Ce este campul ?

Scris de **CAdi** Sam 26 Oct 2013, 07:53

Rezumarea primului mesaj :

In viziunea clasica, campul este o manifestare uniforma si continua, care se propaga sub forma de unde.
In viziunea teoriei cuantice, campul este compus din particule.
Pe de alta parte Campul Higgs este un camp scalar iar campul electromagnetic este un camp vectorial .
De ce asa ?

[editare în 1511150935]
Mesaje interesante:

Mesajul lui Virgil.

Scris de **negativ** Mar 20 Oct 2015, 06:46

scanteitudorel a scris:
negativ a scris: Nu stiu cum sa abordez problema : Mai intai din punct de vedere fizic si apoi matematic, sau invers ? Eu inclin sa cred ca prima varianta e mai buna, dar vreau sa stiu si alte pareri.
Eu cred ca intotdeuna este bine sa abordezi problema din punct de vedre fizic ,dupa care matematic. In fizica matematica ajuta imens daca este la locul ei.

Voi tine cont.
Legat de problema transmiterii fragmentelor de mesaj, s-ar putea sa fie greseala mea. Cred ca am setat ceva gresit, sau dau comenzi aiurea de la tastatura fara sa-mi dau seama, apasand mai multe taste odata.(Ma lamuresc eu...)

Scris de **scanteitudorel** Mar 20 Oct 2015, 06:57

negativ a scris:
scanteitudorel a scris:Ca sa-mi exprim si eu un punct de vedere la intrebarea pusa din titlul topicului , voi srie simplu. Un camp este o forma de manifestare a unei substante care are o energie interna . In modul acesta ia cauta sa-si elibereze aceasta energie .
Si cu legea conservarii ce faci ?

Preluat din Wikipedia.
Legea conservării energiei este o expresie a acestei capacități, ea exclude, din principiu, existența unui perpetuum mobile de speța întâia, adică posibilitatea construirii unui agregat care ar produce mai multă energie decât primește din exterior.
Energia in cazul meu vine din interiorul substantei , nu din exteriorul ei. Eu cred ca nu incalc legea. Substanta respectiva cu ceva timp in urma a primit energie , acum o descarca. Nu va da nici mai mult nici mai putina energie fata de cat a primit. Deci a conservat-o bine.

Scris de **virgil** Mar 20 Oct 2015, 07:22

Revenind la oile noastre, am afirmat mai sus ca din matematica lipseste ceva de nu prea reusim noi sa ne dam seama ce si cum cu campul asta. Problema mea este ca mi-am dat seama de asta analizand comportamentul fizic al campului, dar are ca o consecinta si o eroare de interpretare in matematica. Nu stiu cum sa abordez problema : Mai intai din punct de vedere fizic si apoi matematic, sau invers ? Eu inclin sa cred ca prima varianta e mai buna, dar vreau sa stiu si alte pareri. Eu cred ca fizica ne-a dus la dezvoltarea matematicii si de-aia m-am gandit la prima varianta. Ai argumente contra ?

Matematica este doar limbajul fara echivoc prin care se exprima adevarurile fizice. Intai gandim problemele fizicii, apoi le exprimam matematic. In ce priveste campurile, cred ca trebuie facuta o expresie din care sa rezulte toate campurile, astfel ca fiecare camp sa fie definit pentru un anumit domeniu din spatiu. Cand am depasit acel spatiu urmeaza un alt camp ca o reminiscenta a primului. De exemplu campul fortelor tari se intinde pana la dimensiunile protonului, apoi campul universal se continua cu campul electromagnetic, care se intinde pana la limitele sistemului atomic, dupa care campul universal se continua cu fortele Van der Valls, pana la limitede dimensionale ale moleculelor, dupa care campul universal se continua poate cu campul gravitational sau cu alt camp intermediar. Chiar si campul gravitational se clasifica in cele patru familii de sisteme cosmice; sisteme de sateliti, sisteme planetare, sisteme stelare, si galaxii. Ce mi se pare straniu, in aceasta clasificare, este ca in fiecare din aceste campuri macrocosmice, undele respective au viteze proprii de propagare, adica una este viteza de propagare a undelor gravitationale in sistemul solar si alta este viteza de propagare in galaxie. Acest lucru rezulta din expresiile derivate pentru constanta momentului cinetic.

