Despre ecuaţiile lui Maxwell

scanteitudorel a scris:

Adrian Gheorghe a scris:

Relatia intre curentul electric si campul magnetic este asemanatoare unui pendul, cand creste unul scade celalalt, si invers,

Dl. Virgil!
Imi pare rau sa te contrazic, dar cred ca este gresita aceasta idee. Cand curentul creste, creste si campul magnetic din jur. Si cand dispare curentul, dispare si campul magnetic din jur. Asemanarea cu pendulul s-ar potrivi doar in procesul generari undelor in oscilatoare. Dar atunci avem faptul ca energia campului magnetic trece in energia campului electric si invers.

Logic.

virgil a scris:

scanteitudorel a scris:

Adrian Gheorghe a scris:
Dl. Virgil!
Imi pare rau sa te contrazic, dar cred ca este gresita aceasta idee. Cand curentul creste, creste si campul magnetic din jur. Si cand dispare curentul, dispare si campul magnetic din jur. Asemanarea cu pendulul s-ar potrivi doar in procesul generari undelor in oscilatoare. Dar atunci avem faptul ca energia campului magnetic trece in energia campului electric si invers.

Logic.

Atunci cum justifici nasterea curentului de autoinductie, odata cu intreruperea curentului initial? din ce se naste noul curent care se opune ca sens curentului initial? de unde isi ia energia?

virgil a scris:Dar te-ai gandit la lucrul mecanic consumat pentru a aduce materialele feromagnetice in apropierea campului studiat?

scanteitudorel a scris:

virgil a scris:Dar te-ai gandit la lucrul mecanic consumat pentru a aduce materialele feromagnetice in apropierea campului studiat?

Normal ca  m-am gandit  . Se  consuma exact  lucrul  mecanic de  frecare   pentru a  deplasa  un material  feromagnetic  in exteriorul  liniilor  de  camp  mag.  cu greutatea  G ,  pe  un disc  lagaruit    cu un coeficient  de  frecare   foarte  mic  si  pe distanta   mica  . Adica  G  x  miu x s.  Cantitate  neglijabila  in raport  cu  lucrul  mecanic  obtinut.  
Dar  tu  te-ai  gandit  cum  se  poate  face  tranzitia materialului  feromagnetic din  zona cu energie mare in zona  cu  energie  mica  , ca  invers  ti-am explicat mai  sus ?

scanteitudorel a scris:

virgil a scris:

scanteitudorel a scris:
Logic.

Atunci cum justifici nasterea curentului de autoinductie, odata cu intreruperea curentului initial? din ce se naste noul curent care se opune ca sens curentului initial? de unde isi ia energia?

Aici gresesti . Nu se  opune nimic .  Curentul  indus    acelasi  sens  de  circulatie  cu  cel  initial , iar  femomenul  care  se  manifesta  intr-o bobina  de  inductie  cu miez  feromagnetic  este   simplu  de  explicat.

virgil a scris:Pentru a indeparta piesa polara de magnet cu energie scazuta, nu este decat o singura solutie, si anume, crearea unui circuit magnetic deviat care sa ocoleasca piesa polara.
Folosirea unui ecran  magnetic  din  material feromagnetic  implica  aceiasi  energie  la  extragere  ca si esantionul   feromagnetic  cu care  lucrezi si atunci  nu ai  castigat  nimic . Deci  propunerea ta  este   gresita.

Desi nu se poate reduce total campul, se poate slabi simtitor prin intercalarea unui material diamagnetic precum bronzul.

virgil a scris:

scanteitudorel a scris:

virgil a scris:
Atunci cum justifici nasterea curentului de autoinductie, odata cu intreruperea curentului initial? din ce se naste noul curent care se opune ca sens curentului initial? de unde isi ia energia?

Aici gresesti . Nu se  opune nimic .  Curentul  indus  are   acelasi  sens  de  circulatie  cu  cel  initial , iar  femomenul  care  se  manifesta  intr-o bobina  de  inductie  cu miez  feromagnetic  este   simplu  de  explicat.

Atunci ce este histerezisul magnetic? 

scanteitudorel a scris:

virgil a scris:Pentru a indeparta piesa polara de magnet cu energie scazuta, nu este decat o singura solutie, si anume, crearea unui circuit magnetic deviat care sa ocoleasca piesa polara.
Folosirea unui ecran  magnetic  din  material feromagnetic  implica  aceiasi  energie  la  extragere  ca si esantionul   feromagnetic  cu care  lucrezi si atunci  nu ai  castigat  nimic . Deci  propunerea ta  este   gresita.

Desi nu se poate reduce total campul, se poate slabi simtitor prin intercalarea unui material diamagnetic precum bronzul.

virgil a scris:

scanteitudorel a scris:

virgil a scris:Pentru a indeparta piesa polara de magnet cu energie scazuta, nu este decat o singura solutie, si anume, crearea unui circuit magnetic deviat care sa ocoleasca piesa polara.
Folosirea unui ecran  magnetic  din  material feromagnetic  implica  aceiasi  energie  la  extragere  ca si esantionul   feromagnetic  cu care  lucrezi si atunci  nu ai  castigat  nimic . Deci  propunerea ta  este   gresita.

