Laborator-sa construim impreuna

Rezumarea primului mesaj :

CUPRINS:

Eugen:Sursa portabila 800 w; 10.07.11/ 14.04/pagina 1.
Gafiteanu:Zmeu; 10.07.11/18.23/1.
Eugen:Variator de putere 1500 w; 16.07.11/20.25/1.
Cornili: Turbine, efect vacuumatic; 29.07.11/11.51/, 1.
Eugen: Sursa de cc; 07.08.11/17.25/,1.
Eugen: Capsula pentru studiu termodinamic; 14.07.11/15.17/1.
Eugen: Minicentrala termica; 27.08.11/12.17/1.
Gafiteanu: Captatoare solare din folie de aluminiu; 27.08.11/13.34/1.
Gafiteanu: Captator solar cu oglinzi;27.08.11/,1.
Eugen: Ambreiaj cu curele; 11.09.11/16.41/1.
Eugen: Electrolizor hidroxigaz; 03.1011/23.51/1.
Gafiteanu: Electrolizor cu membrana; 15-10.11/11.28/1.
Eugen: Atentie la gaze explozibile; 15.10.11/20.34/2.
George: Detalii termodinamice; 18.10.11/2.
Eugen: Controler de cc; 06.11.11/10.50/2.
Eugen: Masurarea frecventei de rezonanta; 25.0212/22.11/2.
Eugen: Membrana din fibra de sticla la electroliza; 11.03.12/15.31/2.
George: Izolatori de acumulator ;01.04.12/19.57/3.
Eugen: Metoda de masurare a debitului de combustibil ; 28.04.12/17.25/3.
Eugen: Bobina de inalta tensiune Tesla; 13.05.012/13.47/3
Eugen: Aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/00.27/3
Sadang: Detalii Bob Beck, aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/15.13/3
Eugen: Detalii constructive debitmetru;06.06.12/12.49/3
Eugen: Masurarea parametrilor unei bobine prin metoda rezonantei;16.06.12/14.15/3
Eugen: Elemente experimentale pentru electrolizor;06.06.12/12.49/3
Eugen: Studiul undelor-impuls pe un transformator si interpretare la undele TESLA;
30.06.12/15.05/3
Eugen: Probe si masuratori la adaos Hidrogen in combustie motor; 17.11.2012/ 19.31/3
Eugen:
Studiul reactiei indusului la transformatoare asimetrice cu miez de aer; rezonanta dubla; rezonanta tripla;unde stationare

Amplificarea tensiunii in regim de unde stationare;
Masurarea vitezei impulsului electromagnetic prin conductori de cupru;
Masuratori la transformator cu bobina Tesla, in regim rezonant;




==================================================
M-am gandit la necesitatea acestui topic mai demult.
Se pare ca i-a venit timpul. Propun sa impartasim, sa exprimam din experientele noastre practice-cei care consimt.
Incep eu.

Inainte de a construi ceva, ne punem problema logica a bugetului.
Putem micsora efortul financiar, recuperand aparate, obiecte, parti, etc.
Lucruri in prag de a fi aruncate la gunoi.
Eu am recuperat, refolosit, transat, reabilitat cateva, mai mult electrice. Sa trec la subiect.

Sursa portabila de curent alternativ, 220 vca, 800 w, destinata pentru caz de avarie, sau in locuri izolate, camping, etc

Am construit o sursa compacta compusa din:
-baterie 12 vcc, 38 Ah
-invertor electronic 12 vcc/220 vca, 800 w
-redresor 12 vcc, 6 Ah
-priza 220 vca
-priza de 12 vcc
-sigurante
-indicatie la incarcare amperaj baterie
-indicatie nivel volti baterie
-ventilator, sigurante, etc.

Am asamblat intr-o carcasa de computer abandonat din care am recuperat fire,ventilatoare, panoul frontal cu butoanele utile, etc.
Am folosit un invertor care scoate alternante de 50 hz, in "colturi",(verificat pe osciloscop),pentru ca era mai ieftin. Acest tip de tensiune nu se recomanda consumatorilor electronici, dar merge la scule electrice de mana , iluminat,etc.
Pentru electronice se recomanda invertoare sinusoidale care sunt mai scumpe decat cele in trepte.
Durata de functionare a sursei este pana la cateva ore , in functie de regimul de consum.

Reincarcarea bateriei se face in masina, prin cuplare paralela la 12 vcc, sau stationar, prin redresorul intern de la 220 vca.

Pentru cei interesati, pot da detalii mai amanuntite la nevoie.
Nu am o schema tip. Am lucrat din aproape in aproape, pe viu.

Pentru vizualizare imagini, se poate accesa:

Masurarea frecventei de rezonanta proprie :

La constructia unui transformator-eventual tip Tesla, cu semi-bobine plate (cuplate capacitiv), varianta utila la experimentele free-energy, este necesara cunoasterea frecventelor de rezonanta a infasurarilor.

Propun urmatoarea metoda :
Se inseriaza bobina de masurat cu un potentiometru, de exemplu 10 kilo ohmi, pentru a reduce , in scop de protectie, eventualele tensiuni periculoase.
Circuitul se alimenteaza de la un generator de impulsuri cu semnal dreptunghiular, de exemplu 1 kilo hertz.
Regimul de semnal dreptunghiular este un regim tranzitoriu, in timpul caruia pe bobina se stinge un semnal periodic amortizat (cu conditia ca frecventa test sa fie mai mica decat frecventa de rezonanta proprie).
Cu ajutorul unui osciloscop de frecventa larga, conectat in paralel cu bobina, se poate identifica frecventa pe care apare un semnal de stingere de amplitudine maxima ales din tot spectrul de raspuns ( forma tensiunii pe bobina contine mai multe armonici).
Aceasta frecventa este teoretic frecventa de rezonanta proprie a bobinei.

Se tine seama ca o bobina reala are capacitate proprie, asa incat ea se poate echivala cu un circuit paralel LC.

Cu o astfel de metoda, la o bobina cu aproximativ 700 de spire, cu sectiune medie 4 cm patrati, bobinata in 10 straturi, cu lungime de 10 cm, am gasit pe osciloscop o frecventa proprie de 65 kilo hertz.

Membrana din fibra de sticla la obtinerea Hidrogenului prin electroliza:

La experimentele de reducerea consumului de combustibil pe autovehicule, una din alternative este absorbtie de hidrogen pe traseul de admisie aer. Hidrogenul, in cantitate chiar mica fata de debitul masic aer/combustibil, poate imbunatati -dupa studiile si experimentele diverse de pe net-arderea instantanee din timpul exploziei in cilindru.
Deci apare necesitatea producerii hidrogenului, fara amestec cu
oxigen.
Intre placile unui element (pereche "+/-") al electrolizorului trebuie sa se gaseasca o membrana de separatie de a carei calitate depinde obtinerea hidrogenului de purite dorita.

