Al doilea focar

Stim ca planetele in cadrul sistemului nostru solar se misca pe o elipsa in care intr-unul din focare se gaseste Soarele .
De ce se misca planetele pe o elipsa si nu se misca circular? Ce reprezinta al doilea focar in miscarea planetara?

CAdi a scris:
Stim ca planetele in cadrul sistemului nostru solar  se misca pe o elipsa in care intr-unul din focare se gaseste Soarele .
De ce se misca planetele pe o elipsa si nu se misca circular? Ce reprezinta al doilea focar in miscarea planetara?

Daca se face o desfasurata pe o linie dreapta a cercului cu raza mediana a elipsei, si se traseaza fata de aceasta linie traiectoria reala, adica se desfasoara si elipsa dealungul acestei axe, observam cu usurinta ca traiectoria reala are o forma sinusoidala. Aceasta sinusoida ne arata ca planeta respectiva se deplaseaza de fapt pe o sinusoida inchisa in care are loc pendularea intre energia cinetica si energia potentiala, fata de aceasta linie mediana care este de fapt o orbita circulara peste care se suprapune sinusoida miscarii ce genereaza elipsa.
In cazul Pamantului.
Ec,max=1/2m.Vmax^2= 2,694.10^33 J .
Ec,min=......................=2,604.10^33 J.
Pentru energia cinetica medie se determina raza medie a orbitei, fata de care se determina o energie potentiala medie a planetei, dupa care in functie de abaterea de la raza medie se calculeaza o energie potentiala maxima si o energie potentiala minima care trebuie sa corespunda cu energiile cinetice maxime si minime.
Problema ce apare la calcule, este ca energia potentiala trebuie calculata cu alta relatie. Daca utilizam relatia clasica Ep=m.g.h , rezulta ca energia potentiala este egala cu dublul energiei cinetice dar cu sem negativ, ceia ce este valabil numai in alta situatie, nu si in cazul de fata.
De exemplu daca calculam energia cinetica si energia potentiala a unui pendul, observam ca acestea sunt egale, deci noi trebuie sa calculam energia potentiala plecand de la lucrul mecanic al unui oscilator armonic cu arc, L=F.d =1/2 (k.x^2). Consideram campul gravitational ca un mediu elastic, si determinam o constanta de elasticitate k pentru acest mediu (a nu se confunda cu constanta gravitationala K), iar x reprezinta jumatate din diferenta dintre raza maxima si raza minima a elipsei.

Eu am intrebat de ce orbita planetelor are un al doilea focar, adica de ce este o elipsa?
Intr-unul din focare este Soarele in al doilea cine ar trebui sa fie?
Observam ca cu cat planetele sunt mai indepartate de Soare cu atat este mai alungita elipsa!

Cine stie, al doilea focar o fi in axul unui vortex eteric cosmic care antreneaza Pamantul...

CAdi a scris:Eu am intrebat de ce orbita planetelor are un al doilea focar, adica de ce este o elipsa?
Intr-unul din focare este Soarele in al doilea cine ar trebui sa fie?
Observam ca cu cat planetele sunt mai indepartate de Soare cu atat este mai alungita elipsa!

Al doilea focar este doar o pozitie spatiala ce marcheaza pozitia de pi/4 din unda care insoteste planeta in miscarea ei combinata dintre o sinusoida si un cerc. Daca cercul este pozitia mediana a sinusoidei, elipsa este chiar sinusoida curbata pe acel cerc. Este vorba de o sinusoida deformata prin curbarea pe un cerc.

Pai hai sa judecam putin. Ce determina o orbita? Bineinteles este forta gravitatiei.
Daca ar fi numai forta gravitationala a Soarelui planetele vs-ar misca pe orbite circulare .
Ati vazut cum percepe Einstein gravitatia, o deformare geometrica a continuului spatiu-timp.
Soarele este ca o sfera, normal spatiul din jurul lui ar fi deformat sub forma unei sfere, deci planetele
s-ar roti circular, bineinteles dupa legea atractiei universale.
Ori planete se rotesc pe o elipsa in jurul Soarelui care este unul din focare.