Ce este campul ? - Pagina 10 2j64km9

Scris de **negativ** Mar 20 Oct 2015, 07:57

scanteitudorel a scris:
negativ a scris:
scanteitudorel a scris:Ca sa-mi exprim si eu un punct de vedere la intrebarea pusa din titlul topicului , voi srie simplu. Un camp este o forma de manifestare a unei substante care are o energie interna . In modul acesta ia cauta sa-si elibereze aceasta energie .
Si cu legea conservarii ce faci ?

Preluat din Wikipedia.
Legea conservării energiei este o expresie a acestei capacități, ea exclude, din principiu, existența unui perpetuum mobile de speța întâia, adică posibilitatea construirii unui agregat care ar produce mai multă energie decât primește din exterior.
Energia in cazul meu vine din interiorul substantei , nu din exteriorul ei. Eu cred ca nu incalc legea. Substanta respectiva cu ceva timp in urma a primit energie , acum o descarca. Nu va da nici mai mult nici mai putina energie fata de cat a primit. Deci a conservat-o bine.

Nu vreau sa te descurajez, dar si eu am incercat aceeasi "smecherie", auzind ca altii au gasit o solutie. Problema e ca daca exista, o gaseam pana acum. Ideea de baza e ca un camp orientat este sustinut de o particula (fotonul este numai un impuls). In cazul in care particula isi consuma energia, (nu conteaza cum), ramai fara camp, deci nu-l poti exploata la infinit.
Singura solutie ar fi sa gasim o modalitate de a modifica permanent orientarea campurilor aferente unei particule. Este posibil, dar suntem departe de asta.
La fel e si cu laser-ul. Zice ca amplificare a luminii prin stimularea emisiunii radiaţiei. În realitate este numai reorientarea pe o singura directie a fotonilor imprastiati de sursa in toate directiile. Ai oprit pompajul, pa ! Nu mai ai nimic. Era normal, dupa denumire, sa pompezi 1 secunda si sa obtii un fascicol laser cu durata de 5 minute, de exemplu. Dar laserul modifica doar directia energiei cinetice existente. Nu vad cum te-ai descurca cu particula . Si asta e numai asa, in mare. Complicatiile sunt mult mai profunde. Eu abia am inteles de ce este posibila inseparabilitatea cuantica si acum rafinez ideea. Ideea cu teleportarea este insa peste nivelul nostru tehnologic. Exista si limitari privitoare la informatia ce trebuie transportata, chiar daca ea se poate face instantaneu. Ideea de "subspatiu" din StarTrek nu e chiar o prostie, dar mai avem mult pâna sa avem o capacitate de calcul suficienta pentru a teleporta chiar si o singura molecula. Ideile mele despre ce ar fi si cum ar functiona un "multitranzistor" (nu am gasit alta denumire), nu sunt apreciate, pentru ca lumea stiintifica se preocupa de asazisul computer cuantic, care nu ar putea da rezultate fara o noua abordare a fizicii fundamentale. Pe drumul acesta, este mai ieftin tehnologic solutia pe care am gandit-o. Deocamdata, un procesor cu multitranzistori optici, ar fi mai nimerit, pana sa stapanim o tehnica care implica fenomene despre care nu stim mare lucru si se comporta "bizar".

Scris de **scanteitudorel** Mar 20 Oct 2015, 08:32

negativ a scris: In cazul in care particula isi consuma energia, (nu conteaza cum), ramai fara camp, deci nu-l poti exploata la infinit.

Este logic . Si daca ma refer la inventia mea aceasta nu poate functiona la infinit deoarece energia magnetilor permanentii se pierde ,se consuma cum doresti sa-i spui, in timp. Nu este inepuizabila.

negativ a scris:Singura solutie ar fi sa gasim o modalitate de a modifica permanent orientarea campurilor aferente unei particule. Este posibil, dar suntem departe de asta.