Propun urmatoarea solutie:
Se utilizeaza tesatura de fibra de sticla, a carei structura arata ca o panza de sac de canepa fina. La inceput ea este moale,
deformabila, mai greu de lucrat asa.
Se pot decupa la dimensiuni dorite, inmuia in apa. Apoi se roluiesc prin apasare- cu un cilindru rigid, de genul celor de turtit aluat-pe o suprafata cat mai neteda, ocazie cu care fibrele se strivesc si porozitatea scade ( se obtine o structura cu ochiuri foarte fine). Apoi se introduc bucatile astfel pregatite, in cuptorul de gatit, la
aproximativ 300 grade Celsius, timp de 20-30 minute.
Se scot si dupa racire devin rigide, propice de prelucrat
mecanic si de asamblat fara deformari.
Am folosit trei randuri de astfel de material, pentru o singura membrana.

In general, o membrana de separatie cu aceasta destinatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale:
-neutra electric;
-un anumit grad de porozitate ;
-rezistenta mecanica, termica, chimica.

Alte materiale testate, care nu s-au dovedit optime:
-buret fin de 2 mm grosime;
-plasa de fibra de sticla umpluta cu pelicula de pvc;
-tesatura de litofibre;
-tesatura impermeabila de fibre de pvc.

Eugen,in locul membramei din fibra de sticla poti utiliza foarte bine izolatorii dintre placile de plumb ale unui acumulator.

George,
Ce surpriza! Bine ai venit pe topic.
Multumesc pentru informatie, nu m-am gandit la solutia de care zici.
Caut de fapt-problema e deschisa-un fel de fibra de sticla subtire si compacta la porozitate.
Sau orice material care indeplineste criteriile cerute de un regim de electroliza eficienta.
Cea pe care am experimentat-o da rezultate, dar cere ceva tensiune mai maricica pe element (pereche de electrozi), pentru ca prin grosime mai mare/compacticitate reduce calea de curent in electrolit (rezistenta electrica echivalenta a solutiei mai mare).

Apreciez ca esti cu ochii pe acest topic.

Izolatorii de acumulator sunt special conceputi pentru scopul ce tu-l urmaresti.Parca m-ar tenta si pe mine un generator de H^2...Discutam pe MP?

George, verifica te rog MP.

Metoda de masurare a debitului de combustibil consumat la motoare termice

Exista diferite metode pe care experimentatorii le incearca pentru reducerea consumului de combustibil la motoarele termice.
Este de aceea absolut necesara masurarea precisa a efectului metodei folosite, prin comparare cu consumul inainte, adica fara metoda de reducere.
O metoda pe care o folosesc este urmatoarea:
La un motor test, pe benzina, cu injectie, fara returul benzinei, se sectioneaza furtunul de combustibil. Se intercaleaza un debitmetru de lichid, ales cu plaja potrivita scopului urmarit, de exempu 0-0,8 litri /minut.
Debitmetrul electronic da impulsuri de tensiune, proportional cu consumul. De exemplu, la 1 centimetru cub, 10 impulsuri.
Pe un osciloscop se vizualizeaza numarul de impulsuri si se determina cantitatea proportionala de combustibil. De exemplu la 20 impulsuri pe secunda, rezulta un consum de 2 cc cubi pe secunda, ceea ce inseamna 7,2 litri pe ora.
Deoarece integratoarele electronice sunt aproximativ de 10 ori mai scumpe ca debitmetrele, pentru cine are osciloscop, il poate folosi pentru vizualizarea si masurarea consumului. Cu un convertor 12 vcc/220 vca, 150 watt, instalat direct pe masina, se poate alimenta osciloscopul si se poate rula si citi la diferite regimuri de viteza, turatie a motorului, regim de mers, etc.
Debitmetrul are 2 borne de alimentare 12vcc si una de iesire semnal de masura, masurat fata de nul. In paralel se monteaza pe iesire-dupa caz-o rezistenta ohmica de 2 kohm.

Debitmetrul de masurare instantanee are avantajul ca in faza de experiment,cand costurile pot creste, esti scutit sa rulezi sute de km pentru a determina un consum mediu. Consumul instantaneu in 2 situatii-cu si fara metoda de economisire, arata daca solutia este eficienta sau nu.

Bobina de inductie de inalta tensiune

In experimentele care folosesc tensiuni inalte, ar putea fi de ajutor bobina de inductie de la instalatia de aprindere auto.

Bobina de acest tip a fost inventata si patentata de Tesla
sub US Patent nr 609250/1898: Electrical Igniter for gas Engines.
In mare ea este de fapt un transformator cu miez de fier deschis, care prin ruperi ce curent produce tensiuni pana la 20 kv.
Fenomenologic, se stie din Legea inductiei electromagnetice a lui Faraday, ca tensiunea electromotoare indusa la variatia fluxului magnetic printr-o bobina este de forma
U= -dFi/dt, unde Fi este fluxul magnetic .
Cu cat viteza de scadere a curentului electric (proportionala cu scaderea fluxului magnetic) este mai mare, cu atat tensiunea pe bobina va fi mai mare.
Tesla descrie in patentul sau metoda de rupere a curentului prin metode mecanice, ceea ce a dus la celebrul ruptor.
Mijloacele moderne de azi permit utilizarea ruptoarelor electronice.

Cativa parametri pe care i-am masurat la o bobina de inductie;
-Rezistenta infasurarii primare= 3,2 ohmi;
-Rezistenta infasurarii secundare= 6.18 Kohmi;
-Raportul maxim de transformare in regim sinusoidal (semnal de la un generator de semnal) de 1/350, la frecventa de 9,5 Khz. Acest raport in regim sinusoidal difera de raportul in regim de rupere de curent (regim tranzitoriu nesinusoidal) , cand se pot obtine rapoarte primar/secundar mai mari de 1000;
-puterea scanteii la descarcare simulata pe o bujie, creste in cazul punerii in paralel pe contactul de rupere a unui condensator optim ales.

Masuri de protectie
Atentie la inalta tensiune! Informati-va si aplicati masurile necesare! Experimentati cu prudenta ! Protejati-va pe voi, pe cei din jur, mediul ! Protejati circuitele si aparatele de masura!