CAdi a scris:Pai hai sa judecam putin. Ce determina o orbita? Bineinteles este forta gravitatiei.
Daca ar fi numai forta gravitationala a Soarelui planetele vs-ar misca pe orbite circulare .
Ati vazut cum percepe Einstein gravitatia, o deformare geometrica a continuului spatiu-timp.
Soarele este ca o sfera, normal spatiul din jurul lui ar fi deformat sub forma unei sfere, deci planetele
s-ar roti circular, bineinteles dupa legea atractiei universale.
Ori planete se rotesc pe o elipsa in jurul Soarelui care este unul din focare.

Cu foarte mult timp in urma, am facut o palnie mare din carton in care am aruncat o bila sub diferite unghiuri. In functie de unghiul de aruncare am obtinut orbite eliptice spiralate fiind in cadere spre centrul palniei, sau orbite circulare de la caz la caz. Iata ca nu sunt necesare alte forte in afara de atractia gravitationala si forta centrifuga. Deci in acelasi spatiu fizic se regasesc doua medii distincte, unul in care corpurile se pot misca doar rectiliniu din inertie, si orice abatere de la rectilinitate presupune o reactie de raspuns a mediului prin aparitia fortei centrifuge ce are rolul de corectare a traiectoriei, si un mediu deformat sferic in care toate corpurile se misca circular din inertie, sau mai bine zis pe traiectorii curbe. Din suprapunerea efectelor celor doua medii rezulta traiectoria reala a particulei, care in majoritatea cazurilor este eliptica, sau cel mult apropiata de forma circulara, dar niciodata perfect circulara. Cercul prfect este doar in matematica.

Măi nene, a explicat bietul "omuldinlună" pe 'jde mii de pagini miscarea in camp central şi tot vă bateţi capul cu asta! E scris cu ani în urmă, trebuie doar să înţelegeţi ce citiţi, nu să fiţi analfabeţi funcţionali!

Un focar poate sa fie de infectie sau locul de unde pleaca focul sau se concentreaza razele. In trecut au fost si focare de cultura, dar nu mai e cazul.
Sa stiti si ca in centrul galaxiei exista doua focare.
Si alte corpuri cosmice ciudate au focare, a se vedea quasarii, etc.
Posibil ca si focul Iadului sa aiba acolo un focar cu foc continuu. Cum traiesc acolo sufletele pacatosilor, nici nu vreau sa ma gandesc, dar dracii nu se plang.

Razvan a scris:Măi nene, a explicat bietul "omuldinlună" pe 'jde mii de pagini miscarea in camp central şi tot vă bateţi capul cu asta! E scris cu ani în urmă, trebuie doar să înţelegeţi ce citiţi, nu să fiţi analfabeţi funcţionali!

Urmeaza cu incredere sfatul lui Razvan ! Ce rost mai are
sa gandesti si sa cautati tu ? Risipa de energie !
Citeste cu incredere, trebuie numai sa intelegi ce citesti.
Daca intelegi ce scriu altii, te feresti de intrebari. Nu
conteaza ce au scris !                  
Nu-i treaba ta sa cauti fisuri in ce au scris somitatile.
Eventual, tine bine minte ce ai citit. Ai citit, ai inteles,
ai memorat, cercetator te numesti !

Orbita eliptica plana atribuita vre-unei planete este imaginara.
Traiectoria reala e deschisa, spiralata.
Deci pe acest topic se cauta focare imaginare la orbite eliptice imaginare...

Razvan a scris:Măi nene, a explicat bietul "omuldinlună" pe 'jde mii de pagini miscarea in camp central şi tot vă bateţi capul cu asta! E scris cu ani în urmă, trebuie doar să înţelegeţi ce citiţi, nu să fiţi analfabeţi funcţionali!

Am incercat sa recitesc prezentarea Omuluidinluna din topicul sau,, Miscarea in camp central " si nu apar formulele ! adica ele sunt scrise, dar nu se pot citi!
Poti sa le faci ceva Razvan, sa fie lizibile??

eugen a scris:Orbita eliptica plana atribuita vre-unei planete este imaginara.
Traiectoria reala e deschisa, spiralata.
Deci pe acest topic se cauta focare imaginare la orbite eliptice imaginare...