Nu este o solutie buna , deoarece modificarea campului respectiv cere consum de energie . Si acum intervine legea conservarii energiei . Obtii mai mult decat consumi ? O solutie, ar fi anularea campului respectiv pe un anumit moment , revenirea la starea initiala si tot asa . Aici trebuie sa iei in calcul urmatoarele : Cine poate sa anuleze campul ? Cata energie se produce sau se consuma pentru acest proces ? Daca se consuma de unde o iei ? Daca se produce , ce faci cu ia ? O consevi pentru a fi folosita in alt moment ? Ei bine da . O conservi la momentul respectiv si o utilizezi pe alt moment. Pentru a realiza ceva nu te rezumi la un singur fenomen fizic . Poti combina mai multe fenomene dupa interes si atunci ti-ai atins scopul fara sa te abati de la regulile fizici.
In rest, ce ai mai scris nu comentez acum . Sunt necesare multe analize.

Scris de **negativ** Mier 21 Oct 2015, 08:11

scanteitudorel a scris:Nu este o solutie buna , deoarece modificarea campului respectiv cere consum de energie . Si acum intervine legea conservarii energiei . Obtii mai mult decat consumi ? O solutie, ar fi anularea campului respectiv pe un anumit moment , revenirea la starea initiala si tot asa . Aici trebuie sa iei in calcul urmatoarele : Cine poate sa anuleze campul ? Cata energie se produce sau se consuma pentru acest proces ? Daca se consuma de unde o iei ? Daca se produce , ce faci cu ia ? O consevi pentru a fi folosita in alt moment ? Ei bine da . O conservi la momentul respectiv si o utilizezi pe alt moment. Pentru a realiza ceva nu te rezumi la un singur fenomen fizic . Poti combina mai multe fenomene dupa interes si atunci ti-ai atins scopul fara sa te abati de la regulile fizici.
In rest, ce ai mai scris nu comentez acum . Sunt necesare multe analize.

Da, ideea ta ar fi s consumam energie pentru a produce antimaterie, pe care apoi prin combinarea cu materia s-o putem folosi. Nu e cam complicat ?

Scris de **scanteitudorel** Mier 21 Oct 2015, 09:13

negativ a scris:Da, ideea ta ar fi s consumam energie pentru a produce antimaterie, pe care apoi prin combinarea cu materia s-o putem folosi. Nu e cam complicat ?

Deocamdata ma rezum la probleme mai simple .
Sincer nu ma interesat o astfel de problema .

Scris de **virgil** Mier 04 Noi 2015, 09:36

Revenind la intrebarea obsedanta ce este campul, trebuie sa spun ca in cazul campului electric avem de a face cu un mediu pulsator, a carui frecventa scade pe masura indepartarii de sursa. mentionez insa ca nu este vorba de o unda, ci doar de un mediu pulsator care nu-si disipa energia, fiind totdeauna legat de sursa.
iata aici un exemplu de calcul al campului nuclear interpretat cu relatiile de echivalenta;
Ce este campul ? - Pagina 10 Jh96rs

Scris de **negativ** Mier 04 Noi 2015, 14:52

virgil a scris:Revenind la intrebarea obsedanta ce este campul, trebuie sa spun ca in cazul campului electric avem de a face cu un mediu pulsator,

Incepi sa te apropii de sursa problemelor. Pulsatia asta inseamna ca in interior se petrec ceva fenomene incerte reciproc, iar noi nu putem masura precis ce se petrece in timpul unei pulsatii (cuanta adica), ci doar rezultatul.

Scris de **cris** Mier 04 Noi 2015, 15:20

Sa analizam si felul in care un camp poate sau nu sa fie ecranat,pentru a ne face o ideie despre natura lui.

Scris de **virgil** Mier 04 Noi 2015, 17:12

cris a scris:Sa analizam si felul in care un camp poate sau nu sa fie ecranat,pentru a ne face o ideie despre natura lui.