Aparat pentru electrificarea sangelui

Pe topicul Sanatate-tratarea cancerului, prin meritul lui Sadang sunt postate cateva surse de informare despre Bob Beck si metodele lui de a folosi electromagnetimul pentru diverse situatii privind sanatatea.
Bazat pe indicatiile lui, am construit un aparat relativ simplu, care produce pulsuri
alternative dreptunghiulare ce pot fi aplicate pe un traseu arterial, conform Bob Beck Protocol.
Acolo sunt date detalii constructive, lista de piese, schema electrica, modul de utilizare a aparatului, prescriptii, etc.
Conform cercetarilor facute, impulsuri in jur de 4 hz de curent alternativ de forma apropiata de cea dreptungiulara, de maximum +/- 27 volti varv la varf (3 baterii de 9 volti inseriate) si curenti intre 100 -1000 microamperi pot dezintegra virusi, bacterii, fungi din sange.
In timpul aplicarii metodei, se bea multa apa, de preferinta ozonata. Se respecta cat mai strict indicatiile date de Bob Beck.

In foto 1, modul de aplicare a electrozilor si zona de pe mana, in doua puncte pe un traseu arterial , puncte palpate in prealabil cu degetul, pentru localizare precisa.


In foto 2, imagine mai detaliata a electrozilor: dintr-o bucata de prezon de M4 de otel inoxidabil, se poate construi electrodul propriu-zis, se inveleste in tifon medicinal, se umezeste cu solutie sarata (eu am folosit solutie de apa cu sare Epson). Nu se aplica electrod direct pe piele. Carcasa de culoare alba este din pvc, asamblata cu inele de furtun de pvc.


In foto 3, forma tensiunii aplicate, in gol, se observa varf la varf 51 volti, 3.92 hz frecventa, impuls dreptunghiular. Aceasta forma de anvelopa a tensiunii , asa cum sustine Beck, contine armonici impare pe diferite frecvente, dpdv matematic putandu-se aplica de exemplu dezvoltarile Fourier pentru astfel de cazuri.
De exemplu Hulda Clark foloseste un zapper pe la 30 kz. Beck recomanda frecventele joase, corelate cu frecventele Schumann, care au baza in frecventa 7.82 hz, intalnita in mediul biosferei. Tesla a lucrat si el cu aceste frecvente joase.
Aparatul de acest gen al lui Beck, numit si Blod electrifier, este conceput la jumatate din frecventa Schumann de baza 7,82 hz adica in jur de 3,9 hz.


In foto 4, curentul ajustat cu un potentiometru, la un maximum in jur de 1 miliamper
(1,02 miliamperi =1020 microamperi).

In urma aplicarii sedintelor recomandate, am constatat o scadere a oboselii, o stare de energizare a organismului, o ameliorare a memoriei. De asemeni , dupa mai multe sedinte si acomodarea organismului, acesta pare ca "cere" impulsuri, aparand un fel de "foame electrica".
Cateva rude ale mele au experimentat , dupa sedinte relativ scurte de 15-20 minute,
ameliorarea durerilor in zone dureroase (muschi, incheieturi, etc).

Trei brevete de inventie la care facea referire regretatul Bob Becker, atunci cand a dezvoltat teoria si practica purificarii sangelui prin metoda "in vivo":

- 18.08.1992 - US5139684 - Electrically Conductive Methods and Systems for Treatment of Blood and Other Body Fluids and/or Synthetic Fluids with Electric Forces

Abstract
Un nou proces si sistem pentru tratamentul sangelui si/sau altor fluide ale corpului si/sau a fluidelor sintetice, de la un donator catre un recipient destinatar sau de stocare, sau intr-un sistem de reciclare care utilizeaza un dispozitiv nou de tratament electric conductiv, pentru tratarea sangelui si/sau a altor fluide ale corpului si/sau a fluidelor sintetice, cu fortele campului electric cu magnitudine adecvata pentru a furniza o curgere a curentului electric prin sange sau alte fluide ale corpului, la o magnitudine care este bilogic compatibila, dar este suficient pentru a face ineficiente bacteriile, virusii, si/sau fungii, in infectarea celulelor sanatoase, in timp ce mentine utilitatea biologica a sangelui si a altor fluide ale corpului. Pentru acest scop, potentialul electric scazut aplicat dispozitivului de tratare ar trebui sa fie de ordinul 0,2V - 12V si ar trebui sa produca o densitate a curentului intre 1 microamper si 1 miliamper per milimetru patrat de electrod expus fluidului care urmeaza a fi tratat. Timpul de tratare pentru domeniul acestor valori ale curentilor variaza intre 1 minut pana la 12 minute.

... prezenta inventie a fost conceputa pentru a atenua orice bacterie, virus (inclusiv virusul HIV SIDA), paraziti si/sau fungi continuti in sangele unui donator, pana la punctul in care toti acesti conraminatori devin ineficienti in a contamina celulelle umane sanatoase...

- 09.02.1993 - US5185086 - Method and System for Treatment of Blood and/or Other Body Fluids and/or Synthetic Fluids Using Combined Filter Elements and Electric Field Forces

- 23.02.1993 - US5188738 - Alternating Current Supplied Electrically Conductive Method and System for Treatment of Blood and/or Other Body Fluids and/or Synthetic Fluids with Electric Forces

------===#===------

Pagina cu patente de pe google, de unde pot fi descarcate toate aceste patente si altele ale aceluiasi inventator, "Steven Kaali", despre utilizarea curentului electric pentru mentinerea/dobandirea sanatatii:

- Brevets of Steven Kaali

------===#===------

In continuare sunt doua articole despre eliminarea diferitilor virusi prin metoda electrificarii sangelui:
- 11.1982 - Photodynamic Inactivation of Pseudorabies Virus with Methylene Blue Dye, Light, and Electricity