E adevarat ce zici dar deocamdata NASA calatoreste in spatiu dupa elipsele imaginare.
Din ce am apucat sa citesc la ,,Miscarea in camp central''  topicul deschis de Omuldinluna,
daca masele a doua corpuri ceresti sunt neegale si exista o singura forta gravitationala (de exemplu cea a Soarelui) miscarea orbitala a unei planete in modul ideal ar trebui sa fie  circulara.

[img][/img]

CAdi a scris:E adevarat ce zici dar deocamdata NASA calatoreste in spatiu dupa elipsele imaginare.

Fals! NASA călătorește pe baza miilor de încercări și erori cu care se confruntă. Atunci când va rezolva problema turbulenței, atunci se va putea spune că se bazează doar pe Știință și nu pe încercări.

Abel Cavaşi a scris:

CAdi a scris:E adevarat ce zici dar deocamdata NASA calatoreste in spatiu dupa elipsele imaginare.

Fals! NASA călătorește pe baza miilor de încercări și erori cu care se confruntă. Atunci când va rezolva problema turbulenței, atunci se va putea spune că se bazează doar pe Știință și nu pe încercări.

Si China si EAU care au lansat primele lor sonde spre Marte si care au ajuns acum cateva zile la planeta rosie, pe baza caror erori calatoresc?
Se iau totusi in calcul niste premise calculate si programate pentru traiectorie.
La nivel spatial faptul ca Soarele orbiteaza cu o anumita viteza in jurul centrului de masa al galaxiei nu are importanta pentru ca planetele se deplaseaza odata cu el,
SR ul  Sistemului Solar este in raport cu Soarele si raportat la acesta Kepler a observat ca planetele il orbiteaza pe o elipsa!

CAdi a scris:Si China si EAU care au lansat primele lor sonde spre Marte si care au ajuns acum cateva zile la planeta rosie, pe baza caror erori calatoresc?
Se iau totusi in calcul niste premise calculate si programate pentru traiectorie.

Erorile se datorează faptului că traiectoriile nu sunt plane. Cu toate programările lor, tot trebuie să folosească corecții ale traiectoriilor.

Da, este adevarat.

Nu stiu daca exista accelerometru diferential 3D. Acest aparat ar permite ca nava sa-si gaseasca singura calea spre o planeta sau alta in functie de panta acceleratiei gravitationale. Cum acceleratia scade cu patratul distantei fata de Pamant si creste invers proportional cu patratul distantei fata de alta planeta, acest aparat ar furniza datele necesare traiectoriei optime.

Cosmogonie

Un calcul al fortei de atractie gravitationala Pamant-Soare si fortei centrifuge asupra Pamantului in rotatie in jurul Soarelui ar trebui sa arate egalitate in ipoteza ca Pamantul e legat de Soare numai prin gravitatie.
A calculat cineva in stiinta aceste forte sa constate echilibrul lor ?
Daca nu sunt egale aceste forte trebuie admis un model in care intra in joc si alte forte -electromagnetice de exemplu- pentru a mentine Pamantul pe orbita stabila.
Pot fi surprize la acest model, care sa atace tabuurile gravitatiei, inclusiv elipticitatea...
In lipsa unui alt exemplu , citez numele suedezului Alfvén, ale carui explicatii despre cosmogonie admit cauze gravitationale, magnetice si electrice la geneza corpurile ceresti , a caror comportare pe trasee cosmice nu se datoreaza doar gravitatiei.

In ultimele doua coloane din acest tabel au fost calculate de mine cele doua forte , forta centrifuga si forta de atractie si se vede ca sunt egale.

virgil a scris:In ultimele doua coloane din acest tabel au fost calculate de mine cele doua forte , forta centrifuga si forta de atractie si se vede ca sunt egale.

Deci concluzia care ar fi?

Planeta ar trebui sa orbiteze Soarele pe o traiectorie circulara.
Atunci caror factori se datoreaza orbita pe o elipsa?

CAdi a scris:

virgil a scris:In ultimele doua coloane din acest tabel au fost calculate de mine cele doua forte , forta centrifuga si forta de atractie si se vede ca sunt egale.