Campul electromagnetic poate fi ecranat mai mult sau mai putin, atunci cand este inconjurat de un strat de material care permite devierea campului prin acest material. Ecranul este cu atat mai eficient cu cat contine un grad mai ridicat de sarcini libere, care preia energia campului transformand-o in curent electric care se scurge in pamant. Deci un camp poate fi ecranat, doar de medii ce contin particule ce pot prelua energia campului.
Campul gravitational nu poate fi ecranat de nici un astfel de material, deoarece nu contine particule specifice acestui camp. Singura ecranare a campului gravitational este sa inconjori campul de o aglomerare de alte sisteme cosmice care sa preia energia campului inconjurat.

Scris de **scanteitudorel** Mier 04 Noi 2015, 22:06

virgil a scris: Singura ecranare a campului gravitational este sa inconjori campul de o aglomerare de alte sisteme cosmice care sa preia energia campului inconjurat.

Si poate , nici atunci acest camp gravitational nu poate fi ecrant . Nu este exclus ca in afara acestui sistem campurile respective sa se insumeze iar rezultatul sa fie un camp mult mai puternic generat in exterior. Pana nu se afla cu exactitate care este forma liniilor care alcatuiesc acest camp , de ce este el generat , s.a.m.d. doar vorbe.

Scris de **negativ** Vin 06 Noi 2015, 05:39

virgil a scris:
cris a scris:Sa analizam si felul in care un camp poate sau nu sa fie ecranat,pentru a ne face o ideie despre natura lui.
Campul electromagnetic poate fi ecranat mai mult sau mai putin, atunci cand este inconjurat de un strat de material care permite devierea campului prin acest material. Ecranul este cu atat mai eficient cu cat contine un grad mai ridicat de sarcini libere, care preia energia campului transformand-o in curent electric care se scurge in pamant. Deci un camp poate fi ecranat, doar de medii ce contin particule ce pot prelua energia campului.

Explicatie rezonabila la nivel grosier. Cum se atrag sau se resping doua sarcini electrice libere (de exemplu) , si ce sunt ele de fapt ? Atunci putem gasi solutii.

virgil a scris: Campul gravitational nu poate fi ecranat de nici un astfel de material, deoarece nu contine particule specifice acestui camp. Singura ecranare a campului gravitational este sa inconjori campul de o aglomerare de alte sisteme cosmice care sa preia energia campului inconjurat.

In principiu nu ne intereseaza ecranarea campului gravitational, ci orientarea lui. Ceea ce propui este aducerea a doua campuri in stare de echilibru. Cum am mai spus, campul gravitational e un camp de presiune (ca si celelalte de altfel). Numai presiunea poate naste forte. De aici trebuie sa incepem. restul, sunt deja lamurite.

Scris de **virgil** Vin 06 Noi 2015, 07:18

In principiu nu ne intereseaza ecranarea campului gravitational, ci orientarea lui. Ceea ce propui este aducerea a doua campuri in stare de echilibru. Cum am mai spus, campul gravitational e un camp de presiune (ca si celelalte de altfel). Numai presiunea poate naste forte. De aici trebuie sa incepem. restul, sunt deja lamurite.

Asa cum intr-un camp baric presiunea este asigurata de agitatia termica a moleculelor din aer, tot asa in orice camp, presiunea este rezultatul rezultatul frecventei oscilatiilor mediului specific campului considerat. Cand vorbim de campul electromagnetic ne referim la un subspatiu al acestuia, ia cand vorbim de campul gravitational avem un alt subspatiu specific. parametrii "K", "epsilon " si "miu" al celor doua subspatii, se afla intr-o relatie de similitudine, pastrand constanta doar viteza luminii.

Scris de **virgil** Vin 06 Noi 2015, 07:36

de exemplu cum apare constanta gravitationala; in aceiasi relatie daca inlocuim valorile lui epsilon si miu electromagnetice, obtinem o constanta K pentru spatiul electromagnetic.

