Despre ecuaţiile lui Maxwell

[Provine din topicul „Ce este lumina?”]


Scurt istoric al ecuatiilor lui Maxwell:

Ecuatiile originale ale lui Maxwell (20/20), publicate pentru prima data in publicatia "Philosophical Transactions Nr.155/1865" al Royal Society of London:
-= Philosophical Transactions =-

Inainte de a trece mai departe in studiul evolutiei celor 20 de ecuatii ale lui Maxwell, va rog sa cititi urmatorul articol aparut in anul 1990 in publicatia "Scientific American":
-= Scientific American, 1990, June =-

Ulterior primei publicari din anul 1865, aceste ecuatii au aparut in urmatoarele publicatii:
-= 1873 - A treatise on electricity and magnetism Vol.2 - first edition - paginile 227-237 =-
-= 1881 - A treatise on electricity and magnetism Vol.2 - second edition - paginile 229-239 =-
-= 1890 - The Scientific paper of James Clerk Maxwell Vol.1 - paginile 554-562 =-
-= 1892 - A treatise on electricity and magnetism Vol.2 - second third edition edited by J.J. Thomson - paginile 247-259 =-
-= 1904 - A treatise on electricity and magnetism Vol.2 - reeditare Oxford dupa second third edition edited by J.J. Thomson - paginile 247-259 =-

In continuare pun link-urile pe care le consider valoroase pentru cei ce vor sa afle, si mai ales sa vada cu ochii lor, evolutia ecuatiilor lui Maxwell asa cum le cunoastem astazi:
-= 1873 - A treatise on electricity and magnetism Vol.1 - first edition =-
-= 1873 - A treatise on electricity and magnetism Vol.2 - first edition =-
-= 1881 - A treatise on electricity and magnetism Vol.1 - second edition =-
-= 1881 - A treatise on electricity and magnetism Vol.2 - second edition =-
-= 1890 - The Scientific paper of James Clerk Maxwell Vol.1 =-
-= 1890 - The Scientific paper of James Clerk Maxwell Vol.2 =-
-= 1891 - A treatise on electricity and magnetism Vol.1 - third edition - nu le-am gasit inca =-
-= 1891 - A treatise on electricity and magnetism Vol.2 - third edition - nu le-am gasit inca =-
-= 1892 - A treatise on electricity and magnetism Vol.1 - second third edition edited by J.J. Thomson =-
-= 1892 - A treatise on electricity and magnetism Vol.2 - second third edition edited by J.J. Thomson =-
-= 1904 - A treatise on electricity and magnetism Vol.1 - reeditare Oxford dupa second third edition edited by J.J. Thomson =-
-= 1904 - A treatise on electricity and magnetism Vol.2 - reeditare Oxford dupa second third edition edited by J.J. Thomson =-

Dupa reducerile facute de Heaviside, Gibbs, si Hertz a urmat simetrizarea acestora (eliminarea sistemelor asimetrice existente in teoria lui Maxwell), pe care a facut-o Lorentz in 1892. Mai departe mai sapati si voi daca va intereseaza cu adevarat... ca am obosit!

Insist in continuare pentru cei interesati, sa cautati sa descoperiti singuri legatura intre cei ce au modificat ecuatiile lui Maxwell si J.P. Morgan.

Nota:
- rog administratorul sau moderatorii sa mute sau sa stearga acest mesaj daca il considera nepotrivit pentru acest topic.

Sadang, te felicit pentru munca depusa.
Desi am studiat electromagnetismul, nu emit acum nici o parere, trebuie sa ma "reciclez". Mi-au iesit peri albi, nu mai sant la varsta voastra a celor cu mintea agera, dar jarul unor preocupari vechi, personale despre electromagnetism inca nu sa stins.
Poate cu alta ocazie voi expune cateva observatii.
Despre Maxwell si altii, este uimitor ce au putut sa intuiasca cu mijloace rudimentare.

Ce intelegi prin simetrizare? Sistemul este in continuare asimetric, deoarece presupune absenta monopolilor magnetici ca surse ale campului magnetic.

http://www.wolfram-stanek.de/train-brain/gedaechtnistrainer_mind_map_maxwell/gedaechtnistrainer_gedaechtnistraining_maxwell_hand.htm

Cine poate sa constate ca regulile electrodinamicii ...sunt, in integralitatea lor, aplicatii particulare ale.... CODULUI FUNDAMENTAL....al interactiunilor elicoidale,(Teorie Fundamentala).?
...

Cum merge studiul despre ecuatiile lui Maxwell originale si trunchierea actuala a acestora? Ati avut curajul sa va intoarceti inainte de 1900 si sa o luati de la capat? Ati descoperit de ce avem in termodinamica doar COP subunitar? De ce folosim sisteme izolate?