- 02.1980 - Mechanisms of Photodynamic Inactivation of Herpes Simplex Viruses

------===#===------

Metoda folosita de eugen este cea liniara, adica pozitionarea electrozilor pe o singura artera, cea radiala in acest caz, si purificarea sangelui prin inducerea microcurentilor in circulatia acestuia prin aceasta artera. Cealalta varianta o reprezinta pozitionarea electrozilor in paralel, pe cele doua artere, radiala si ulnara, varianta pe care eu o folosesc de cativa ani.
Amandoua sunt eficiente, si asigura in aproximativ 2 ore o purificare de aproximativ 85% a sangelui. Repetata din doua in doua zile, pe o perioada de 30-60 zile, permite o curatare completa a sangelui, de toate toxinele, deseurile, virusii, bacteriile, microbii, fungii, precum si "decolmatarea" filtrelor organismului, a ficatului si a rinichilor, precum si obtinerea unei conditii generale de sanatate foarte bune, asa cum afirma si eugen.
Aceasta metoda prezinta insa si un risc, acea de a suprasolicita aceleasi filtre, adica ficatul si rinichii, in cazul in care in care in corp se afla prea multe toxine, adica medicamente de sinteza, alcool, tutun sau alte substante. Realul pericol il reprezinta fenomenul de electroporatie (o cautare pe google va va lamuri mai bine) la nivel celular, prin care membrana celulara devine mai permisiva la invaziile exterioare acesteia. De aceea se recomanda intreruperea oricarei medicamentatii, naturiste sau alopate, cu cel putin 3 zile inainte de inceperea tratamentului de purificare a sangelui prin electrificare.
Concluzia: despre aceasta modalitate de dobandire/mentinere/redobandire a sanatatii trupului fizic se cunoaste de mult timp, insa probabil nu se doreste a fi raspandita, si nici aplicata la scara mondiala, probabil pentru ca nu s-a gasit un investitor interesat de asa ceva! Lasa-ti dogmele si prejudecatile deoparte, si cu o investitie de maxim 300 RON aveti sanatate pe viata! Folositi-o cu incredere si numai in cunostinta de cauza si ve-ti avea doar de castigat!

Detalii constructive Debitmetru in carcasa

Imagine a montajului unui debitmetru electronic pentru masurarea experimentala a debitului de combustibil la motoarele termice. Detalii tehnice sunt date la o postare anterioara, pe acelasi subiect. Pentru protectie, am montat debitmetrul in carcasa pvc. Furtunele de intrare-iesire, cablul cu trei fire trec prin mufe de pvc, deosebit de practice pentru diverse aplicatii. Se observa montate rezistente ohmice, intre masa si semnalul de iesire , echivalent a 2 Kohm. Debitmetrul este de tip FCH-M,cu senzor Hall, 0-10 bari, lichide agresive, plaja 0-0,8 litri /minut, 10 impulsuri /centimetru cub, alimentare pana la 24 vcc, functionare -10/ + 60 grade celsius.

Elemente experimentale pentru electrolizor

Electrolizor tip cu membrana de separatie, pentru producerea separata a oxigenului si hidrogenului, cu electrolit din 20% solutie de NaOH (soda caustica) in apa distilata de baterie. Tensiune 14 vcc, curent nominal 30 amperi, curent maxim 40 amperi;
6 electrozi de inox (5 elementi).

In foto 1, 2 electrozi de inox L-316, grosime 0,5 mm. In stanga, aspectul placii legate la + , unde s-a separat oxigen. Aspectul este curat, ceea ce arata calitatea materialului folosit, propice pentru electroliza.
Se observa urme de la smirgheluire, pentru cresterea porozitatii placii in vederea unei mai bune eliminari a gazelor.
In dreapta, placa legata la -, pe unde s-a separat hidrogen. Stratul de culoare inchisa este un strat catalitic, depus in timpul conditionarii placilor la curent minim si solutie electrolitica de 5% schimbata periodic.

In imaginea 2, o pereche de garnituri separatoare intre electrozi, cu orificii specifice de prindere( pe margine), colectarea gazelor (sus) si intrare electrolit (jos,
stanga- dreapta pentru dirijare preferentiala a electrolitului intre fata + si membrana sau fata - si membrana).

In imaginea 3, aspectul membranei de separatie expuse deasupra unui bec, confectionata din 3 straturi de panza de fibra de sticla suprapuse.
Zonele mai inchise arata depuneri de substanta catalitica. Aceasta arata ca procesul de conditionare nu s-a incheiat sau densitatea de curent a fost momentan prea mare.

Dimensiunea placilor: 18x22 cm. Suprafata efectiva, 15x19 cm. Rezulta o densitate nominala de curent de aproximativ 0,1 amperi/ cm patrat.

Masurarea parametrilor unei bobine prin metoda rezonantei

Se stie ca o bobina reala se comporta in frecventa avand capacitate proprie paralela. In literatura de specialitate este folosit termenul de capacitate parazita.
Mi se pare inadecvat acest termen, restrictiv.
De aceea consider mai semnificativ termenul capacitate proprie.

Tesla a construit, experimentat si obtinut rezultate deosebite cu astfel de bobine. El a introdus in tehnica aplicatii utile ale unei singure piese cu caracteristica duala:bobina si condensator in acelasi timp.

Metoda pe care o propun, foloseste efectul de rezonanta a curentilor in bratele unui circuit clasic LC.
La rezonanta, un circuit ideal de acest gen are impedanta teoretic infinita fata de o sursa exterioara de tensiune sinusoidala, absorbind un curent minim pe bratul comun.

Se pot face urmatoarele aproximari:
-rezistenta proprie a bobinei, comparata in raport relativ cu impedanta inductiva pura a bobinei, neglijabila;
-capacitate intre bobina si pamant, neglijabila;
-rezistenta peliculara neglijabila.

In foto 1, schita explicativa cu scheme de masura, scheme echivalente, formule uzuale din electromagnetism.
In foto 2, tipul de bobina masurata, de la un releu.
In foto 3, forma semnalului de curent (tensiune) pe rezistenta de masura r, la rezonanta.
Desi sursa este sinusoidala, curentul este deformat la aceasta frecventa, fenomen de analizat cu alta ocazie.

Cu ajutorul generatorului de semnal fixat pe regim sinusoidal, se injecteaza semnal in circuit si se cauta frecventa pe care curentul ( tensiunea) este minima pe r.
La acea frecventa se produce rezonanta de curenti: inductiv, respectiv capacitiv.

In partea a doua a masuratorilor se injecteaza pe bobina un semnal de frecventa de 100 de ori mai mica decat frecventa de rezonanta. Aceasta pentru a forta o impedanta marita a capacitatii, la frecventa relativ joasa,care poate fi neglijata ca efect in masurarea inductantei.

Rezultate experimentale, dupa masuratori:
-tensiunea sinusoiala de la generatorul de semnal= 7,8 volti;
-rezistenta Ohmica R= 58,5 Ohmi;
-frecventa de rezonanta =147 kHertzi;
-rezistenta ohmica de masura r =1 kOhm;
-inductanta bobinei - 0,022 Henry = 22 miliHenry;
-capacitatea proprie a bobinei =53 picoFarazi;
-semnal de masura pentru masurarea separata a inductantei=1,47 kHertz;
-tensiunea pe r la aceasta frecventa= 3,27 volti,
-tensiunea pe bobina la aceasta frecventa=6,55 volti;
-factorul de calitate la frecventa de rezonanta= 419, adimensional;
-impedanta pe bobina, la rezonanta= 20,31 kOhm.

