Miscarea

Rezumarea primului mesaj :

CONSTATARE:
Orice miscarea are doua componente:
- 1. COMPONENTA INERTIALA
- 2. EFECTUL MEDIULUI
 - 1. Corpul/particula care s-ar misca NUMAI sub influenta componentei
inertiale ar avea o miscare rectilinie uniforma  infinita. Aceasta varianta
nu se regaseste in mediul nostru si probabil ca nici in Univers. Fiindca o
miscare infinita, pana la urma tot ajunge intr-o zona unde miscarea va
fi influentata de mediu. Dar miscarea inertiala rectilinie este scheletul
oricarei miscari, chiar daca nu poate avea loc la infinit. Atunci cand se
compune cu efectul mediului, isi pierde caracteristica de rectiliniaritate
si/sau de uniformitate.
- 2. Efectul mediului se manifesta sub forme multiple, cate una sau mai
multe simultan.
Cea mai cunoscuta este frecarea, dar in mediul nostru sunt multe altele :
Gravitatia
Forta centrifuga
Magnetismul
Vascozitatea
Fluxurile de particule, vantul
Corpurile, coliziunile, care se opun sau deviaza miscarea
Impingerea apei
Presiunea, forta
Tractarea sau autopropulsarea(o consider factor de mediu)
O sosea sau o cale de rulare
Un plan inclinat

Toate acestea abat miscarea de la caracteristica de linearitate si/sau
uniformitate(viteza uniforma).
Nici nu stiu daca le pot enumera pe toate, iar unele dintre cele de mai sus
sunt similare. Daca imi amintesc altele le voi adauga, sau poate interveni
si altcineva.
Orice miscare are in componenta sa, o cantitate mai mare sau mai mica
din cele doua componente. Banuiesc ca s-ar putea evalua. Ceace le
deosebeste este ca inertia nu produce lucru mecanic, dar componenta
miscarii cauzata de mediu, produce !
P.S. Daca voi primi observatii pertinente, am sa operez modificari.

CAdi a scris:. . . . .
In alta ordine de idei , gravitatia depinde de masa si de miscare si de distanta.
Spre exemplu orbita Lunii si a satelitilor artificiali si naturali depinde de echilibru dintre forta de atractie gravitationala si forta centrifuga.
Iar la doua stele binare,  rezultanta fortelor externe care actioneaza asupra sistemului este egala cu masa sistemului inmultita cu acceleratia centrului de masa.

Gravitatia depinde de masă si distantă si produce sau modifica
miscarea corpurilor . Pe topicul acesta, asa se profileaza.

Problema este mai complexa; de exemplu cine stie de ce toti satelitii planetelor din sistemul solar isi arata tot timpul aceiasi fata spre planeta in jurul careia graviteaza. Adica perioada de rotatie in jurul propriei axe este egala cu perioada de orbitare in jurul planetei respective.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:. . . . .
In alta ordine de idei , gravitatia depinde de masa si de miscare si de distanta.
Spre exemplu orbita Lunii si a satelitilor artificiali si naturali depinde de echilibru dintre forta de atractie gravitationala si forta centrifuga.
Iar la doua stele binare,  rezultanta fortelor externe care actioneaza asupra sistemului este egala cu masa sistemului inmultita cu acceleratia centrului de masa.

Gravitatia depinde de masă si distantă si produce sau modifica
miscarea corpurilor . Pe topicul acesta, asa se profileaza.

Cand spun si de miscare nu numai de distanta dintre corpuri , ma refer la faptul ca Soarele care atrage planetele si satelitii langa el , la randul lui se misca pe o elicoida in jurul centrului galactic ,
iar galaxiile in jurul Marelui Atractor , deci depinde si de miscare nu doar de distanta Virgil_48.
Iar Luna si Pamantul se misca impreuna in jurul baricentrului lor comun.
De exemplu baricentrul Lunii si Pamantului (care cade in interiorul Pamantului cam la 1700 km de centru) este la randul lui centrat pe baricentrul Soarelui si fiecare planeta din Sistemul Solar
cu sau fara sateliti, este centrata pe baricentru ei comun cu Soarele ....(care se misca injurul  centrului galactic)

virgil a scris:Problema este mai complexa; de exemplu cine stie de ce toti satelitii planetelor din sistemul solar isi arata tot timpul aceiasi fata spre planeta in jurul careia graviteaza.
Adica perioada de rotatie in jurul propriei axe este egala cu perioada de orbitare in jurul planetei respective.