Ce este campul ? - Pagina 10 2rd96yf

Scris de **virgil** Vin 06 Noi 2015, 07:56

Iar aici, cum se obtine constanta gravitationala in functie de frecventa;

Ce este campul ? - Pagina 10 1ilkko

in mod asemanator se poate stabili si o constanta pentru microcosmos;
Ce este campul ? - Pagina 10 308v81g

Scris de **negativ** Vin 06 Noi 2015, 07:58

virgil a scris:
In principiu nu ne intereseaza ecranarea campului gravitational, ci orientarea lui. Ceea ce propui este aducerea a doua campuri in stare de echilibru. Cum am mai spus, campul gravitational e un camp de presiune (ca si celelalte de altfel). Numai presiunea poate naste forte. De aici trebuie sa incepem. restul, sunt deja lamurite.
Asa cum intr-un camp baric presiunea este asigurata de agitatia termica a moleculelor din aer, tot asa in orice camp, presiunea este rezultatul rezultatul frecventei oscilatiilor mediului specific campului considerat. Cand vorbim de campul electromagnetic ne referim la un subspatiu al acestuia, ia cand vorbim de campul gravitational avem un alt subspatiu specific. parametrii "K", "epsilon " si "miu" al celor doua subspatii, se afla intr-o relatie de similitudine, pastrand constanta doar viteza luminii.

Nu vad nici o contradictie intre ce spui aici si ideile mele. Ar fi o problema legata de folosirea termenului spatiu si subspatiu. Inteleg prin subspatiu in contextul pe care-l specifici aici o poartiune din spatiu inzestrata cu anumite proprietati. Spatiul fizic insa are mai multe proprietati. Modificarea formei lor dupa coordonate carteziene sau de alt fel, nu inseamna subspatiu, decat daca ai vreun motiv sa-l denumesti asa. Spatiul in definitiv nu e decat o colectie de puncte fixe inzestrate cu proprietati, ale caror modificari de la un punct la altul, noi le exprimam prin ecuatii. Chiar si definitia spune "Potenţialul electric al unui punct din spaţiu (!) este egal... " Asta inseamna ca potentialul se propaga de la un punct la altul prin spatiu, pentru ca punctele nu se duc nicaieri, nu au unde. Ca sa muti un punct din spatiu trebuie sa muti o infinitate de puncte in aceeasi directie si inca pe atat din directie opusa pentru a ocupa golul lasat liber; presupunand ca ai avea cum, tot ar fi nevoie de un timp infinit pentru a face asta. Daca ai putea muta punctele din spatiu, nu ai mai putea face o ordonare a acestora si toate fenomenele ar deveni total incerte, lucru care nu se observa.

Scris de **virgil** Vin 06 Noi 2015, 08:05

Am introdus notiunea de subspatiu, deoarece spatiul gravitational are o constanta gravitationala, iar spatiul electromagnetic este complet diferit avand alta constanta de interactiune masica. (vezi mesajul cu expunerile mele de mai sus).

Scris de **negativ** Vin 06 Noi 2015, 08:06

virgil a scris:Iar aici, cum se obtine constanta gravitationala in functie de frecventa;
in mod asemanator se poate stabili si o constanta pentru microcosmos;

Eu unul ti-am citit lucrarea si o folosesc. Eu caut doar sa ajung invers, de la nivel teoretic la nivelul la care ai ajuns tu cu socotelile. Trebuie sa respect anumite principiisi reguli clare care sa ma duca de la valorile matematice fundamentale, la constanta Planck

Scris de **negativ** Vin 06 Noi 2015, 08:21

virgil a scris:Am introdus notiunea de subspatiu, deoarece spatiul gravitational are o constanta gravitationala, iar spatiul electromagnetic este complet diferit avand alta constanta de interactiune masica. (vezi mesajul cu expunerile mele de mai sus).