Observatie:
Factorul de calitate obtinut, de 419, arata ca la 1 watt
de putere electrica consumata pe rezistenta R a bobinei, exista o putere reactiva in campul magnetic al bobinei, de 419 ori mai mare. Aceste gen de putere nu provine de la sursa de curent. Curentul este doar agentul prin care se livreaza energie magnetica in bobina (la rezonanta), via eter (Ipoteza mea.)
Aceasta marime -factorul de calitate-poate fi o premiza pentru interpretarea fenomenologiei free-energy.

 

Studiul undelor-impuls pe un transformator si interpretare la undele TESLA

Pe topicul Free-Energy , SADANG a postat pe DOLLARD. Acesta da explicatii consistente, pretioase, care pot fi adevarate piste de cercetare a fenomenologiei electromagnetice.

Forma undelor-impuls se poate studia didactic pe un transformator de ferita. O unda impuls se poate interpreta si ca o succesiune de impulsuri asimetrice. TESLA realiza cu ajutorul unui ruptor rotativ, ceea ce azi putem realiza cu un circuit electronic.
Un impuls de scurta durata, cat mai ascutit, pe primarul unui transformator va produce in secundar o tensiune inalta a carei prima semi-alternanta (o sinusoida atenuata logaritmic) are amplitudinea cea mai mare si este purtatoarea cea mai consistenta de energie, preponderent prin campul electric (E= intensitatea campului electric, proportionala cu tensiunea de la capetele secundarului).
Cu schema de montaj din foto 1, stanga, cu ajutorul unui trafo pe ferita din foto 2, s-a obtinut anvelopa de tensiune de forma din foto 3.
In foto 4 se poate vedea , ultima pozitie, jos, dreapta, corespondenta cu una din undele tip, studiate matematic de STEINMETZ (contemporan cu Tesla) . Despre acesta , Dollard afirma ca datorita lui si metodelor lui matematice cu operatori sintetici putem fi ajutati sa-l pricepem pe Tesla.

Trafo folosit are o frecventa de rezonanta (transfer maxim de putere) la 55,5 Khertz, si regasita pe anvelopa undei impuls, la un "zoom" pe osciloscop. Unda impuls are frecventa varf la varf de 32,25 Hertzi, fiind comandata cu impulsuri ascutite de un PWM care moduleaza frecventa, latimea impulsului, cadenta impulsurilor intr-o rafala.

Schema explicativa simplificatoare este o incercare de interpretare a fenomenologiei undelor Tesla, propagate la distanta intre armaturile uriase ale unui condensator alcatuit din cupola emitatorului-sursa si cupola receptorului, in rezonanta cu emitatorul, cuplate dielectro-dinamic.
Tensiunea foarte inalta era produsa cu un trafo special, cu impamantare. Impamantarea inchidea circuitul la distanta.
Se observa ca densitatea de energie locala a undei calatoare este direct proportionala cu patratul lui E.

Ne intrebam :unde-i campul magnetic aici ?
Voi incerca o interpretare separata la alta postare.
Sunt foarte binevenite si sugestiile voastre.

Stimate dl. Eugen, e spune ca frecventa de 42.8 khz aproximativ determina moleculele de H2O sa se divida. Sunt curios totusi avand in vedere ca ati obtinut un modulator de puls de 50 khz, ati reusi sa obtineti aceasta frecventa in mediul submers, in apa ? Puteti face acest experiment si sa ne comunicati? Multumesc cu ideea cu aspiratorul.

ANTREPRENORIAL,
Multumesc pentru interes.

1-Dupa cunostintele mele, nu ar fi doar o singura frecventa de disociere a apei. Cel mai avansat inventator in domeniul disocierii moleculei H2O cu impulsuri de tensiune inalta unisens, cred ca a fost Stanley Meyer.

2-Modulatorul de puls nu este gandit de mine. Am preluat schema acum cativa ani dintr-o lucrare care a fost postata si pe acest forum, de catre SADANG , pe topicul Documentatie Free-energy.
V-o recomand pentru detalii:
Practical Guide to free energy devices, autor PJ Kelly.
Am verificat si apare versiune reactualizata 21.63, 26.iunie 2012.
La capitolul 10.29 se afla schema de montaj, la 10.37 lista piselor componente.
Dupa montaj este nevoie de vizualizare semnal pe osciloscop.
3-Eu nu am reusit pana acum disocierea apei prin metoda de mai sus. Inca folosesc metoda veche clasica, cu electrolizor cu electrolit, consumatoare de energie relativ inalta, pretabila bineinteles la o metoda avansata.
Ramaneti in contact pe termen lung cu acest forum/topic pentru eventuale experimente-noutati.
Intre timp puteti consulta si

www.jnaudin.free.fr/wfc/index.htm

4-Privind disocierea apei cu impulsuri de tensiune inalta, inteleg ca apa se poate vibra electric. Molecula H2O este un dipol dielectric care se orienteaza cu axa lui pe directia campului electric exterior. La campuri suficient de puternice, legatura intrinseca se rupe.
Inteleg ca Meyer si altii au izolat cel putin un electrod. Astfel incat prin apa nu circula amperi, ci linii de camp electric foarte intens.
Acest camp electric este obtinut la rezonanta unui circuit electromagnetic, in care celula de disociere se comporta ca un condensator.
Cred ca energia de disociere provine de la acest camp intens, obtinut , dupa cum se poate deduce din informatiile care apar, prin mijloace free-energy, via Tesla.

Va doresc succes si voi incerca sa mai revin cu detalii, la nevoie.

Probe si masuratori la adaos Hidrogen in combustie motor

Probele au urmarit, pe un motor de Chrysler 3.8, benzina, efectul adaosului de Hidrogen asupra consumului de combustibil la regim de relanti si turat la 2500 rot/minut, pe loc, fara sarcina.
Electrolizorul din foto 1este destinat probelor, de tip cu membrane de separatie , curent 30 amperi, tensiune 14 vcc.
Electrolizorul a lucrat la cald, la 50 grade celsius.
Debitul de hidrogen estimat:1,5 litri /minut. Puritatea hidrogenului, probata inainte cu proba de aprindere silentioasa, cu barbotare, fara adaos de oxigen, care s-a separat in atmosfera.