Studiati, studiati
si eventual ma injurati,
daca nu o sa va placa
ce o sa aflati!

sedang,la prima intrebare nu pot da un raspuns afirmativ;urmatoarele m-au preocupat si cred c-am gasit si raspunsuri...
Termodinamica actuala e doar un primitivism stiintific..., totusi e mama tuturor stiintelor!
Daca ceva se schimba in termodinamica,toata stiinta actuala trebuie rescrisa.
Acel ceva inseamna renuntarea la credinta ca ciclul Carnot e ciclul cu cel mai mare randament posibil...

Si? Reprezinta asta o problema in dinamica evolutiei unei civilizatii? Nu cumva este doar efectul unor intentii, mai mult sau mai putin onorabile, de a limita/controla accesul la cunoastere?

Sadang, zi-mi o consecinta a ecuatiilor scrise in forma initiala ce nu poate fi descoperita din ele asa cum sunt scrise azi.

Asta va trebui sa gasesti singur. Oceanul informational este si la indemana ta. Nu trebuie decat sa cauti. Si sa intelegi. Si sa-ti asumi responsabilitatea a ceea ce vei intelege si vei face. Pentru ca aici nu mai vorbim de disocierea H2O si alte fenomene empirice...

Nu, nu trebuie sa-mi pierd eu timpul cautand aceste lucruri pentru ca nu eu am facut afirmatiile tale. Daca spui ca s-a pierdut ceva pe drum si ca suntem victimele unei conspiratii vechi de cateva secole a celor care vor sa ne limiteze accesul la cunoastere, trebuie sa dovedesti asta. Altfel, vorbesti prostii.
Asa cum ti-am mai spus, motivul pentru care nu mai vezi 20+ ecuatii ci doar 4 tine de faptul ca 2 dintre acele ecuatii sunt vectoriale (ce descriu 3 componente ale campului, deci ai in final tot 8 ecuatii) iar restul ecuatiilor (care descriu legile de conservare ale campului) se construiesc din acestea. Mai departe, din punct de vedere principial, orice problema de electrodinamica clasica se poate rezolva cautand solutiile acestor ecuatii cu conditii limita aferente problemei (conditii initiale sau de frontiera). Evident, nu toate se pot rezolva analitic, pentru majoritatea exista metode computationale foarte puternice.

E adevarat ca inca sunt cateva probleme si in teoria clasica (ce tin de tratarea singularitatilor campului mai ales), dar nu acolo e originea lor.

alefzero, sper sa nu mi-o iei in nume de rau ca raspund eu in locul lui sadang la cererea ta:

Sadang, zi-mi o consecinta a ecuatiilor scrise in forma initiala ce nu poate fi descoperita din ele asa cum sunt scrise azi..

Acestea sunt undele scalare, folosite "in secret" de toata lumea buna.

Fara sa fiu un specialist in domeniu, imi permit sa fac legatura intre undele scalare si calatoria in timp. Am tradus si continui traducerea articolelor aparute in New Energy Technologies pe aceasta tema (a calatoriilor experimentale in timp efectuate de niste rusi contemporani noua). Traducerile le puteti gasi la adresa:
http://cercetareromaneasca.forumgratuit.ro/t7-timpul-timpul
Sper sa nu fiu acuzat de autopublicitate...

Sunt de aceeasi parere cu sadang in ceea ce priveste controlul accesului la (adevarata) cunoastere. Se intampla sub ochii nostri.

Lasand calatoria in timp la o parte (Kozyrev a fost indiscutabil un om inteligent, dar din nefericire incarcerarea sa l-a izolat de progresul stiintific si din punctul meu de vedere, ideile sale din acea perioada sunt numai palavre), ce intelegi mai exact prin unde scalare? Ecuatia undelor electromagnetice se deriveaza imediat din ecuatiile Maxwell, si poate fi rescrisa in termeni de potentiale electromagnetice, ce au intr-adevar o componenta scalara si 3 vectoriale, asa ca se poate discuta, intr-un regim tranzitoriu chiar si pentru o problema de electrostatica, de propagarea unui camp scalar. Nu vad inadvertenta.

Denumirile de "unde scalare" si "unde longitudinale" sunt denumiri noi, neinvatate la scoala dar folosite de diversi cercetatori (de regula particulari) pentru a numi cumva fenomenele cu care lucreaza si care nu sunt cuprinse in "stiinta oficiala". Chiar daca nu sunt recunoscute de "oficiala", ele functioneaza bine mersi, indiferente la recunoasterea oficiala.