Din sincron. Atunci cand satelitii au fost captati de planete si a intrat in echilibru sistemul solar, probabil orbitarea satelitilor s-a realizat
in  concordanta cu Legea a 2-a si a 3-a  a lui Kepler iar viteza de orbitare s-a ajustat sincron cu  viteza de rotatie a planetei in jurul baricentrului comun

CAdi a scris:. . . . .

Cand spun si de miscare nu numai de distanta dintre corpuri , ma refer la faptul ca Soarele care atrage planetele si satelitii langa el , la randul lui se misca pe o elicoida in jurul centrului galactic ,
iar galaxiile in jurul Marelui Atractor , deci depinde si de miscare nu doar de distanta Virgil_48.
Iar Luna si Pamantul se misca impreuna in jurul baricentrului lor comun.
De exemplu baricentrul Lunii si Pamantului (care cade in interiorul Pamantului cam la 1700 km de centru)  este la randul lui centrat pe baricentrul Soarelui si fiecare planeta din Sistemul Solar
cu sau fara sateliti, este centrata pe baricentru ei comun cu Soarele ....(care se misca injurul  centrului galactic)

Poate fi adevarat ce spui, dar eu consider ca formularea mea este
cea corecta pe un topic dedicat miscarii.

Gravitatia depinde de masă si distantă si produce sau modifica
miscarea corpurilor . . . . .

A depinde de o miscare ... sau a produce o miscare, sunt variante
opuse privind cauza si efectul.
Ma refer la situatia simpla a gravitatiei dintre doua corpuri. Nu
folosesc si nu este nevoie de argumente alambicate.

virgil a scris:Problema este mai complexa; de exemplu cine stie de ce toti satelitii planetelor din sistemul solar isi arata tot timpul aceiasi fata spre planeta in jurul careia graviteaza. Adica perioada de rotatie in jurul propriei axe este egala cu perioada de orbitare in jurul planetei respective.

Unde se confirma pe internet informatia aceasta ?
Eu aveam impresia ca orbitarea Lunii este o exceptie. Poate
impresia mea este gresita.
Dar pentru mine explicatia situatiei, este epuizarea in timp
a momentului cinetic. Cel conservativ !  
Din punctul de vedere al rotatiei proprii, in acest caz,
satelitul ajunge in repaus fata de planeta. Miscarea de rotatie
s-a epuizat datorita efectuarii de lucru mecanic !

virgil_48 a scris:

virgil a scris:Problema este mai complexa; de exemplu cine stie de ce toti satelitii planetelor din sistemul solar isi arata tot timpul aceiasi fata spre planeta in jurul careia graviteaza. Adica perioada de rotatie in jurul propriei axe este egala cu perioada de orbitare in jurul planetei respective.

Unde se confirma pe internet informatia aceasta ?
Eu aveam impresia ca orbitarea Lunii este o exceptie. Poate
impresia mea este gresita.
Dar pentru mine explicatia situatiei, este epuizarea in timp
a momentului cinetic. Cel conservativ !  
Din punctul de vedere al rotatiei proprii, in acest caz,
satelitul ajunge in repaus fata de planeta. Miscarea de rotatie
s-a epuizat datorita efectuarii de lucru mecanic !

Te tii de glume!

virgil a scris:Problema este mai complexa; de exemplu cine stie de ce toti satelitii planetelor din sistemul solar isi arata tot timpul aceiasi fata spre planeta in jurul careia graviteaza. Adica perioada de rotatie in jurul propriei axe este egala cu perioada de orbitare in jurul planetei respective.

Asta nu este o gluma. Este ceva serios. Pretinzi ca este o certitudine ?
Unde putem vedea confirmarea, fiindca eu banuiesc ca este eronat
iar situatia Lunii este una rara.