Masurarea consumului de benzina (q este debitul in cmc/secunda) s-a facut cu un debitmetru cu sonda Hall (poza 2) care da impulsuri citite pe un osciloscop. Frecventa citita pe osciloscop este proportionala cu consumul in cmc/secunda.
S-a sectionat furtunul de benzina (nu are retur de prea-plin) si s-a intercalat un filtru de combustibil inaintea cutiei de masura debit, prezentata la o postare anterioara.
Furtunele de pvc din poza 2 s-au inlocuit ulterior cu furtune de combustibil, pentru a elimina pericolul
pleznirii la motor fierbinte.
S-au facut masuratori in regimuri diferite: relanti, turat, motor rece, cald, temperatura dinamica, crescatoare.
Temperatura s-a masurat cu un termocuplu pe furtunul de iesire agent racire din motor.

Poza 3 arata intrarea, pregatita spre admisia de aer cu 2 robineti pentru dirijare Hidrogen in motor ("inhalare" pe la priza vizibila) sau in atmosfera.

Din masuratori si grafice, rezulta un regim sensibil mai economic cu adaos de Hidrogen (cu rosu) fata de cel fara adaos (albastru).
Zonele hasurate cu verde arata zonele de economie de combustibil.

Obs:
Posibile erori la citiri, din cauza instabilitatii in functionare.
De repetat masuratorile, cu acuratete. De efectuat masuratori in regim de sarcina cu simulare pe loc (metoga franarii cu masina suspendata, cu cuplare in viteza) sau in trafic.
De marit debitul de Hidrogen.






 

Eugen,pentru ca tot ai aparatura de masura,cand da gerul incearca si metoda cu areul cald si rece la atmisie.Eu prevad rezultatul dar nu strica sio comfirmare.
Pentru cei interesati,aerul rece la atmisie scade consumul de combustibil.

Buna treaba eugen! De apreciat motivatia, abnegatia si mana ta tehnica!

Ma intereseaza sa stiu daca motorul este cu injectie sau carburator si daca e pe injectie, daca cumva aceasta este gestionata de calculator. Cred totusi ca injectia este asistata de calculator, dupa variatiile mici ale consumului de benzina. Daca acesta este cazul, atunci se complica toata treaba!

George,
Merita intr-adevar masurata si influienta temperaturii aerului la admisie. Dar inainte, motorul trebuie pus la punct pentru o functionare stabila, care sa elimine erorile de interpretare.
Lucrand pe o masina abandonata, cum a facut eu, comportarea motorului lasa uneori de dorit .

Temerarii care au experimentat efectul Hidrogenului in combustie, sustin ca se pot face economii de 20-30 %.
Oricum, masurarile facute cu acuratete, pot arata care-i adevarul.
Indiferent de metoda de economisire.
Metoda de masurare instantanee a combustibilului, are avantajul ca poate detecta orice influenta precoce in consum-in faza experimentala-, fara a rula neaparat si a cheltui galeti de combustibil.
Factori care pot influenta consumul:
-combustibil preincalzit,
- modificarea temperaturii aerului la intrare,
-hidrogenare,
- eventuala preozonare a aerului ,
-bujii performante,
-schimbarea parametrilor scanteii de aprindere,
-turbo pre-compresii,
-reglaje diverse la motor,
-recuperatoare de energie termica,
-tinuta de trafic,etc.

Dar toate eforturile pot fi ca un castel de nisip, tinand seama ca tehnica evolueaza, si de fapt noi carpim un burduf vechi, depasit tehnic:soba pe roti, numita automobil cu combustibil petrolier.

De exemplu, propulsia anti-gravitationala, aplicata la tractiunea orizontala, ne-ar duce departe , departe...Si cate nu mai sant.
Tehnica este o aventura.

Sadang,
Motorul este cu injectie. Electronica are niste hibe, motorul consuma mult.
Daca motorul nu e pus la punct, ingreueaza, mascheaza rezultatele prin tot felul de perturbatii.
Cei de la care m-am inspirat afirma ca injectia doar de hidrogen, in limite rezonabile, nu deranjeaza computerul masinii.
La injectia de Hidrogen amestecat stoechiometric cu oxigen, sunt probleme suplimentare. Acolo e ceva mai complicat si reglajele trebuie sa pacaleasca computerul.

Rezultatele mele preliminare nu arata reduceri spectaculoase.
Pot fi mai multe motive:
-debit insuficient de hidrogen;
-hidrogen impur:umiditate, urme de vapori de electrolit, etc;
-functionare instabila electrolizor ( presiunile partiale oxigen/hidrogen, alunecatoare), ducand la hidrogen amestecat cu oxigen;
-regim de functionare nesemnificativ (relantiul sau turatul pe loc, fara sarcina), etc
-lipsa acuratetii masuratorilor;
-motor instabil, etc.

Toti acesti parametri sunt firul despicat in patru. Cu perseverenta, cred ca se poate ajunge la rezultate multumitoare, imbunatatind fiecare parametru,dar e un drum tare anevoios.
Cine o ia pe astfel de drumuri, incepe sa mai vina si cu picioarele pe pamant.

Oricum, teoria ca teoria, practica ne...provoaca!

Deci motor pe benzina cu injectie asistata electronic. Si cu probleme pe partea de injectie! Nu exista practic nici macar referinta fata de care sa se poata face o analiza si interpretare corecta! Fiind productie dupa 1990 banuiesc ca are cel putin doi senzori de oxigen, unul inainte si celalalt dupa catalizator. Plus senzor de temperatura al aerului pe admisie! Greu de compensat toate valorile citite de acesti senzori! Daca n-or fi cumva si mai multi decat astia 3, de care tine cont computerul la realizarea optima a amestecului benzina-aer.

Sfatul meu este sa nu te mai chinui, ca nu ai cum sa compensezi in timp real corectiile realizate de computer. Singura solutie reala o reprezinta modificarea dinamica a valorilor din baza de date interna a calculatorului, aferenta valorilor O1 si O2, prin adaugarea unui alt microcontroler pe magistrala de comunicatie. Complicat de facut de unul singur si nici nu merita efortul!

Insa eu unul apreciez dorinta ta de acauta solutii practice la problemele energetice si de miscare actuale! Apropo, mi-am adus aminte ca am postat in topicul free energy despre motorul cu plasma in loc de amestec carburant! Poate te inspira!

Transformator cu bobine TESLA-amplificarea energiei reactive.

In documentatiile prezentate pe forum ( Documentatie free-energy, Utkin, tradus de Sadang) precum si in descrierile diverse ale experimentelor lui Tesla, s-au folosit bobine plate, de genul celor din foto nr 1.
O bobina plata are avantajul unei inductante relativ mai mari, fiind o bobina scurta.
In experimentul pe care l-am facut, bobinajul s-a realizat atat pentru primar cat si secundar (schema echivalenta din foto 2) cu semibobine, alcatuite din 2 conductoare paralele bobinate odata si conectate la capete ca in schema, pentru a se obtine capacitate proprie(numita in tehnica parazita).