"Palavrele" lui Kozyrev -o exprimare voit jignitoare- le gasesti traduse de mine pe acelasi forum indicat mai sus. Eu am inteles ce spune Kozyrev si de aceea ma bazez pe rezultatele experimentelor lui, exact la fel cum o fac si alti oameni de stiinta (galonati in stiinta, nu ca mine), de diverse natii. E normal ca daca nu ai citit cu atentie articolele publicate de Kozyrev (din lipsa de interes sau de timp), e imposibil sa intelegi ce a facut omul acela. Asta nu inseamna ca trebuie sa-l vorbesti de rau.

Privitor la ec. Maxwell -in caz ca te intereseaza- iata o modesta propunere de introducere a unei ecuatii in plus fata de cele stiute, facuta de un doctor din Petersburg pe cele doua pagini ce le reproduc aici:



Am mai retinut o alta propunere, similara, facuta de alti "curiosi" dar in caz ca vorbim palavre ma voi abtine sa continui.

Foarte interesant, mm! Asteptam de mult ca cineva sa puna niste calcule explicite pe baza carora sa discutam. Din pacate acum sunt destul de prins cu niste chestiuni care se vor mai prelungi o luna sau doua, dar am salvat o copie a articolului pentru ca vreau sa-l studiez imediat ce am timp. Autorul este destul de expeditiv vad, in relatare dar cred ca pot descifra continutul. Ramane sa reluam chestiunea atunci, din partea mea cel putin.

MM eu personal apreciez munca ta pe acest forum si pe celalalt. Poate candva voi lua decizia sa deschid un topic pe forumul tau despre subiectele mele preferate. Care defapt sunt si ale tale.

Mai contribui eu cu inca ceva: studiati munca a doi mireni, David Hamel si Pier Luigi Ighina, iar la polul opus, a doi licentiati, Konstantin Meyl si/sau Tom Bearden. Nu ca nu ar mai fi altii, dar poate asa dati si de ceilalti! Si uite asa am mai facut loc la inca multe posturi pro/contra! Oricum eu va doresc studiu placut celor ce cautati a intelege mai mult decat acum!

O remarca rapida pot face acum, pe baza articolului postat de mm, mi-a sarit in ochi la a doua recitire. Densitatea de energie a acestor unde longitudinale depinde de potentialele elctromagnetice A si phi, daca simbolurile au interpretarea clasica. Problema e ca aceste potentiale nu sunt cantitati fizice masurabile, pentru ca nu pot fi definite decat pana la o constanta arbitrara, in cazul potentialului scalar, respectiv gradientul unei functii scalare arbitrare, in cazul potentialului vector, ori asta inseamna ca nici respectiva densitate nu este o cantitate fizica. Dupa cum am spus, trebuie studiat cu atentie articolul, dar deja am impresia ca si-a dat singur dreptate autorul, vis-a-vis la imposibilitatea existentei acestor unde .

și eu săpat pe net de nu a mai rămas nici un bit de informație neîntors pe dos ... din ce am înțeles eu ecuațiile originale ale lui maxwell au o parte care a deranjat pe ceilalți, să le zicem oculta, caracatița

e vorba de problema potențialului! valoarea potențialului câmpului elecromagnetic e ... POTENȚIAL!

și mai clar, potențial infinit! totul depinde de restul ansamblului cât din energia potențială apare ca energie efectivă în câmpul electromagnetic măsurabil!

nu poti ști care e potențialul maxim doar câtă energie e într-un punct al acestui câmp funcție de energia măsurată în ansambul câmpului

în teorie o configurație și structură/poziție/mișcare nouă a ansamblului material care produce câmp electromagnetic poate extrage o energie mai mare! nu există limite teoretice pentru că singurul lucru pe care îl poți măsura într-un câmp electromagnetic e efectul nu cauza care la produs!

NU ȘTIM CUM SĂ MĂSURĂM ENERGIA POTENȚIALĂ PUTEM DOAR MĂSURA ENERGIA EFECTIVĂ! teoria nu a ajuns până acolo încât să ne poată spune care e maximul potențial de energie care poate fi generat de un câmp electromagnetic doar în anumite configurații, măsurate experimental, sa măsurat energia X sau Y sau Z

"The goal is to save the young scientists and engineers coming on(at least those interested) from having to do 35 years of agonizing research to find out where all the bits and pieces are hidden in physics and thermodynamics (the standard CEM/EE model explicitly forbids such (overunity) systems, since Lorentz arbitrarily symmetrized the Heaviside-Maxwell equations in 1892 and thereby arbitrarily discarded all asymmetric Maxwellian systems – the very ones that are allowed to use excess energy from the vacuum to help power their loads)"

teoria era prea grea, calculele și matematica necesară prea înaltă și atunci pentru mase sau simplificat ecuațiile și sa scos potențialul teoretic infinit al câmpului din ecuații că dădea dureri de cap!