E o proprietate diferita a aceluias spatiu. Spatiul e o constructie teoretica, nu un obiect fizic. Obiectele fizice si proprietatile lor se misca prin el. Oricum, nu e gresit sa introduci notiunea la modul asta, dar nu e cel mai potrivit (zic eu). Constantele astea se comporta ca niste unitati in subspatiile lor, iar spatiul general exprima prin unitatea de lungime un factor comun al tuturor acestor unitati, care altfel nu ar fi compatibile. Chiar si notiuni total abstracte, cum ar fi cea de idee le poti exprima geometric prin segmente lineare. Stabilesti apoi o masura arbitrara si spui apoi idei mari si mici, fata de referinta aleasa. Fiecare proprietate are o masura specifica iar singura posibilitate de a le compara si folosi este spatiul geometric, care este virtual. Mecanismul de transformare este mai complicat de explicat, chiar daca relatii matematice simple indica o dependenta (de exemplu viteza) Viteza este o proprietate a unei functii de o singura variabila. Cand ai o curba in spatiul x,y,z, ai viteze diferite pentru fiecare din coordonate.

Scris de **virgil** Vin 06 Noi 2015, 11:16

Cele doua subspatii au o constanta comuna care este viteza luminii, cat si produsul K^3. M^2 =ct.
In rest fiecare subspatiu este definit de particulele lui, masele, lui sarcinile lui momentele cinetice, cuantele sau undele specifice etc. Dupa cum stii eu am stabilit peste 20 de relatii de similitudine intre cele doua spatii.
Relatiile matematice pe care le cauti, trebuie sa fie valabile pentru toate subspatiile, schimband doar indicii care definesc spatiul la care te referi. Pentru mine universul incepe cu subspatiul 0, care corespunde haosului, apoi subspatiul 1, care corespunde microcosmosului si subspatiul 2 care corespunde macrocosmosului, si posibil un subspatiu 3, asa cum rezulta din diagrama mea.

Ce este campul ? - Pagina 10 Mmsqhx

Scris de **negativ** Vin 06 Noi 2015, 15:02

virgil a scris:Cele doua subspatii au o constanta comuna care este viteza luminii, cat si produsul K^3. M^2 =ct.
In rest fiecare subspatiu este definit de particulele lui, masele, lui sarcinile lui momentele cinetice, cuantele sau undele specifice etc. Dupa cum stii eu am stabilit peste 20 de relatii de similitudine intre cele doua spatii.
Relatiile matematice pe care le cauti, trebuie sa fie valabile pentru toate subspatiile, schimband doar indicii care definesc spatiul la care te referi. Pentru mine universul incepe cu subspatiul 0, care corespunde haosului, apoi subspatiul 1, care corespunde microcosmosului si subspatiul 2 care corespunde macrocosmosului, si posibil un subspatiu 3, asa cum rezulta din diagrama mea.

Am incercat, si nu merg doua. Trebuie obligatoriu trei. Toate sistemele trebuie sa contina trei elemente, altfel ramanem in conditia de circularitate a lui Godel.(Pentru credinciosi, Sfanta Treime). Nu stiu daca e bine spus trei subspatii din perspectiva ta, mai repede trei nivele de organizare. Universul asta e ca o papusa Matrioska, care are mereu numai trei papusi (de fapt cred ca atatea si au, nu am verificat) bagate una in alta, indiferent la ce nivel te-ai uita. Daca te uiti la nivel elementar ai trei particule de baza si o infinitate de sisteme ce pot fi compuse din ele. Daca te uiti la Univers, are doar spatiu, timp si energie, cu care creeaza o infinitate de sisteme elementare. Între ele, obiecte pe acelas principiu. Al relativitatii adica. Cu cat ai mai putine proprietati la un sistem, cu atat e mai general. La fel, cu cat ai mai putine, cu atat el e mai specific. Toate sunt unice, chiar daca asemanatoare. Cu cat mai complex e un sistem, cu atat mai multe sanse are sa existe sisteme asemanatoare. Pana una alta, ecosistemele par cele mai dezvoltate....

Scris de **negativ** Vin 06 Noi 2015, 15:21

virgil a scris: si posibil un subspatiu 3, asa cum rezulta din diagrama mea.