S-a folosit un generator de semnal sinusoidal GS pe frecventa de 1,17 Mhz (frecventa la care efectul a fost maxim), citire cu osciloscop de banda 2 Mhz. Curentul I11 s-a masurat pe o rezistenta de masura Rm de nichelina. Capacitatea proprie a bobinei L22 citita cu aparat= 0,58 nano Farazi.
U11 este tensiunea pe primar, U22 pe secundar (pe capacitatea proprie).
W11= energia reactiva debitata la bornele generatorului de semnal (masurata in voltiamperi reactivi).
W22= energia reactiva pe capacitatea proprie a secundarului (masurata in volti amperi reactivi).
Formulele folosite sunt din electromagnetismul clasic.
W11 s-a calculat ca putere/frecventa.
W22 s-a calculat ca energia campului electric la bornele condensatorului.
Matematic, acest gen de calcul reprezinta energia efectiva intr-o perioada ( o sinusoida).
Am efectuat masuratorile de patru ori.
U11=1,79 volti;
I11= 0,0112 amperi;
Rm= 1 ohm;
U22=50,1 volti
C22=0,58 nanofarazi;
f=1,17 Mhz:

Dupa calcule rezulta un raport W22/ W11= 42,8. Adica supraunitar.
Poate fi considerat acest rezultat ca free-energy dpdv al energiei reactive?

Pentru ca sa ai un castig de putere, fiind vorba de curenti alternativi, trebuie sa fie tensiunea in faza cu intensitatea, altfel poti avea in momentul de maxima tensiune o intensitate foarte mica, si invers. Matematic poate sa rezulte asa, pentru ca ai inmultit valoarea maxima a tensiunii, cu valoarea maxima a curentului, in realitate trebuie inmultita valoarea maxima a tensiunii cu valoarea minima a curentului, atat la intrare cat si la iesire.

Virgil,
Inteleg ca trebuie si o analiza matematica care sa tina seama de defazaj tensiune-curent, valori maxime, efective, putere aparenta, putere activa, putere reactiva, etc.
Totusi, eu voi incerca nuantarea unor aspecte conceptuale in incercarea de a trage valul si a vedea ce se intampla fenomenologic.

1-Ceea ce am vrut sa evidentiez in experiment a fost un bilant energetic, nu unul al puterilor. Aici avem un paradox, pe care l-am mai explicat pe topicul Fenomene electromagnetice
.
La frecventa de lucru de 1,17 Mhz, avand efect maxim, se poate considera aceasta frecventa de lucru ca frecventa de rezonanta.
La rezonanta unui circuit bobina-condensator, puterea reactiva totala pe acest ansamblu este nula. Puterile reactive in acest caz se aduna algebric si sunt de semne opuse, pentru ca impedantele pe L si pe C sunt de semne opuse.
Si totusi avem energie reactiva nenula, care pulseaza cand pe bobina (in campul magnetic) cand pe condensator ( in campul dielectric, dupa expresia lui Faraday).
In timp ce puterile reactive sunt de semne contrare, energiile sunt mereu pozitive, metamorfozandu-se intre campul magnetic si campul electric ( sau mai precis dielectric, intre doua spire de exemplu, de tensiuni diferite).

2-Calculand impedanta echivalenta a primarului (circuit paralel) se obtine
Z11=U11/I11= 1,79/0,0112=159,8 ohm. Neglijand rezistenta Rm de 1 ohm si rezistenta sarmei de bobinaj care este de acelasi ordin, avem o impedanta echivalenta intre bornele 11 de caracter inductiv-capacitiv, adica reactiv.
Tot ce debiteaza generatorul de semnal este practic energie reactiva. Dar ea este reala, generatorul munceste pentru a o pompa in primar, ca dovada existenta unui curent nenul I11.

3-Circuitul secundar nu are consumator, este o bobina libera. Are totusi o circulatie interna intre inductanta si capacitatea proprie, este deci un circuit serie L-C la rezonanta.
Nu putem contoriza deci o energie pe secundar.
Totusi, putem evalua o energie potentiala, care este energia campului electric de pe condensatorul C22 (intre spirele lui L22).

Pe topicul Despre ecuatiile lui Maxwell a fost abordat acest termen, de energie potentiala.
Tot ce munceste o bobina in regim dinamic (scurgere interna de curent) se poate regasi ca energie potentiala pe capacitate (bobina insasi). Cand energia pe condensator e maxima, pe bobina este minima, nula.

4-Ca aplicatie practica, asa cum au facut-o Tesla si urmasii lui, ideea este de a aduce un circuit la rezonanta, de a-i maximiza energia reactiva in forma potentiala pe condensator real sau capacitate proprie a bobinei si prin descarcarea condensatorului, a o transforma in energie utila.

5-In final, cred totusi ca circuitul din experiment amplifica energia reactiva. Iar bilantul energetic este supraunitar.

Felul cum ai construit bobinele, anuleaza campul magnetic, fiind din doua fire paralele strabatute de curenti contrari. Acest lucru cred ca reprezinta o rezistenta in calea inductiei din secundar in primar. Stii ca inductanta si capacitatea creaza curenti decalati cu 90 de grade fata de tensiune, de aceia cred ca o analiza mai adanca asupra fenomenului nu strica. Cred ca colegul nostru CRIS este mai indicat sa se pronunte.

1-Capetele semibobinelor sunt conectate dupa indicatiile de mai jos din foto nr 2, luate de pe Secretele lui Nikola Tesla pentru fiecare Vladimir Utkin, de pe topicul
Documentatie free-energy.
Semibobinele sunt conectate ca sa curga curentul in acelasi sens.

2-In foto 1 am masurat cu o spira de diametru 6,5 cm, tensiunea indusa de campul magnetic in centrul bobinelor plate, cand pe primar se aplica tensiune. Se vede o tensiune efectiva, indusa, de 19,9 mv, ceea ce arata existenta unui camp magnetic nenul. Campul magnetic este maxim in centru, pe axa.
Efectul total creat dadea tensiunea pe secundar de 50,1 volti, masurata la postarea de mai sus.

3-Undeva in foto 2 se mentioneaza despre curentul de deplasare din ecuatiile lui Maxwell, subiect interesant care poate fi abordat separat, insotit de eventuale masuratori.

Interesant, monteaza si un consumator, apoi masoara puterea la intrare si la iesire, si vezi ce iese.