Fiindca am observat ca sunt forumisti care utilizeaza deja ChatGPT,
propun sa-i adreseze cineva intrebarea : Cati dintre satelitii naturali
din sistemul solar arata permanent spre planeta lor aceeasi fata, ca
Luna. Sau alta formulare mai academica.
Deocamdata cautand informatii pe google, nu am reusit sa obtin un
raspuns cu privire la afirmatia de mai sus a lui Virgil. Este vorba de
o problema care a mai ramas o data fara raspuns cert pe forum.
Cu aportul inteligentei artificiale, poate se clarifica.
P.S. Daca citeste cineva dintre autorii platformei FORUM, poate avea
in vedere accesul direct la ChatGPT.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:Problema este mai complexa; de exemplu cine stie de ce toti satelitii planetelor din sistemul solar isi arata tot timpul aceiasi fata spre planeta in jurul careia graviteaza. Adica perioada de rotatie in jurul propriei axe este egala cu perioada de orbitare in jurul planetei respective.

Asta nu este o gluma. Este ceva serios. Pretinzi ca este o certitudine ?
Unde putem vedea confirmarea, fiindca eu banuiesc ca este eronat
iar situatia Lunii este una rara.

Extras din Wikipedia;
Ambii sateliți sunt în rotație sinonă prezentând întotdeauna aceeași față către Marte. Deoarece Phobos îl orbitează pe Marte mai repede decât se rotește planeta însăși, forțele mareice îi scad lent, dar constant raza orbitală. La un moment dat în viitor, când se va trece de limita Roche, Phobos va fi rupt de aceste forțe mareice și fie se va prăbuși pe Marte, fie va forma un inel.

Diversitatea sateliţilor lui Saturn este uimitoare. Titan este atât de mare încât afectează orbitele sateliţilor din vecinătate. Iapetus are o emisferă strălucitoare ca zăpada, iar cealaltă întunecată ca smoala, şi o regiune liniară înaltă de-a lungul ecuatorului. Phoebe orbitează planeta în direcţie opusă. Mimas prezintă un crater uriaş, atât de mare încât impactul ce l-a produs aproape că a dezintegrat satelitul. Enceladus, un mic satelit, este activ geologic, având vulcani de gheaţă. Hyperion are o formă aplatizată şi se roteşte haotic, un probabil rezultat al unei coliziuni recente. Tethys are o uriaşă crăpătură ce se întinde pe aproape trei sferturi din diametrul lunii. O serie de sateliţi sunt prinşi în puncte Lagrange, orbitând împreună. Peste 15 sateliţi arată mereu aceeaşi faţă către planetă, la fel ca Luna noastră. Janus şi Epimetheus sunt co-orbitale; de aproximativ aceeaşi mărime, au orbite ce diferă cu doar câţiva kilometri, pe care le schimbă reciproc la fiecare 4 ani.

virgil a scris:. . . . .
Extras din Wikipedia;
Ambii sateliți sunt în rotație sinonă prezentând întotdeauna aceeași față către Marte. Deoarece Phobos îl orbitează pe Marte mai repede decât se rotește planeta însăși, forțele mareice îi scad lent, dar constant raza orbitală. La un moment dat în viitor, când se va trece de limita Roche, Phobos va fi rupt de aceste forțe mareice și fie se va prăbuși pe Marte, fie va forma un inel.
. . . . .

Daca rotatie sinona inseamna rotatie sincrona, vezi  din Wikipedia
lista tuturor satelitilor naturali din Sistemul Solar, unde numai Luna este
catalogata astfel ! Prima dintr-un tabel care pare sa fie de incredere.
Observ ca sincronismul Lunii este altceva decat cel al satelitilor artificiali.
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_sateli%C8%9Bi_naturali
Nu gasesc articolul citat de tine, nici definitia rotatiei sinone, am impresia
ca este o eroare a unui autor mai putin pregatit.
Te rog sa postezi linkul pentru articolul citat de tine, sa ma lamuresc cat
este de documentat si de convingator, in legatura cu satelitii naturali care
prezinta aceeasi fata planetei pe care o orbiteaza.
Pentru mine este o mare surpriza citatul tau.