Desi nu se poate reduce total campul, se poate slabi simtitor prin intercalarea unui material diamagnetic precum bronzul.

N-ai inteles nimic. Cine spune sa folosesti un ecran magnetic din material feromagnetic?

virgil a scris: de exemplu, dispozitivul magnetic care fixeaza ceasul comparator pe batiul strungului are o bucsa de bronz care atunci cand se interpune intre magnet si batiu, permite desprinderea cu usurinta a dispozitivului. Asta-i singura metoda posibila de a slabi campul magnetic atunci cand ai nevoie.

scanteitudorel a scris:

virgil a scris:

scanteitudorel a scris:

N-ai inteles nimic. Cine spune sa folosesti un ecran magnetic din material feromagnetic?

 Eu ti-am  dat  un exemplu  pentru  a  slabi sau indeparta  liniile  de  camp care  actioneaza  asupra   esantionului  feromagnetic  in  concordanta  cu  ceea  ce  ai  scris  mai  sus  ,, crearea unui circuit magnetic deviat "  Atunci  Bronzul  este  un izolator magnetic  ?

virgil a scris:Cand intervine un material diamagnetic in calea campului, liniile de forta ale campului se rarefiaza si se creaza un circuit deviat fata de cel initial. Nici o linie de forta nu dispare, ci isi croieste alt drum mai convenabil.

scanteitudorel a scris:virgil ,  posibil sa  ai o  busola  . Te  rog  sa  faci  urmatorul  experiment  . Deviaza  acul busolei cu ajutorul  materialului  diamagnetic propus  de  tine si  vezi daca  se  poate . Tine  cont  de  faptul  ca intensitatea  liniilor  magnetice  tereste  este  extraordinar  de  mica  in comparatie  cu  intensitatea  liniilor  magnetice  pe  care  le  are un magnet  permanet  . Fie el si din ferita  dura ,ca  sa  nu  mai  discutam  de    magnetul   cu  Neodim ,  a  carei  inductie  permaneta  este  de  cinci ori  mai  mare

virgil a scris:Intinderea campului magnetic terestru este foarte mare si ar necesita un cazan de cupru

virgil a scris: Dar experienta devine interesanta, pentru ca daca nici in acest caz nu se ecraneaza este foarte posibil sa avem a face cu un camp magnetic de alta origine, de exemplu nucleara, care poate sa difere de campul magnetic de origine electronica.

virgil a scris:Zic si eu, pentru ca am vazut niste experimente foarte interesante pe youtube, la care la o anumita distanta actiona un camp de o polaritate, si cand te apropiai mai mult actiona un alt camp de polaritate opusa. Deci sunt posibile doua surse distincte de camp magnetic, una electronica, alta nucleara.

virgil a scris:Experienta trebuie facuta altfel; o busola care arata nordul, apoi te apropii cu un magnet pana cand acul busolei incepe sa se devieze. In acel moment intensitatea campului magnetic terestru este egala cu intensitatea campului dat de magnet. Acum ecranam cu un ibric de cupru campul magnetic al magnetului, si apoi campul magnetic terestru. Observam diferentele.

Atunci cum justifici nasterea curentului de autoinductie, odata cu intreruperea curentului initial? din ce se naste noul curent care se opune ca sens curentului initial? de unde isi ia energia?

Adrian Gheorghe a scris:Dl. Virgil!
Din campul magnetic, care scade (variaza) abrupt catre zero, apare prin inductie electromagnetica un camp electric cu sens invers, camp care determina si intretine pe durata lui un curent electric de sens invers curentului initial.

virgil a scris:Autoinducţia este fenomenul de inducţie electromagnetică produs într-un circuit datorită variaţiei intensităţii curentului electric din acel circuit.
Fenomenul de autoinducţie se pune în evidenţă prin experimentele:

La închiderea circuitului în primul montaj se constată că becul B2 se aprinde mai târziu decât becul B1 deoarece curentul autoindus este opus curentului principal, opunându-se creşterii acestuia. La al doilea circuit tensiunea de alimentare este 12-14V, insuficientă pentru ca becul cu neon Ne să se aprindă, dar se constată că la întreruperea circuitului, pentru un interval de timp scurt, becul luminează. Explicaţia este că la întreruperea circuitului, curentul principal tinde să scadă la zero, iar curentul autoindus are acelaşi sens, la fel şi tensiunea autoindusă se adună cu cea aplicată, rezultând o tensiune suficientă pentru aprinderea becului cu neon (80V). Fenomenul de autoinducţie poate fi observat prin scânteile de la periile unui motor electric sau de la întrerupătoarele instalaţiilor casnice, unde au rol distructiv. Pentru a preveni uzarea contactelor electrice se conectează în paralel cu acestea condensatori  , ( sau  diode  in  cazul  curentului  continu), care preiau energia autoindusă.