Subspatiul 3 e intregul, care e tot haos. Aici nu mai e matematica, e motivul pentru valoarea 1 este arbitrara, tine mai mult de filosofie

Scris de **virgil** Mar 10 Noi 2015, 08:19

Am incercat, si nu merg doua. Trebuie obligatoriu trei. Toate sistemele trebuie sa contina trei elemente, altfel ramanem in conditia de circularitate a lui Godel.(Pentru credinciosi, Sfanta Treime). Nu stiu daca e bine spus trei subspatii din perspectiva ta, mai repede trei nivele de organizare. Universul asta e ca o papusa Matrioska, care are mereu numai trei papusi (de fapt cred ca atatea si au, nu am verificat) bagate una in alta, indiferent la ce nivel te-ai uita. Daca te uiti la nivel elementar ai trei particule de baza si o infinitate de sisteme ce pot fi compuse din ele.

Sunt mereu trei; pentru ca materia se prezinta in trei forme distincte la orice nivel; mai intai avem spatiul liniar, neutru, omogen. Apoi avem particula, acea forma de existenta a materiei care face posibila marcarea spatiului ca atare. Si a treia forma este campul, care nu este nici spatiu nici particula, dar face tranzitia de la particula la spatiu, facand legatura dintre cele doua. Aceste trei entitati sunt strans legate intre ele si indestructibile, dar mereu transformabile pe o alta scara dimensionala.

De exemplu; nucleul unui atom, totdeauna se gaseste intr-un spatiu pe care-l numim spatiul electromagnetic. si in jurul nucleului totdeauna este un camp electromagnetic, iar in mijloc nucleul.

Daca luam in considerare un neutron, in jurul lui vom avea un camp rezidual al fortelor tari, care se manifesta doar in spatiul nuclear care are o raza mica de actiune.

Deci este o diferenta intre un nucleon si un nucleu de atom. Diferenta o face tocmai natura campului care se manifesta, dimensiunile lui, numarul de particule si spatiul sau subspatiul in care se manifesta.

Scris de **gafiteanu** Mar 10 Noi 2015, 15:16

Sa vedem daca am inteles eu bine: Deci fortele foarte tari se manifesta numai intrun volum foarte mic, iar fortele slabe intrun volum imens, cat Galaxia.
Spre deosebire de campuri, care scad la patrat cu distanta.
Exact ca diferenta dintre fortele inteligente si cele proaste, care nu gandesc, dar muncesc.
Oare n-ar fi mai bine sa redenumim altfel si astfel fortele din atom ?

Scris de **negativ** Mar 10 Noi 2015, 17:49

virgil a scris:
Am incercat, si nu merg doua. Trebuie obligatoriu trei. Toate sistemele trebuie sa contina trei elemente, altfel ramanem in conditia de circularitate a lui Godel.(Pentru credinciosi, Sfanta Treime). Nu stiu daca e bine spus trei subspatii din perspectiva ta, mai repede trei nivele de organizare. Universul asta e ca o papusa Matrioska, care are mereu numai trei papusi (de fapt cred ca atatea si au, nu am verificat) bagate una in alta, indiferent la ce nivel te-ai uita. Daca te uiti la nivel elementar ai trei particule de baza si o infinitate de sisteme ce pot fi compuse din ele.
Sunt mereu trei; pentru ca materia se prezinta in trei forme distincte la orice nivel; mai intai avem spatiul liniar, neutru, omogen. Apoi avem particula, acea forma de existenta a materiei care face posibila marcarea spatiului ca atare. Si a treia forma este campul, care nu este nici spatiu nici particula, dar face tranzitia de la particula la spatiu, facand legatura dintre cele doua. Aceste trei entitati sunt strans legate intre ele si indestructibile, dar mereu transformabile pe o alta scara dimensionala.
De exemplu; nucleul unui atom, totdeauna se gaseste intr-un spatiu pe care-l numim spatiul electromagnetic. si in jurul nucleului totdeauna este un camp electromagnetic, iar in mijloc nucleul.
Daca luam in considerare un neutron, in jurul lui vom avea un camp rezidual al fortelor tari, care se manifesta doar in spatiul nuclear care are o raza mica de actiune.
Deci este o diferenta intre un nucleon si un nucleu de atom. Diferenta o face tocmai natura campului care se manifesta, dimensiunile lui, numarul de particule si spatiul sau subspatiul in care se manifesta.