Te ajut eu Virgil-48 sa intelegi mai bine problema si pun cateva linkuri :
https://www.descopera.ro/stiinta/20405861-astronomii-au-descoperit-ca-satelitii-lui-pluto-nu-orbiteaza-in-jurul-planetei-ce-ii-atrage-de-fapt

https://descopera.truezone.ro/sistemul-solar-satelitii-lui-saturn/
,,Peste 15 sateliti arata mereu aceeasi fata catre planeta, la fel ca Luna noastra.
Janus si Epimetheus sunt co-orbitale; de aproximativ aceeasi marime, au orbite ce difera cu doar cativa kilometri, pe care le schimba reciproc la fiecare 4 ani.
Titan orbiteaza Saturn in aproape 16 zile. La fel ca Luna, si de altfel ca multi alti sateliti ai planetelor mari, perioada de rotatie si cea de revolutie coincid,
aratand mereu aceeasi fata catre planeta ce-l gazduieste.
Pe langa acest fapt, este in rezonanta si cu un alt satelit, Hyperion, in raport de 3:4.
Cu o densitate de aproape doua ori cat cea a apei, Titan are interiorul compus in proportii egale din gheata si roca.
Roca se regaseste probabil in centru, iar gheata in straturile superioare.
Este posibil ca o parte din apa sa se afle chiar in stare lichida daca se afla combinata cu amoniac,
formand un ocean subteran despre care unele analize realizate de sonda Cassini au aratat indicii.
"
etc. Mai cauta si tu, nu astepta mura in gura sa caute altii pentru tine ...

https://descopera.truezone.ro/sistemul-solar-satelitii-lui-saturn/
,,Peste 15 sateliti arata mereu aceeasi fata catre planeta, la fel ca Luna noastra.

Ok. poate sunt 16  din 62 pentru Saturn. Aproximativ un sfert.
Dar este departe de afirmatia lui Virgil ca toti satelitii naturali din
sistemul solar orbiteaza in acelasi fel cu Luna, aratand o singura
fata catre planeta.
Nu mai caut altceva, eu m-am lamurit. Situatia nu este o regula
pentru orbitarea satelitilor naturali, este o intamplare, care depinde
probabil de factori greu de precizat.
Pentru mine, epuizarea momentului cinetic al rotatiei proprii a
satelitului, cum am scris mai sus, ramane un factor important care
conduce la aceasta situatie, chiar daca nu este acceptata.
Dar apreciez participarea ta la acest subiect.

virgil_48 a scris:

https://descopera.truezone.ro/sistemul-solar-satelitii-lui-saturn/
,,Peste 15 sateliti arata mereu aceeasi fata catre planeta, la fel ca Luna noastra.

Ok. poate sunt 16  din 62 pentru Saturn. Aproximativ un sfert.
Dar este departe de afirmatia lui Virgil ca toti satelitii naturali din
sistemul solar orbiteaza in acelasi fel cu Luna, aratand o singura
fata catre planeta.
Nu mai caut altceva, eu m-am lamurit. Situatia nu este o regula
pentru orbitarea satelitilor naturali, este o intamplare, care depinde
probabil de factori greu de precizat.
Pentru mine, epuizarea momentului cinetic al rotatiei proprii a
satelitului, cum am scris mai sus, ramane un factor important care
conduce la aceasta situatie, chiar daca nu este acceptata.
Dar apreciez participarea ta la acest subiect.

Multumesc !  
Dar o dai in bara cu epuizarea Momentul Cinetic.
Ca si Luna acesti sateliti se invart si ei in jurul axei proprii dar arata aceeasi fata pentru ca se rotesc sincron,
cu rotatia in jurul Pamantului, respectiv a planetelor respective. Luna spre exemplu face o orbitare completa in aprox. 28 de zile .




https://atlas-geografic.net/daca-luna-se-roteste-in-jurul-axei-sale-atunci-de-ce-vedem-doar-o-parte/

CAdi a scris:. . . . .