ca o scuză pentru Oliver Heaviside's & comp nu trebuie totuși să ne lăsăm purtați de valurile conspiratiilor! pe vremea aia nu s-au inventat calculatoarele și calculele se făceau cu creionul pe hârtie!

e foarte posibil ca inițial să nu fi fost vorba de nici o intenție rău-intentionată ci simplificarea ecuațiilor să fi fost pe bune necesară ca să nu se lase cu dureri de cap cât se poate de reale ... după, pe la 1900 lucrurile au prins viteză, banii au început să curgă în buzunarele caracatiței și lucrurile au rămas în forma simplificată pentru că banii vorbesc!

pe la 1920 când nikola tesla era gata să schimbe fața lumii cu transmisia de lucru mecanic la distanță prin extracția energiei necesare motorului direct din potențialul infinit al câmpului electromagnetic era prea târziu! caracatița era umflată, puternică, omniprezentă, sistemul bancar fracționar în plin avânt, nu se mai dorea energie nelimitată și ieftină, accesibilă din orice punct al câmpului!

potențialul a rămas potențial ... cine va descoperi cheia accesului la acest potențial va arunca sistemul în aer!

nikola tesla zicea că are oarece idee cam cum să facă asta dar nu a mai apucat să își termine motorul ...

între timp sau descoperit electronii cu sarcină electrică fracționară și sa recunoscut faptul că la cel mai de jos nivel vidul cuantic nu e nici pe departe spatiu gol ci un fel de fântână care aruncă în toate direcțiile particule elementare create din nimic cu energii variabile care depind de pana de gâscă cu care gâdili spațiul vid pretins gol

energia extrasă depinde de configurația sistemului! nikola tesla nu avea halucinatii! totul depinde de găsirea poziției corecte pentru a extrage maximul de energie necesar scopului ... nu există limite teoretice! potențialul e infinit!

problema e că e doar ... potențial!

Felicitari! Felicitari! Felicitari! Modalitatile de a gadila optim acest potential sunt multiple si le-au gasit multi, parte din ei cunoscuti, parte necunoscuti. Tesla a fost printre primii care a inteles acest lucru. Inaintea lui a fost, (dupa stiinta mea) John Worrell Keely. Dupa acestia doi au urmat multi altii, care firesc au fost suprimati daca au ridicat capul prea mult. Felicitari inca o data din partea mea. Si nu te opri.

wikipedia.org - Mathematical descriptions of the electromagnetic field

Fortunately, there is a way to simplify these equations that takes advantage of the fact that the potential fields are not what is observed, the electric and magnetic fields are. Thus there is a freedom to impose conditions on the potentials so long as whatever condition is chosen to impose does not affect the resultant electric and magnetic fields. This freedom is called gauge freedom

câmpul electromagnetic observat e ceea ce ai observat până acum prin experimente! nu îți poate da nici o limită a ce ar putea fi potențial observat într-o altă configurație de curenți!

e ca și cum ai spune că, prin experiment, ai observat că cheia x deschide doar seiful X, cheia y seiful Y samd fiecare seif eliberând o anumită cantitate de energie măsurabilă ... însă numărul cheilor diferite e infinit! numărul tipurilor de mișcări ale materiei care smulg câmp electromagnetic din nimic e incomensurabil și niciodată nu se va putea spune că pot exista doar mișcările observate până acum!

teoria câmpului electromagnetic nu pretinde că există doar ciori albe și nici o cioară neagră! spune doar că cioara neagră e o cioară ... posibil observabilă!

iar tipurile de mișcări, electromagnetic curent flows, observate până acum reprezintă grămada aiuritoare de particule elementare puse la insectar, una mai colorată și mai sucită decât cealaltă ... barioni, fermioni, fotoni, electroni, spins, atomi, protoni, nucleoni, quarci, o ciorbă tare veselă!

Nu inteleg sensul criticii tale...?!
Doar critici ,sau iti inchipui si o solutie?WoodyCAD are una!

problema mea e cu ce am învățat la școală nu cu oamenii de aici ... mă enervează faptul că am fost tratat ca un dobitoc cu povești de genul magnetul are un pol sud și un pol nord blablabla ...

test rapid și extrem de ușor de făcut de oricine:
luat 2 magneți, găsiți polii sud la ambii, lipit de unul o foaie de metal ... ce constată bizonul luat de fraier:

polul sud al magnetului 1 se lipește de foița de metal pe o parte
polul sud al magnetului 2 se lipește de foița de metal pe cealaltă parte!

no, amu' cum e câmpul magnetic al foiței!? nord sau sud!?

