inseamna transfer de energie-de cuante, indiferent de sens.  Si implicit modificarea strarii energetice a corpului supus fortei.

O fi forta ce o fi, dar nu modifica intotdeauna starea energetica a corpului
pe care il afecteaza. O forta perpendiculara mereu pe directia miscarii,
nu mareste viteza mobilului. Dar lucru mecanic se vede in curbarea
traiectoriei.

virgil_48 a scris:. . . . .
Lucrul mecanic produs de rotatie o epuizeaza. Iar rotatia mai produce
un lucru mecanic, prin natura ei, pe care toti se prefac a nu-l intelege.
Este abaterea particulelor/componentelor rotorului de la traiectoria
rectilinie. . . . .

Faptul ca nu am citit pe forum nici un contraargument referitor la ce am
scris in citat, am repetat de multe ori si care mie mi se pare evident, ma
face sa cred ca nu gresesc.
Nu ma intereseaza argumentele si demonstratiile in favoarea CMC, care
nu lipsesc din motive pe care nu le mai amintesc, ci numai ce ar putea fi
gresit in ideea exprimata de cele doua propozitii din citat.
Daca se poate referi cineva la ele cu un contraargumentul convingator,
ma poate scapa de o grija.

virgil_48 a scris:

virgil_48 a scris:. . . . .
Lucrul mecanic produs de rotatie o epuizeaza. Iar rotatia mai produce
un lucru mecanic, prin natura ei, pe care toti se prefac a nu-l intelege.
Este abaterea particulelor/componentelor rotorului de la traiectoria
rectilinie. . . . .

Faptul ca nu am citit pe forum nici un contraargument referitor la ce am
scris in citat, am repetat de multe ori si care mie mi se pare evident, ma
face sa cred ca nu gresesc.
Nu ma intereseaza argumentele si demonstratiile in favoarea CMC, care
nu lipsesc din motive pe care nu le mai amintesc, ci numai ce ar putea fi
gresit in ideea exprimata de cele doua propozitii din citat.
Daca se poate referi cineva la ele cu un contraargumentul convingator,
ma poate scapa de o grija.

Ce contraargument vrei la propoziția „autobuzul din această cameră este roșu”? Când spui că „Lucrul mecanic produs de rotatie o epuizeaza.”, tu deja presupui că în cameră este un autobuz. Și tu vrei un contraargument la faptul că autobuzul este roșu...

Abel Cavaşi a scris:. . . . .
Ce contraargument vrei la propoziția „autobuzul din această cameră este roșu”? Când spui că „Lucrul mecanic produs de rotatie o epuizeaza.”, tu deja presupui că în cameră este un autobuz. Și tu vrei un contraargument la faptul că autobuzul este roșu...

Obiceiul tau de a da replici fara sa cunosti istoricul subiectului
nu se dezminte.

Daca ai fi citit sau ai fi dat atentie raspunsurilor anterioare, ai fi
inteles ca este adevarat ce am subliniat. De fapt nici nu este greu.
Orice miscare, daca produce lucru mecanic, se epuizeaza !

Ce te faci dacă și eu te consideri neatent? Ce facem cu o asemenea discuție?

LE: Sper că nu faci confuzie între o jucărie (chiar și cu formă de autobuz) și un autobuz...

Există DOUĂ tipuri de energie!!!!!!!!!!!!! Energie cinetică și energie potențială.

Atunci când curbezi traiectoria unui corp îi conferi energie POTENȚIALĂ, nu cinetică. Numai modificarea energiei cinetice se face cu lucru mecanic!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Abel Cavaşi a scris:Există DOUĂ tipuri de energie!!!!!!!!!!!!! Energie cinetică și energie potențială.
Atunci când curbezi traiectoria unui corp îi conferi energie POTENȚIALĂ, nu cinetică. Numai modificarea energiei cinetice se face cu lucru mecanic!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

In spatiul liber, acolo unde au loc simularile mele legate de lucrul
mecanic, rotatie, orbitare, energia cinetica si energia potentiala
se confunda, sunt lafel. Potentialul de miscare apare in mod
natural numai in mediul gravitational. Resortul este inventat de
om si altul nu-mi imaginez.
Iar studierea miscarii din mediul nostru, este sursa manipularii
celor care nu s-au gandit niciodata la miscarea din spatiul liber.
Curbarea unei traiectorii in sensul limitat al unei miscari circulare,
nu confera corpului nici o energie. Pe o orbita circulara, energia
cinetica a unui corp este constanta. In schimb, ca sa se mentina
aceasta orbita, are nevoie de energie din exterior: de la propulsie
sau de la gravitatie. Energia primita din exterior, nu devine energie
cinetica, viteza corpului ramane constanta, asa ca ea, devine lucrul
mecanic nerecunoscut de stiinta noastra: curbarea traiectoriei.
Exista o forta si exista o deplasare, deci si lucru mecanic. Deplasarea
este infinitesimala, cea dintre curba si tangenta, dar se aduna. Iar ei
nu vad lucrul mecanic    Orbul gainilor !
Ti-am spus mai sus cum  se poate intampla ca lucrul mecanic sa nu
modifice energia cinetica. Modifica numai directia miscarii.
Observi ca nu suntem de acord. Asta este, asa ceva nu se accepta
ca o revelatie! Iti trebuie mult timp de gandire proprie.