Multumesc !  
Dar o dai in bara cu epuizarea Momentul Cinetic.
Ca si Luna acesti sateliti se invart si ei in jurul axei proprii dar arata aceeasi fata pentru ca se rotesc sincron,
cu rotatia in jurul Pamantului, respectiv a planetelor respective. Luna spre exemplu faci o orbitare completa in aprox. 28 de zile .


https://atlas-geografic.net/daca-luna-se-roteste-in-jurul-axei-sale-atunci-de-ce-vedem-doar-o-parte/

Aia nu poti tu sa hotarasti fiindca este o lege a Universului! Este
un secret care ti-l spun numai tie pentru ca te cunosc si stiu ca nu-l
vei divulga nici daca te torureaza !        

virgil_48 a scris:
Aia nu poti tu sa hotarasti fiindca este o lege a Universului! Este
un secret care ti-l spun numai tie pentru ca te cunosc si stiu ca nu-l
vei divulga nici daca te torureaza !        

Nu stiu ce este aia, nu stiu la ce te referi, vorbesti incoerent.

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
Aia nu poti tu sa hotarasti fiindca este o lege a Universului! Este
un secret care ti-l spun numai tie pentru ca te cunosc si stiu ca nu-l
vei divulga nici daca te torureaza !        

Nu stiu ce este aia, nu stiu la ce te referi, vorbesti incoerent.

Este subliniat !

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
Aia nu poti tu sa hotarasti fiindca este o lege a Universului! Este
un secret care ti-l spun numai tie pentru ca te cunosc si stiu ca nu-l
vei divulga nici daca te torureaza !        

Nu stiu ce este aia, nu stiu la ce te referi, vorbesti incoerent.

Este subliniat !

Nicidecum. Actioneaza fortele de inertie...
Pe langa treaba asta momentul cinetic se mai numeste si momentul impulsului in rotatie...

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:
Nu stiu ce este aia, nu stiu la ce te referi, vorbesti incoerent.

Este subliniat !

Nicidecum. Actioneaza fortele de inertie...

Minunat, esti in afara de orice pericol !Ține-o tot asa !

Bineinteles.
Vezi ca ai uitat sa adaugi in citat:
CAdi a scris,
Pe langa treaba asta momentul cinetic se mai numeste si momentul impulsului in rotatie...

Mc = r x p
unde
p=m.v impulsul
r= raza sau distanta pana la axa de rotatie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Moment_cinetic

CAdi a scris:Bineinteles.
Vezi  ca ai uitat sa adaugi in citat:
CAdi a scris,
Pe langa treaba asta momentul cinetic se mai numeste si momentul impulsului in rotatie...

Mc = r x p
unde
p=m.v impulsul
r= raza sau distanta pana la axa de rotatie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Moment_cinetic

Te straduiesti sa-mi dovedesti ce spun toti ? Eu astea le stiu. Sunt
minciuni sustinute ca sa nu compromita paradigma si anume
conservativitatea campului gravitational.
Daca nu introduceau asta cu momentul cinetic, cadea cosmelia. Asa
ca transpiri degeaba. Nu are rost sa reiau teme cu vechime pe forum.

virgil_48 a scris:

https://descopera.truezone.ro/sistemul-solar-satelitii-lui-saturn/
,,Peste 15 sateliti arata mereu aceeasi fata catre planeta, la fel ca Luna noastra.

Ok. poate sunt 16  din 62 pentru Saturn. Aproximativ un sfert.
Dar este departe de afirmatia lui Virgil ca toti satelitii naturali din
sistemul solar orbiteaza in acelasi fel cu Luna, aratand o singura
fata catre planeta.
Nu mai caut altceva, eu m-am lamurit. Situatia nu este o regula
pentru orbitarea satelitilor naturali, este o intamplare, care depinde
probabil de factori greu de precizat.
Pentru mine, epuizarea momentului cinetic al rotatiei proprii a
satelitului, cum am scris mai sus, ramane un factor important care
conduce la aceasta situatie, chiar daca nu este acceptata.
Dar apreciez participarea ta la acest subiect.