și mai și, dacă sunt magneți puternici la distanță mai mare se resping la distanță mai mică se atrag!

să zicem că foița e groasă și o lălăim cu pe o parte e generat câmp magnetic de tip pol nord și pe cealaltă parte tot câmp magnetic de tip "pol nord" ca să împăcăm capra cu varza ...

teoria zice că în bucata de fier un câmp magnetic permanent induce câmp magnetic opus ca să avem perechi sud-nord care se atrag ...

să pretindem că așa e, foița de metal dintre magneți e pe o parte pol nord indus de polul sud al primului magnet iar pe partea cealaltă pol nord indus de polul sud al celui de al doilea magnet

deoarece avem un corp solid deși bucata de metal e plină numai de "pol nord" nu se împrăștie în toate direcțiile pentru că e un cristal forțos

nici o problemă! ÎMPĂTURIM FOIȚA DE METAL ÎN DOUĂ! repetăm experimentul ... fatalitate! tot lipiți sunt de bucata de metal!

cum mama măsii!? pe o parte a foiței avem pol nord indus de polul sud al primului magnet iar pe celaltă parte a foiței de metal pol nord indus de polul sud al celui de al doilea magnet!

dar foița de metal are acum pe o parte pol nord, pe cealaltă parte tot pol nord care în teorie SE RESPING iar pentru că e împăturită în două structura cristalină nu mai poate împiedica cele două părți să se respingă! de ce rămân lipite cele 3 obiecte!?

oricât o sucești și o învârtești teoria nu se potrivește cu practica decât aproximativ ...

mă enervează rău de tot idioțenia cu pol sud și pol nord ... dacă nu e nici un pol sud diferit de pol nord ci același pol care doar se mișcă diferit!?

curenti materiali microscopici care de exemplu dacă se mișcă în sens opus unul față de altul se atrag iar dacă se mișcă în același sens pe o traiectorie locală se resping ...

dacă e corect ce bănuiesc eu atunci nu există nici un pol nord si nici un pol sud! sunt doar povești de spus la gura sobei!

e un singur pol, un curent de materie microscopică care funcție de cum se mișcă e pol nord sau pol sud pentru un observator care e în cazul de față e un curent de materie microscopică din celălalt magnet!

o formă simplificată a polilor magnetici ar putea fi un curent material care se mișcă pe o traiectorie circulară

pentru un alt inel de materie, alt curent flow, care se mișcă circular dacă se mișcă ambele în "același sens" se atrag iar dacă se mișcă invers se resping .... sau invers! că din ce țin eu minte sa scos din burtă faptul că polii de același tip se resping iar cei de tip diferit se atrag!

astfel că un inel de materie, curent flow, care pentru alt inel de materie poate fi considerat pol opus, adică se atrag, prin simpla rotire cu 180 grade pe planul de rotație local îl putem transforma instant în celălalt pol care duce la efectul invers de respingere între cele două inele de materie microscopică în mișcare!

polul magnetic e ca un fel de janus cu două fețe, funcție de cum se sucește e ba pol nord ba pol sud!

cred că ecuațiile lui maxwell în matematica de nivel înalt al quaternionilor asta descria! asta avea el în minte!

bucle de materie, electronic curent flows, aflată în mișcare aproximativ circulară dar nu neapărat necesar pe traiectorii închise care funcție de aria totală și sensul mișcării relative față de alte inele de materie aflată în mișcare se resping sau se atrăg ...

funcție de aria totală proiectată de un curent flow pe suprafața celuilalt curent flow și vice-versa avem forțe de atracție sau respingere mai mari sau mai mici ... cele două bucle de curent nu e musai să se miște pe planuri perpendiculare! pot fi și la alte unghiuri, variabile, ceea ce duce la suprafețe de mișcare proiectate de pe un pol pe celălalt variabile! din nou, câmpul magnetic și forțele de atracție sau respingere pot avea valori diferite pentru că vectorii de mișcare se descompun în componente paralele și în componente perpendiculare pe suprafețele de mișcare proiectate de un pol pe celălalt pol

astfel avem pentru fiecare pol avem o componentă de atracție și una de respingere ... mișcarea în planuri paralele e doar un caz particular de atracție sau respingere maximă în care componenta perpendiculară a mișcării văzută de celălalt pol e zero!

sper că acum ce mai clar ce am în minte ...