Păi dacă-i spațiu liber, cine mai produce curbarea traiectoriei? Iar începem discuția de la început?

Și, te rog, nu mai confunda energiile! Nu mai confunda noțiunile!

Abel Cavaşi a scris:Păi dacă-i spațiu liber, cine mai produce curbarea traiectoriei? Iar începem discuția de la început?

Te legi de cuvinte. Daca-i ziceam spatiul intergalactic, intelegeai ?
Sau un spatiu in care au loc numai interactiunile cu care vreau eu
sa simulez ! Nu toate cele cunoscute. Adica liber de prejudecati !
Curbarea traiectoriei unui corp o poate produce o forta: propulsia
sau o forta centrala. Nu mai scriu gravitatia cum am facut mai sus
fiindca iar ai obiectii. Cum am mai spus si in alte discutii, spatiul
liber este bancul meu de probe, unde simulez ce vreau, respectand
legile miscarilor si interactiunilor. Surpriza mea este sa constat ca nu
sunt amatori pentru a patrunde acolo, desi este un mediul usor de
simulat mental, care ar fi trebuit sa fie primul explorat.
Daca tu nu vrei sa incerci, n-ai sa poti accepta ce se petrece acolo.

Și, te rog, nu mai confunda energiile! Nu mai confunda noțiunile!

Tot n-ai inteles ca in spatiul liber energia cinetica reprezinta si
un potential, iar energie potentiala asa cum o cunoastem, ai putea
obtine numai pe cale artificiala: un resort, presiunea dintr-o butelie,...
Ma gandesc la cele ce ar putea produce miscare.
In lipsa gravitatiei, energia potentiala isi reduce drastic importanta
pentru mecanica clasica. O poti neglija, considerand ca nu exista.

virgil_48 a scris:Curbarea traiectoriei unui corp o poate produce o forta: propulsia
sau o forta centrala.

De unde forță în spațiul liber (sau intergalactic)? Ori, dacă există forță (perpendiculară pe traiectorie), există și energie potențială.

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:Curbarea traiectoriei unui corp
o poate produce o forta: propulsia sau o forta centrala.

De unde forță în spațiul liber (sau intergalactic)? Ori, dacă există forță
(perpendiculară pe traiectorie), există și energie potențială.

Si asta anuleaza afirmatia ca la curbarea unei traiectorii
se produce lucru mecanic ? Energia aceea, pe care eu o
vad mai degraba cinetica fiidca misca corpul de pe tangenta
pe curba, devine lucru mecanic. Forta ai vorbit de ea,
deplasarea este scrisa mai sus, produsul lor cumulat este
acel lucru mecanic pe care paradigma actuala nu-l doreste.
Acesta era subiectul discutiei si al topicului: lucrul mecanic,
care se produce la miscarea pe un cerc/orbita confirmand
ideea ca acestea consuma energie. Din "campul"
gravitational cel conservativ sau din momentul cinetic cel
conservativ. Nu ti se pare ca este ceva gresit acolo ?
Iar daca te intereseaza asa mult miscarea in spatiul liber,
poti deschide o "cercetare" pe cont propriu. Este liber pentru
toti.

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:Curbarea traiectoriei unui corp
o poate produce o forta: propulsia sau o forta centrala.

De unde forță în spațiul liber (sau intergalactic)? Ori, dacă există forță
(perpendiculară pe traiectorie), există și energie potențială.

Si asta anuleaza afirmatia ca la curbarea unei traiectorii
se produce lucru mecanic ?

Bineînțeles. Ca să înțelegi un lucru trebuie să-l înțelegi complet. Degeaba pornești de la jumătatea lucrurilor ca să înțelegi. Și încearcă să fii mai scurt în argumentație, că de-aia nu gândești clar.

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:Curbarea traiectoriei unui corp o poate produce o forta: propulsia sau o forta centrala.

De unde forță în spațiul liber (sau intergalactic)? Ori, dacă există forță (perpendiculară pe traiectorie), există și energie potențială.

    Mai pe scurt:
Observi stilul tau scurt de argumentare ? Te agati de un aspect
periferic, care nu determina intelegerea si tragi de el.
Pentru curbarea traiectoriei, nu conteaza ce fel de energie este
aceea. Forta sa fie.
    Mai pe lung, dar nu prea mult:
Daca ai acceptat una dintre cele doua variante de forta
care le-am subliniat, indiferent care este sursa lor de energie,
cad si CMC si "campul". Fiindca si gravitatia si forta centripeta
sunt forte centrale, trebuie sa fie sustinute de niste resurse
de energie si produc lucru mecanic. Asa este cu forta centrala
in spatiul liber! Lafel cu orice forta care produce curbarea unei
traiectorii.

Forța centrală în spațiul liber este un autobuz roșu din cameră. Ori este spațiu liber și atunci nu ai forță, ori ai forță dar atunci nu ai spațiu liber. Cele două sunt incompatibile.