Sunt probleme mari legate de sistemul asta dar nu insurmontabile. Toate sunt structurate pe nivele si interdependente, si abia saptamâna trecuta am reusit sa montez un model general, la care deja am probleme de transformari, in sensul ca trebuie organizate. Cele geometrice sunt relativ usoare, dar si acolo sunt surprize. Oricum, spatiul este doar o structura "de inchidere", invarianta, si nu o poti amesteca oricum cu particula, de exemplu, pentru ca particula ocupa un spatiu, nu il genereaza. Cand spui ca poate marca un loc in spatiu, nu poate fi decat relativ. E oricum complicat, dar ii dau de capat, am progresat mult

Scris de **virgil** Mar 10 Noi 2015, 19:31

Cand spui ca poate marca un loc in spatiu, nu poate fi decat relativ. E oricum complicat, dar ii dau de capat, am progresat mult

In lipsa particulelor, nu avem nici o informatie despre spatiu, sau despre camp. Deci particula este un jalon pentru spatiu si camp. Particula este borna kilometrica de unde incepi sa masori spatiul.
Succes.

Scris de **gafiteanu** Mar 10 Noi 2015, 19:43

virgil a scris: Particula este borna kilometrica de unde incepi sa masori spatiul.

Iar in particula asta se afla forta, borna kilometrica de unde incepi sa masori ignoranta-prostia.

Scris de **virgil** Mar 10 Noi 2015, 19:52

gafiteanu a scris:
virgil a scris: Particula este borna kilometrica de unde incepi sa masori spatiul.
Iar in particula asta se afla forta, borna kilometrica de unde incepi sa masori ignoranta-prostia.

In particula se afla energia, de unde incepi sa masori ce vrei tu. Ca sa se manifeste o forta sunt necesare cel putin doua particule. Relatia dintre cele doua particule se traduce prin forta. F=q1.q2/4pi eps. R^2;

Scris de **negativ** Mier 11 Noi 2015, 05:19

virgil a scris:
Cand spui ca poate marca un loc in spatiu, nu poate fi decat relativ. E oricum complicat, dar ii dau de capat, am progresat mult
In lipsa particulelor, nu avem nici o informatie despre spatiu, sau despre camp. Deci particula este un jalon pentru spatiu si camp. Particula este borna kilometrica de unde incepi sa masori spatiul.
Succes.

Problema e ca sunt structuri permanente in spatiul numit de noi vid, dar nu sunt detectabile inca. Nu au cum sa nu existe, si de-aia s-a propus conceptul de eter. Iar astea alcatuiesc ceea ce unii au spus ca sunt "brane". Un fel de suprafete si linii de separatie intre mai multe zone cu proprietati generale orientate diferit.

Scris de **virgil** Mier 11 Noi 2015, 07:56

Problema e ca sunt structuri permanente in spatiul numit de noi vid, dar nu sunt detectabile inca. Nu au cum sa nu existe, si de-aia s-a propus conceptul de eter. Iar astea alcatuiesc ceea ce unii au spus ca sunt "brane". Un fel de suprafete si linii de separatie intre mai multe zone cu proprietati generale orientate diferit.

Cu cat mergem spre infinitul mic, cu atat ne scapa printre degete posibilitatile de cunoastere a realitatii. Si cum de undeva trebuie sa incepem, eu zic sa incepem cu nivelul asazis zero, pana unde putem calcula o constanta de similitudine, din care sa rezulte un spatiu mozaic, populat cu doua feluri de particule, Un fel de particule fixe de masa "M" si viteza zero, si un alt fel de particule "m" care au singura viteza posibila "c" adica viteza luminii. Pentru acest tip de spatiu se poate calcula absolut toate constantele, dar nu se poate verifica nimic, fiind mult sub limita noastra de perceptie.

Scris de **Pacalici** Mier 11 Noi 2015, 09:10

virgil a scris:pana unde putem calcula o constanta de similitudine

Si daca "teoria ta a similitudinii" nu se verifica, ce faci?

Scris de Continut sponsorizat

Ce este campul ?

Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?

Re: Ce este campul ?