Incearca si cu "Permanent Magnetic Holder" al lui Leedskalnin, cat si cu "Magnetic Current", daca nu cumva ai trecut deja prin ele.

așa cum îl văd eu deocamdată curentul e un flux material la nivel atomic pe o traiectorie aproximativ circulară închisă iar câmpul magnetic e forța de atracție sau respingere care apare funcție de mișcarea acestui flux de materie relativ la mișcarea altor norișori/flux asemănători

câmpul magnetic e câmpul de forțe nu un curent de materie! ... partea electrică descrie curenții nu cea magnetică ...

flux de materie care poate fi ușor imaginat mental ca un rotocol de fum ejectat de un fumător după ce trage din țigară ... rotocolul de fum se mișcă într-o direcție oarecare dar componenta cea mai energetică e mișcarea circulară pe traiectorie închisă pe planul perpendicular mișcării rotocolului de fum într-un spațiu gol, de fapt eter, pentru care, la acel nivel atomic, componenta de frecare a materiei în mișcare e neglijabilă dacă nu inexistentă, un fluid perfect? ...

s-au făcut cercetări și în această direcție când structura atomului nu era încă bine înțeleasă ... am o poză cu un atom așa cum și-l imaginau unii pe la 1900 bengos rău de tot! ca un ghem de ață!

câmpul electric nu mi-e clar ce vrea să reprezinte ... electronii mei sunt particule materiale nu un câmp! la fel ca apa dintr-un râu câmpul electric e râul, electronii moleculele de apă care curg într-un flux care macroscopic ne dă râul-obiect, substanță cu proprietăți distincte de electronii fluxului de curent care îl compun ...

curentul de electroni ar trebui să descrie mișcarea părților acestui flux și felul cum această mișcare determină proprietățile râului ... de-aia îi și zice curent! la fel ca în experimentele observate chiar dacă fluxul de materie, electronii, cel mai mult se mișcă în jurul atomului din când în când mai scapă și curg în afara acestuia!

atomul e albia prin care preferă să curgă râul ... da' curentul de electroni nu curge rectiliniu ci ca un satelit care se învârte în jurul pământului deși tot timpul cade într-o parte spre pământ dacă are o anumită viteză, emergie, rămâne pe traiectorie! astfel se formează curenții circulari de electroni în jurul atomului ...

atomii ar fi gheme imense de ață, ață care reprezintă albiile râurilor pe care curg electronii ... pentru straturile de la suprafață lucruile par ok, în adâncul ghemului-atom probabil se complică lucrurile și nu mai sunt numai traiectorii-bucle pe arii închise ... la câte particule elementare s-au descoperit toate scoase din burta atomului e îmbârligată mișcarea pe acolo! la fel ca într-un ghem de ață!

boon ... avem 2 atomi distincți, pe suprafața cărora curg râuri de electroni .... funcție de cum curg între cei doi atomi apar forțe de atracție sau respingere care ne dau componenta magnetică a câmpului, câmpul de forțe ... dar de ce apar aceste forțe!? nu îmi dau seama că distanța între atomi e mare!

doar atât știm din ce sa observat până acum experimental că curenții sunt pachete discrete de electroni care de regulă se mișcă în jurul atomilor în fluxuri de curent în volume mici de spațiu raportat mai ales la distanțele dintre atomi, că fluxurile astea de electroni dacă scapă și decolează de pe un atom se mută repede pe alt atom nu prea stau izolate și că mișcarea acestor fluxuri de electroni reușesc să propage în jur forțe de atracție sau respingere care depind de planul buclei de mișcare al unui curent față de planul buclei de mișcare circular al altui curent de pe alt atom ...

acest fenomen are corespondent și la nivel macroscopic pentru că frecarea a două bucăți de material induce câmp electrostatic! dacă un fir de apă curge printr-un inel metalic automat induce un câmp electric în inel care are voltaje respectabile!

se pare că într-adevăr mișcarea nu e izolată și spațiul nu e gol! ceva se propagă de la o bucată de materie în mișcare care influențează materia din jur și care se poate măsura prin voltajul câmpului electric dintre două bucăți de materie izolate, distincte ...

mai trebuie puși în fotografie fotonii ... până la urmă ce e un foton!? ce reprezintă el? de ce e musai să aibe o limită finită a vitezei de deplasare? de ce 300 km/s, de ce nu 400!? 500 km/s arată mai bine! care e șmecheria? încă nu m-am lămurit pe deplin ....

experimental știm doar că restul particulelor elementare la scara atomului interacționează unele cu altele prin emisii și absorbții de fotoni ... că acele fluxuri/curenți de electroni, bucățele de materie, se atrag sau se resping bombardându-se reciproc cu fotoni, absorbții și emisii de fotoni ... nu cobor mai jos, la particulele din interiorul atomului, nici măcar la protoni și neutroni, că deja e prea complicat ... prima dată trebuie înțeleși electronii, fotonii, fluxurile de electroni și felul cum se atrag sau se resping prin schimb de fotoni care toate în ansamblu generază câmpul electromagnetic și forțele de atracție și respingere electromagnetice la nivel atomic, molecular și macroscopic ...

cum, în ce fel, de ce? trebuie rumegate ecuațiile astea ale lui maxwell ca să găsim răspunsul ... pentru un feynmann o fi clare, dar mie nu îmi sunt de loc la fel de clare ...