Deci concluzia care ar fi?

Planeta ar trebui sa orbiteze Soarele pe o traiectorie circulara.
Atunci caror factori se datoreaza orbita pe o  elipsa?

Soarele la randul lui are un camp pulsatoriu cu perioada egala cu a orbitei fundamentale, ceia ce transforma intreg sistemul intr-un oscilator armonic.

Eliptizarea unei traiectorii circulare introduce o perturbatie in miscarea circulara.
Sa presupunem un satellit artificial lansat in jurul Pamantului.
Teoria spune ca satellitul se poate mentine pe orbita stabila circulara la o anumita viteza.
Dar poate satelitul sa se miste eliptic in jurul Pamantului in mod natural?
In acest al doilea caz ar fi nevoie de forte externe , altele decat gravitatia, pentru a impune fortat miscare pe elipsa.

Elipsele apar datorita jocului fortelor gravitationale intre planete, intre planete si Soare si intre Soare si Galaxie ,
nu numai datorita relatiei intre 2 corpuri.
Al doilea focar F2 trebuie privit si din acest punct de vedere.

Miscarea in ansamblu trebuie raportata la Sistemul Galactic, pentru ca si Soarele se misca in raport
cu centrul de masa al Galaxiei in ansamblu, iar Galaxia isi intinde fortele gravitationale
pana la nivelul Soarelui deci si al planetelor din cadrul Sistemului Solar.

De acord cu influentele cosmice de care scrii.

Virgil,
Ai pomenit de sistem oscilator.
Daca viteza unui corp ceresc este variabila, inseamna ca energia lui cinetica este variabila.
Creste sau scade, asa cum este in cazul particular pe o "elipsa".
Inseamna ca acel corp oscileza energetic , dar nu singur.
Trebuie sa existe o entitate care sa preia din energia cinetica si sa i-o cedeze inapoi, pentru a inchide un ciclu oscilant.

eugen a scris:Virgil,
Ai pomenit de sistem oscilator.
Daca viteza unui corp ceresc este variabila, inseamna ca energia lui cinetica este variabila.
Creste sau scade, asa cum este in cazul particular pe o "elipsa".
Inseamna ca acel corp oscileza energetic , dar nu singur.
Trebuie sa existe o entitate care sa preia din energia cinetica si sa i-o cedeze inapoi, pentru a inchide un ciclu oscilant.

Propun sa va jucati putin la acest simulator si o sa vedeti ca se pot obtine orbite circulare sau eliptice variind parametri sistemului.
https://phet.colorado.edu/sims/html/gravity-and-orbits/latest/gravity-and-orbits_ro.html

Aceasta icoana- computerul- nu poate inlocui natura.
Una e natura, alta cifrele...

virgil a scris:

eugen a scris:Virgil,
Ai pomenit de sistem oscilator.
Daca viteza unui corp ceresc este variabila, inseamna ca energia lui cinetica este variabila.
Creste sau scade, asa cum este in cazul particular pe o "elipsa".
Inseamna ca acel corp oscileza energetic , dar nu singur.
Trebuie sa existe o entitate care sa preia din energia cinetica si sa i-o cedeze inapoi, pentru a inchide un ciclu oscilant.

Propun sa va jucati putin la acest simulator si o sa vedeti ca se pot obtine orbite circulare sau eliptice variind parametri sistemului.
https://phet.colorado.edu/sims/html/gravity-and-orbits/latest/gravity-and-orbits_ro.html

Virgil, s-au efectuat observatii (Kepler si Observatoarele astronomice etc.)  si s-au constatat niste efecte ale miscarii unor corpuri ceresti.
S-au scris niste ecuatii in raport cu acele efecte.
Trebuie depistate cauzele nu efectele. Ecuatiile sunt scrise in raport cu ceea ce vedem, nu in raport cu cauzele.
Nu variatia vitezei determina traiectoria. Ce anume determina variatia vitezei? Cine trage obiectul in afara miscarii circulare?
Forta Coriolis? atractia dintre planete? Centrul de Masa Galactic?
Eugen are dreptate! Simularea de mai sus presupune niste ecuatii deja scrise in calculator, justificate prin calcule matematice.
Noi insa trebuie sa percem fenomenul fizic.
Ai vazut ca traiectoria ideala a unui obiect ceresc raportat la forta gravitationala a Soarelui este un cerc.
Dar noi suntem departe de traiectoria ideala. Poate ecuatiile ar trebui scrise altfel, in functie de alte forte pe care nu le cunoastem ,
si ar putea sa  dea rezultate mai precise decat cele actuale care sunt doar niste aproximatii vizuale matematice care justifica efectul.