Virgil,
Am incercat masuratori si calcule si un bilant al energiilor (W), al puterilor aparente( S) si al puterilor active (P) calculate la intrare (primar, bornele 11) si secundar (bornele 22).
Ca sarcina la iesire, am folosit o rezistenta de 10 k ohmi.
Trebuie tinut seama ca intervine si efectul pelicular (cresterea rezistentelor ohmice la frecvente mari), alte efecte de inductante si capacitati parazite, erori de masurare posibile.
Nu ma grabesc sa interpretez , desi calculele brute arata rezultate supraunitare la toate capitolele.
Cred ca avem nevoie de un expert in masurari care sa ne spuna unde pot apare erori de masurare.
Orice observatii sunt binevenite.
Iti multumesc ca te implici in aceste experimente interesante-de altfel esti singurul care o face pana acum si m-as bucura sa avem o echipa largita.

Studiul reactiei indusului la transformatoare asimetrice cu miez de aer; rezonanta dubla; rezonanta tripla;unde stationare


Scopul urmarit a fost de a determina pozitia bobinei largi din imagine (bobina scurta) in pozitia in care campul magnetic indus de secundar (bobina lunga ) este minim.
S-a alimentat bobina lunga cu tensiune sinusoidala de 1,87 Mhz, constanta, de la un generator de semnal. Citirile s-au facut pe un osciloscop.
S-a masurat tensiunea pe bobina scurta. In pozitia in care tensiunea pe aceasta bobina a fost minima, fluxul prin ea(dat de inductia Bmin) a fost minim (reactie minima a indusului din bobina lunga cand bobina scurta este in regim de generator).
In punctul in care tensiunea pe aceasta bobina scurta a fost maxima, fluxul magnetic prin ea (inductia Bmax) a fost maxim.
Raportul Bmax/Bmin este de ordinul Umax/Umin (raportul tensiunilor), adica aproape 10/1, fiind evidenta pozitia pentru inductie minima si maxima.
Rezultatele folosesc la determinarea geometriei transformatoarelor asimetrice, de tipul celor utilizate de Tesla si pozitionarea relativa intre primar si secundar, ajustarea frecventelor de rezonanta etc.
In foto 3 se observa ca fluxurile reciproce intre bobine sunt asimetrice ,creind conditii pentru anularea reactiei indusului, fenomen foarte important in fenomenologia electromagnetica. Acest fenomen permite obtinerea unor supratensiuni (conditii pentru free energy, preconizata in regim de descarcare).

Bobina lunga s-a construit dintr-o sarma lunga de 40 de metri. Aceasta lungime reprezinta landa/4 (un sfert din lungimea de unda) determinata pentru viteza curentului electric aproximativ viteza luminii si frecventa de 1,87 Mhz.
In jurul acestei frecvente, bobina lunga , avand capacitate proprie intre spire se comporta ca o bobina cu condensator in paralel si rezoneaza exact la 1,87 Mhz (curent minim absorbit, impedanta echivalenta maxima).
Aceasta se poate interpreta ca punct de rezonanta dubla, in care lungimea firului bobinei (landa /4) rezoneaza cu frecventa proprie a bobinei.
Acest tip de rezonanta dubla implica existenta undelor stationare in astfel de bobina de lungime determinata. Adica la un capat este tensiune nula(nod), la celalalt, tensiune maxima (ventru), conditii necesare autoamplificarii in regim de cavitate rezonanta, prin suprapunerea in faza a undei directe cu unda reflectata.
Sper sa detaliez cu alta ocazie teoria specifica acestei fenomenologii, cu rezultate experimentale mai detaliate.
Daca bobina larga este construita astfel incat sa rezoneze tot la 1,87 Mhz avem rezonanta tripla (bobina primara, cu bobina secundara, cu lungimea firului bobinei secundare).






[URL=https://2img.net/r/ihimg/photo/my-images/547/28be9b40c40d.jpg/] ]

Amplificarea tensiunii in regim de unde stationare;
Masurarea vitezei impulsului electromagnetic prin conductori de cupru;
Masuratori la transformator cu bobina Tesla, in regim rezonant;


A-Teorie:

Foto 1:



In problema de mai sus s-a calculat viteza de drift a electronilor printr-un conductor (0,147 mm/ sec). De asemeni s-a facut enuntul ca viteza impulsului electromagnetic prin conductori are ordinul de marime comparabil cu ordinul vitezei luminii. S-a calculat mai jos, in foto nr 6 , schita b, aceasta viteza.

Foto 2-3





Este explicat fenomenul undelor stationare cu aplicatii practice.
Spicuiesc din textul original din lucrarea Tesla`s Science of Energy, pagina 201 (poate fi descarcata via topicul
Tesla, un mare geniu, de pe forum):

Schema este un rezonator reactiv acordat…voltajul undelor stationare se va ridica la valori foarte mari…unda de tensiune se adauga la unda reflectata...procesul va continua pana se produce o descarcare...Aceasta este numita bobina Tesla (Secundarul bobinei Tesla este un rezonator sfert de unda distribuit...). …distributia voltajului rezonatorului urmeaza 90 de grade de sinusoida spatiala…


B-Masuratori

Foto 4:



Fotografia este corelata cu foto 6, schita a. Se observa ca varful tensiunii induse pe secundar are un maxim nu la capat, ci undeva spre mijlocul bobinei (liniei). Raportul tensiunii Umax/Ul (tensiune maxima/tensiune de capat) este sugestiv: 12,1.
Alura anvelopei de tensiune masurata in diferite puncte pe bobina se apropie de o semiunda cu noduri la capete si maxim spre centru.
Asadar are loc o amplificare a tensiunii pe linie, ceea ce la tensiuni de lucru foarte mari poate produce descarcare instantanee, periculoasa, prin strapungerea dielectricului (aer) si scurgere la un obiect metalic sau la pamant.

Foto 5:



Fotografia este corelata cu foto 6, schita b.
Se observa ca tensiunea maxima este la capat, descriind spatial un sfert de unda, adica tocmai conditia de rezonanta ceruta in descrierea teoretica de la foto 2-3.
Tot aici s-a calculat viteza de propagare a impulsului electromagnetic in conductorul de cupru, in functie de lungimea liniei (sarmei bobinei adica landa/4) si frecventa semnalului.
Aceasta constanta-viteza de propagare-este necesara de stiut la dimensionarea lungimii sarmei bobinei, corelate cu frecventa de lucru, de rezonanta.

Foto 6:




In schita c, s-au masurat rezultatele obtinute la un transformator construit dupa principiile de mai sus.
Rezultatele dau raportul P2 (puterea activa debitata pe rezistenta de sarcina R2)/S1 (puterea reactiva la intrare), supraunitar.