cât despre gravitație ... mucles!

sadang a scris:Felicitari! Felicitari! Felicitari! Modalitatile de a gadila optim acest potential sunt multiple si le-au gasit multi, parte din ei cunoscuti, parte necunoscuti. Tesla a fost printre primii care a inteles acest lucru. Inaintea lui a fost, (dupa stiinta mea) John Worrell Keely. Dupa acestia doi au urmat multi altii, care firesc au fost suprimati daca au ridicat capul prea mult. Felicitari inca o data din partea mea. Si nu te opri.

bănuiala mea e că nu există mai multe tipuri de particule elementare ci doar tipuri diferite de mișcări ale anticului atom ... există o singură particulă elementară, atomul antic infinit de mic și indivizibil care se mișcă într-un vid plin care cât timp atomii rămân nemișcați și potențiali, adică neobservați, e ca și cum acel vid e gol ... gol pentru că nu se mișcă nimic, dar ei există!

acești atomi, adevăratele particule elementare nu ciorba fizicii actuale, conform unor legități numai de ei știute sar la înaintare, adică se mișcă, aparent inexplicabil, cu energii formidabile ceea ce duce la descrierea lui feynmann a fenomenului cu continua generare de particule elementare din nimic, din vid ...

această continuă generare de particule observabile, adică în mișcare, la fel ca în termodinamica clasică, prin mișcarea aparent haotică reușesc să creeze nori de particule tot mai mari și mai complexe care funcție de structura mișcărilor atomilor care le compun au putut fi separați în clase de particule elementare cu proprietăți distincte

evident aceste particule elementare se mișcă și ele și astfel compun alte particule și mai complexe ... astfel apar protonii, electronii, atomii, fotonii fiecare pe căprăria lui ...

dintre toate particulele elementare fotonii ies în evidență, ocupă în loc special ... ei par a fi purtătorii de forță, de interacțiuni între celelalte particule elementare!

deși aceste mișcări par haotice cap-coadă deja e o banalitate destul de bine explicată și înțeleasă faptul că o mișcare a părților aparent haotică poate da naștere la suprastructuri mai ordonate! previzibile! cu energii și mase calculabile!

e doar mișcare termodinamică modelată de legi statistice cap-coadă de la cel mai mic norișor de atomi care dau nastere celei mai mici și mai elementare particule până la întregul univers ...

timpul și spațiul nu există apriori ele sunt generate de mișcarea materiei! de-aia la nivel subcuantic aparent avem spații multidimensionale cu mai mult de 3 dimensiuni!

existența câmpul electromagnetic ne spune doar că mișcarea oricărui norișor de particule elementare, orice curent flow, are ca efect energizarea altor norișori potențiali ... funcție de mișcarea lor ceilalți norișori siamezi prind viață, se mișcă!

teoria câmpului electromagnetic așa cum am învățat-o la școală vrea să ne aburească cu ideea că ceilalți norisori se mișcă doar funcție de felul cum se mișcă norisorul-cauză observat deși aceeași teorie admite faptul că în fiecare moment mișcarea acestor norișori generează norișori noi din nimic! din spatiul gol!

ba mai mult că deși nu se poate calcula apriori energia și traiectoria acestor noi particule elementare într-un fel misterios ele nu fac altceva decât să conserve proprietățile ansamblului, și nu le modifică în mod haotic! doar norul-cauză inițial observabil are treabă cu definirea proprietăților ansamblului!

că potențiala energie și traiectorie a particulelor noi devine observabilă, manifestată, doar în măsura în care să nu strice energia și traiectoriile deja definite de legile descoperite până acum ale ansamblului ...

eu miros însă altceva, faptul că nu suprastructura definește microstructura ci invers! suprastructura observabilă e doar un efect măsurabil a cărui cauză e microstructura care se generază permanent din acel vid plin cu eter

acel vid eteric are un potențial infinit de generare a unor patternuri complet noi! plaja mișcărilor posibile e limitată doar de imaginația noastră și de slăbiciunea modelelor teoretice pe care le folosim ca să modelăm aceste fenomene, a aparatului matematic care încearcă să le descrie ...

Dincolo de aparatul matematic si modelele teoretice, este imaginatia noastra. Pe baza acesteia se modeleaza teorii, care la randul lor dau nastere aparatului matematic. Acest potential, oricum i-am zice, eter, ZPE, dark matter, exista si se manifesta. Dar are acesta niste properietati intriseci? Sau acestea sunt dictate de imaginatia noastra? In acest caz cine sau ce suntem noi?

totedati a scris: barioni, fermioni, fotoni, electroni, spins, atomi, protoni, nucleoni, quarci, o ciorbă tare veselă!