CAdi a scris:

virgil a scris:

eugen a scris:Virgil,
Ai pomenit de sistem oscilator.
Daca viteza unui corp ceresc este variabila, inseamna ca energia lui cinetica este variabila.
Creste sau scade, asa cum este in cazul particular pe o "elipsa".
Inseamna ca acel corp oscileza energetic , dar nu singur.
Trebuie sa existe o entitate care sa preia din energia cinetica si sa i-o cedeze inapoi, pentru a inchide un ciclu oscilant.

Propun sa va jucati putin la acest simulator si o sa vedeti ca se pot obtine orbite circulare sau eliptice variind parametri sistemului.
https://phet.colorado.edu/sims/html/gravity-and-orbits/latest/gravity-and-orbits_ro.html

Virgil, s-au efectuat observatii (Kepler si Observatoarele astronomice etc.)  si s-au constatat niste efecte ale miscarii unor corpuri ceresti.
S-au scris niste ecuatii in raport cu acele efecte.
Trebuie depistate cauzele nu efectele. Ecuatiile sunt scrise in raport cu ceea ce vedem, nu in raport cu cauzele.
Nu variatia vitezei determina traiectoria. Ce anume determina variatia vitezei? Cine trage obiectul in afara miscarii circulare?
Forta Coriolis? atractia dintre planete? Centrul de Masa Galactic?
Eugen are dreptate! Simularea de mai sus presupune niste ecuatii deja scrise in calculator, justificate prin calcule matematice.
Noi insa trebuie sa percem fenomenul fizic.
Ai vazut ca traiectoria ideala a unui obiect ceresc raportat la forta gravitationala a Soarelui este un cerc.
Dar noi suntem departe de traiectoria ideala. Poate ecuatiile ar trebui scrise altfel, in functie de alte forte pe care nu le cunoastem ,
si ar putea sa  dea rezultate mai precise decat cele actuale care sunt doar niste aproximatii vizuale matematice care justifica efectul.

In acea simulare pe calculator sunt introduse ecuatiile matematice legate de gravitatie pentru ca nu s-a descoperit nimic mai mult ca sa se poata baga pe simulator. Daca grafic se obtin traiectorii elicoidale folosind cunostiintele actuale respectiv legile lui Newton, Kepler, fortele centrifuge, etc. de ce trebuie sa caut altceva ca sa justific orbitele elicoidale?
Am afirmat ca fiecare sistem cosmic este un oscilator armonic in care corpurile ceresti fac continuu schimburi energetice, folosind mereu procedeul transformarii energiei de miscare in energie de pozitie si invers. Fiecare corp ceresc oscileaza in raport cu celelalte cu atat mai pregnant cu cat corpurile din proximitate sunt mai mari, cum masa Soarelui este de un milion de ori mai mare decat masa Pamantului si de o mie de ori mai mare decat cea mai mare planeta din sistem respectiv Jupiter, este normal ca toate miscarile planetelor sa se raporteze fata de Soare. In orice pendulare gravitationala are loc apropierea periodica a cel putin doua corpuri cu viteze din ce in ce mai mari pana la o anumita limita determinand energia cinetica maxima, dupa care urmeaza indepartarea lor pana la o anumita pozitie determinand energia potentiala maxima, intr-un spatiu propriu creat de cele doua corpuri, numit camp gravitational. Liniile de camp gravitational reprezinta mediul elastic in care se desfasoara aceasta oscilatie continua, in consonanta cum campurile gravitationale a stelelor din jur si chiar a galaxiei.