virgil a scris:Tudorel, tu alegi numai ce-ti convine.?
Sunt doi curenti de autoinductie; unul la inchiderea circuitului, ( care  este  foarte  mic ) altul la intreruperea circuitului, care  este  foarte  mare Primul la cuplarea sursei se opune curentului principal, corect al doilea la decuplarea sursei are acelasi sens si se suprapune cu curentul initial. Corect

Adrian Gheorghe a scris:Dl. Virgil!
Ce spui dumneata aici apare ca fiind corect si afirmatia de la urma contrazice afirmatia initiala. Eu cred ca acel curent si potential indus care se insumeaza cu potentialul initial sunt de fapt generate intr-o faza ulterioara celei initiale, faza decalata cu 180 de grade fata de faza initiala. Faza care se insumeaza cu faza schimbata a curentului din primar. Asta se intampla doar in cazul procesului inductiv repetitiv care apare in convertizoare si in transformatoare. Fiindca se stie ca tensiunea indusa in secundarul transformatorului este decalata cu 180 de grade fata de tensiunea din primar.

Pol magnetic unitar, forte magnetice unitare ( intensitate magnetica) , permeabilitate magnetica, inductie magnetica ? 

mm a scris:daca nu cumva campul magnetic este permanent sub forma de vartej, respectiv de forma elicoidala. Lucru confirmat deja de lucrarile lui Forgaci si ale lui Nicolae N Vlad privitoare la campul elicoidal din proximitatea unui conductor parcurs de un curent electric.

mm a scris:   Campul magnetic (respectiv monopolul magnetic) nu pare sa aiba doi poli in lumea fizica din care facem parte insa exista o posibilitate si anume aceea sugerata de ultimul atom fundamental (UPA - Ultimate Physical Atom), in care datorita constructiei sale, pe directie axiala (daca prezumam ca prin vreunul din cele zece "circuite " ale sale circula curent electric) apare un camp magnetc (in forma de vartej), ce leaga lumea noastra cu aetherul , apare posibilitatea, repet, ca un pol sa fie in aether si celalalt pol in lumea noastra fizica, facandu-se un probabil/posibil transfer "energetic" intre cele doua lumi. Se stie ca daca infasurarile, cele zece, sunt pe stanga, transferul e intr-o directie iar daca infasurarile sunt pe dreapta transferul se face in sens contrar. Nu mai lungesc vorba fiind suficient sa amintesc binecunoscutele substante levogire cu care se hraneste corpul nostru, in timp ce substantele dextrogire (precum zaharul) distrug corpul nostru in caz ca ne hranim cu ele, tocmai datorita acestui transfer energetic zis dinspre corpul nostru inspre aether.
.  Intrebare: ma insel cumva in privinta caracterului etern elicoidal al campului magnetic? Sau nu? Grauntele de pilitura de fier, din experimentele de laborator scolare fiind un caz aparte, grauntele intr-un plan si nu spatial tridimensional, magneti permanenti , etc. Rog un raspuns din partea cuiva mai avizat decat mine.

mm a scris: faceau pe niznaii zicand ca ei nu au putut reface experimentele sale, ca nu aveau posibilitatea tehnica de a folosi un disc la turatia de 10.000 rot/min, etc.

scanteitudorel a scris:
Daca  avem  un magnet,  intensitatea  liniilor  de  camp in  zona  de  atractie  maxima  au o valoare .Daca  avem  doi magneti  plasati unul peste  altul  intensitatea  liniilor  de  camp in  zona  de atractie   maxima  ramane  aceeasi.  Adevarat  ?

scanteitudorel a scris:
Deci ;  Un  singur  magnet  atrage  materialul  pe  o  anumita  distanta ,  iar  doi  magneti atrag  materialul pe o distanta  mai mare, dar   H  este acelasi .   Diferenta  de  energie  dintr-e  cei  doi  magneti este  data doar  de s 1  si s 2  ,( spatiul parcurs in  cele  doua  situatii).
Acum  sa  gandim  urmatorul   aspect :
Mai multi magneti atrag   un esantion  feromagnetic in  zona  de  intensitate  maxima  si vor  produce un  lucrul  mecanic  mare ,  iar  un singur  magnet  va  atrage acelasi esantion  magnetic  , (  tot  in  zona  de intensitate  maxima , unde    H    are  aceiasi   valoare ca in  primul  caz ), dar  pe o  distanta  mai mica  si prin  urmare   se  va  produce  un  lucrul mecanic  mult  mai mic. Adevarat  ?

scanteitudorel a scris:
Deci; materialul  feromagnetic  trebuie  sa intr-e  in  zona  de  energie mag.  mare si  sa iasa  din zona  cu  energie  mag. mica  .
Cum se  realizeaza   legatura  dintr-e  cele  doua  energii diferite ,  cred  ca  singur  iti  dai  seama.  

. Campurile magnetice, care reprezinta treapta -de complexitate, ordin de marime si energii- imediat urmatoare, sant constituite din alfafotoni, a caror totalitate constituie alfamateria, adica materia supraeterica, cuantele specifice fiind betafotonii, iar "curentii" magnetici fiind constituiti din fluxuri de alfamaterie, adica din fluxuri de materie supraeterica.