[Cuvinte jignitoare] Chiar mi-e lene sa citesc tot monumentul de baliverne pe care l-ai trantit aici, n-am atata timp liber, dar doar cat sa-ti luminez putin nedumerirea, o sa-ti spun ca atomul este un obiect compus din leptoni si hadroni. Leptonii sunt binecunoscutii electroni care formeaza paturile ce invelesc nucleul, in care se regasesc hadronii (de aceea, in acest caz mai sunt numiti si nucleoni) ce in acest caz particular fac parte dintr-o clasa a hadronilor numita clasa barionilor, anume a hadronilor compusi din 3 quarci. In functie de tipurile de quarci care-i alcatuiesc, acesti nucleoni sunt fie protoni, fie neutroni. Intamplator sau nu, toti acesti constituenti ai atomului au valoarea masurata experimental a unei proprietati intrinseci numite spin, un numar fractionar si in consecinta se numesc fermioni pentru ca asculta de asa numita statistica Fermi-Dirac (la electroni e 1/2 ca atata il au ei iar la nucleoni rezulta din insumarea cuantica a spinilor quarcilor constituenti, care au si ei spinii dati de la natura atata cat sunt).

Zi-mi daca am reusit sa fac din ciorba, nu ordine, dar macar salata. Sunt deschis si la lamuriri suplimentare, daca mai ai intrebari, in masura imi care cunostintele imi permit sa-ti raspund.

lămuriri suplimentare sunt tot timpul ok, mai puțin utile pentru mine din moment ce am spus doar că fluxurile de curenți nu curg doar în albiile de la suprafața atomului ... so, nici o surpriză ...

nici măcar faptul că după ce atâta timp sa considerat o lege de fier faptul că electronii au o sarcină electrică fixă, asta înveți la școală! apropo de nebunia științei oficiale ea pleacă de la astfel de certitudini pe care trebuie să le înghită boborul, numai ca să aflăm că recent, e știre proaspătă, pe lângă barioni si fermioni sa reușit amestecarea ciorbei particulelor elementare atât de bine încât în sfârșit sa reușit detectarea electronilor cu sarcini diferite de a electronilor obișnuiți!

sau descoperit anioniiii! huraaay! tot un fel de electroni dar cu altă sarcină electrică ...

da, in campuri magnetice intense, la temperaturi foarte joase, interactiile complexe dintre electronii unui material pot da nastere unui comportament colectiv, al carui rezultat este aparitia asa numitilor fermioni compusi, care au intr-adevar sarcini fractionare. Dar nu sunt niste particule reale, existenta lor este mai degraba un fenomen emergent, datorat interactiilor pomenite. Tu ai in continuare simpli electroni in materialul acela, organizati de asa natura incat sa lasa impresia existentei unor particule noi. Este intr-adevar un domeniu foarte complex si interesant.

E firesc, corect si cinstit sa inveti lucruri simple la scoala. Nu-i nimic gresit in constanta sarcinii electronului. Doar nu vrei sa predea la scoala generala fenomene de ultima ora .

[Provine din topicul „ecuațiile lui maxwell și electromagnetismul privite din perspectivă istorică”]


Frumos. Si cum nu ma consider nici ateu dar nici mistic religios, nu ma prea consider vizat. Insa revenind la Maxwell, ai inteles ce a fost eliminat din formulele lui initiale, si de ce?

Si in acest caz tot de acei bubuli vorbim. Tesla crezi ca degeaba este uitat ca un neica nimeni? Tot ce avem se datoreaza in mare parte lui. Si multe altele pe care ar trebui sa le avem tot "cu de la el citire". Defapt stii aceste lucruri.

Cum te impaci cu notiunile actuale si mult trambitate de ZPE, dark matter, cu spatiul gol...? Oare chiar este gol?

Nota:
Scuze, nu am observat ca este un alt topic despre ecuatiile lui Maxwell. Rog adminul sa-l stearga sau sa-l mute in topicul "Despre ecuatiile lui maxwell".

Totedati, daca scrii de fiecare data cate o pagina, nu mai poate nimeni sa-ti raspunda la obiect.

test rapid și extrem de ușor de făcut de oricine:
luat 2 magneți, găsiți polii sud la ambii, lipit de unul o foaie de metal ... ce constată bizonul luat de fraier:

polul sud al magnetului 1 se lipește de foița de metal pe o parte
polul sud al magnetului 2 se lipește de foița de metal pe cealaltă parte!

no, amu' cum e câmpul magnetic al foiței!? nord sau sud!?

Raspunsul meu la aceasta experienta, este ca, foita de metal reprezinta doar un mediu prin care se transmit liniile de forta magnetice, indiferent de polaritatea lor, si nu un generator al acestor linii de forta. Din aceasta cauza cei doi magneti nu se resping.