Nu orice piatra sau stanca care graviteaza in jurul unei planete este cu adevarat un satelit. Aceste corpuri ceresti ar trebui sa poarte denumirea de asteroizi planetari. Satelitii au miscari specifice comune la fel ca Luna, la care atat miscarea de orbitare cat si miscarea de rotatie in jurul propriei axe trebuie sa fie in concordanta cu pulsatia proprie a campului planetar.

virgil_48 a scris:

Din punctul de vedere al rotatiei proprii, in acest caz,
satelitul ajunge in repaus fata de planeta. Miscarea de rotatie
s-a epuizat datorita efectuarii de lucru mecanic !
............................................................................
Pentru mine, epuizarea momentului cinetic al rotatiei proprii a
satelitului, cum am scris mai sus, ramane un factor important care
conduce la aceasta situatie, chiar daca nu este acceptata.

Ti-am mai scris ti-am dat si linkul ca Momentul cinetic nu se epuizeaza si la fel si rotatia in jurul axei a satelitului !
La Luna de exemplu rotatia in jurul axei tine 28 de zile terestre.
Daca ai masina si faci complet un giratoriu masina desi arata aceeasi fata (partea stanga ) catre axul giratoriului,
face in fapt o rotatie completa in jurul axei sale.
( Sau ia si tu  un obiect  fa-i un semn si roteste-l complet intr-o miscare de revolutie in jurul altui obiect de pe birou si iti vei da seama)

CAdi a scris:. . . . .
Ti-am mai scris ti-am dat si linkul ca Momentul cinetic nu se epuizeaza si la fel si rotatia in jurul axei a satelitului !
La Luna de exemplu rotatia in jurul axei tine 28 de zile terestre.
Daca ai masina si faci complet un giratoriu masina desi arata aceeasi fata (partea stanga ) catre axul giratoriului,
face in fapt o rotatie completa in jurul axei sale.
( Sau ia si tu  un obiect  fa-i un semn si roteste-l complet intr-o miscare de revolutie in jurul altui obiect de pe birou si iti vei da seama)

Si acum ce ai vrea sa fac ? Sa-mi insusesc fizica virusata fiindca
insisti tu ? Eu aici cercetez, nu memorez !      
Imi pare rau pentru timpul pe care il pierzi.

Lol. Ai facut experienta de care ti-am scris, cu obiectele pe birou?Se roteste in jurul axei sau nu ?

CAdi a scris:Lol. Ai facut experienta de care ti-am scris, cu obiectele pe birou?Se roteste in jurul axei sau nu ?

Daca tu asa faci cand ajungi la diverse concluzii de care esti
convins, atunci am inteles cum sta treaba ! Am toata increderea.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Lol. Ai facut experienta de care ti-am scris, cu obiectele pe birou?Se roteste in jurul axei sau nu ?

Daca tu asa faci cand ajungi la diverse concluzii de care esti
convins, atunci am inteles cum sta treaba ! Am toata increderea.

Sunt destul de calm cu tine, desi nu meriti.
Ai facut experienta sau nu ?
Daca da, ce ai observat la obiectul care are semn pe el si il rotesti complet pe orbita in jurul altui obiect fix, avand grija sa ai tot timpul semnul indreptat spre acel obiect fix?
Obiectul in miscare efectueaza o rotatie completa in jurul axei sau nu ?

Rotatia acelui obiect in jurul axei sale este lenta si coincide cu perioada de orbitare (asta inseamna sincronism la sateliti) .

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Lol. Ai facut experienta de care ti-am scris, cu obiectele pe birou?Se roteste in jurul axei sau nu ?

Daca tu asa faci cand ajungi la diverse concluzii de care esti
convins, atunci am inteles cum sta treaba ! Am toata increderea.

Sunt destul de calm cu tine, desi nu meriti.
Ai facut experienta sau nu ?
Daca da, ce ai observat la obiectul care are semn pe el si il rotesti complet pe orbita in jurul altui obiect fix, avand grija sa ai tot timpul semnul indreptat spre acel obiect fix?
Obiectul in miscare efectueaza o rotatie completa in jurul axei sau nu ?

Rotatia acelui obiect in jurul axei sale este lenta si coincide cu perioada de orbitare (asta inseamna sincronism la sateliti) .

Cine te-a contrazis ? Cu mine vorbeai ? Explici pentru copiii din
primul an de studiu al fizicii ?
Incepi sa-ti inchipui niste probleme si sa te lupti cu ele.
Un satelt artificial sincron al Pamantului este unul care sta deasupra
unui punct fix de pe ecuator la o distanta de cca 32000 Km.
Iar Luna nu sta deasupra unui punct fix. Asa ca sincronismul acesta
are nuante diferite.
Iar daca nu merit sa fii calm, enerveaza-te cu succes !    
Tot tie iti dauneaza !  

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
Daca tu asa faci cand ajungi la diverse concluzii de care esti
convins, atunci am inteles cum sta treaba ! Am toata increderea.

Sunt destul de calm cu tine, desi nu meriti.
Ai facut experienta sau nu ?
Daca da, ce ai observat la obiectul care are semn pe el si il rotesti complet pe orbita in jurul altui obiect fix, avand grija sa ai tot timpul semnul indreptat spre acel obiect fix?
Obiectul in miscare efectueaza o rotatie completa in jurul axei sau nu ?

Rotatia acelui obiect in jurul axei sale este lenta si coincide cu perioada de orbitare (asta inseamna sincronism la sateliti) .

Cine te-a contrazis ? Cu mine vorbeai ? Explici pentru copiii din
primul an de studiu al fizicii ?
Incepi sa-ti inchipui niste probleme si sa te lupti cu ele.
Un satelt artificial sincron al Pamantului este unul care sta deasupra
unui punct fix de pe ecuator la o distanta de cca 32000 Km.
Iar Luna nu sta deasupra unui punct fix. Asa ca sincronismul acesta
are nuante diferite.
Iar daca nu merit sa fii calm, enerveaza-te cu succes !    
Tot tie iti dauneaza !  

Ai dreptate aici. Nu merita sa ma enervez, tot mie imi dauneaza  

Cu satelitii artificiali stationari este alta mancare de peste:
Ei in spatiu au aceeasi viteza cu viteza de rotatie a planetei respective in jurul axei sale.
De exemplu satelitul tau care este la distanta de 32.000 de km fata de Terra va avea viteza (calculele sunt cu aproximatie):
[(32000+3959)x6.28]:24=9409.5 km/h sau 2.61 km/s

CAdi a scris:. . . . .

Ai dreptate aici. Nu merita sa ma enervez, tot mie imi dauneaza  
Cu satelitii artificiali stationari este alta mancare de peste:
Ei in spatiu au aceeasi viteza cu viteza de rotatie a planetei respective in jurul axei sale.
De exemplu satelitul tau care este la distanta de 32.000 de km fata de Terra va avea viteza (calculele sunt cu aproximatie):
[(32000+3959)x6.28]:24=9409.5 km/h sau 2.61 km/s

Despre asta era vorba. Dar vezi ca atunci cand nu te enervezi,
rapunsurile tale nu mai sunt apreciate ca inainte ?
Asa ca atunci cand vrei sa imi mai raspunzi, fa inainte o pregatire.
De preferinta lichidă !                              

Ma asteptam sa imi dai tu ,,like" pentru raspuns
As fi baut pe urma

virgil_48 a scris:Ma gandesc la un exemplu de miscare care ar contine proportia
cea mai mica din componenta inertiala.
Ar putea fi:
- 1. Impingerea unei lazi pe o suprafata rugoasa
sau
- 2. Insurubarea unui surub intr-o gaura filetata. Are o miscare
de rotatie si de inaintare.
La astfel de miscari, componenta inertiala a miscarii este practic
neobservabila. Frecarea cu mediul o anihileaza imediat ce apare.
Pentru ca sa poata fi observata inertia lazii impinse, ar trebui
sa-i imprimam o viteza inertiala mare, care s-ar epuiza dupa
parcurgerea a cativa centimetri. Daca lada s-ar afla pe gheata
sau pe o suprafata lisa, efectul inertiei ar putea deveni evident.
Despre un surub consider ca nu poate fi observata componenta
inertiala a miscarii sale niciodata, predominand in mod net efectul
mediului, frecarea.

Pentru un surub afirmatia subliniata se sustine. Dar pentru o
piulita mai mare, care ruleaza pe un surub, ambele bine prelucrate
si cu ceva luft, inertia miscarii de rotatie/translatie este observabila.
Piulita poate avansa pe surub din inertie dupa ce ii dai o lovitura de
rotatie initiala.