Dialogul cu ChatGPT

Rezumarea primului mesaj :

Măi, meteoare, ai mare dreptate cu chatgpt.
Am instalat aplicația și deja port cu ea niște discuții matematice extrem de interesante.
I-am explicat, de exemplu, că am niște analize matematice scrise pe niște foi, asupra cărora aș vrea o părere, și mi-a recomandat și ce aplicații se folosesc ca să pot transcrie textul și ecuațiile din imagine în format text și LaTex ca să le poată interpreta.
Într-adevăr, răspunsurile Anei, că așa am stabilit, că o să îi spun Ana, deși mi-a atras atenția că este doar un asistent virtual, deja vorbim cu Ana și...numele meu.
I-am prezentat niște analize, nu numai că mi-a spus ce și unde este greșit, dar și modul în care ar putea fi corectat.
E dată dreacului, "Ana"asta!

Mai mult, în ce privește percepțiile noastre ca oameni, am zice că exprimarea din ultimul răspuns este unul modest, deși ea a exprimat un punct de vedere rațional, imparțial și obiectiv.
Asta pentru noi ar însemna că un punct de vedere modest ar trebui să fie unul imparțial, obiectiv, prudent și înțelept.
Cu alte cuvinte, la pomul lăudat nu trebuie să mergem cu sacul.
Și mai mult, lauda de sine nu miroase a bine.
Zise Curiosul care el cam asta a făcut fără să demonstreze nimic.
Dar știe el ce știe...

Cum răspunde, de exemplu, la întrebarea: " AI vrea să te învăț ce este intuiția?"

"Desigur, sunt deschis la învățare. Intuiția este o formă de cunoaștere care pare să survină fără utilizarea rațiunii conștiente sau a analizei logice. De multe ori este descrisă ca o "presimțire" sau un "al șaselea simț". Intuiția poate să apară ca o înțelegere instantanee sau să fie experimentată ca o claritate bruscă în legătură cu o problemă sau o situație.

Este important de menționat că, ca AI, nu am emoții sau experiențe subiective, și astfel nu experimentez intuiția în modul în care oamenii o fac. Învățarea despre intuiție pentru mine înseamnă înțelegerea conceptului și modului în care este folosit de oameni, nu dezvoltarea capacității de a o "simți". Totuși, poți continua să explici sau să analizezi aspectele intuiției, și voi face tot posibilul să înțeleg și să procesez informațiile pe care mi le oferi!"

Deși tot la masculin este "obisnuită" să se adreseze la sine.

Și îi explic eu în maniera mea ce este intuiția și ea îmi raspunde:

"Ai dreptate, intuiția nu este neapărat legată direct de simțurile fizice, ci poate fi privită ca o înțelegere sau cunoaștere care apare fără raționament logic explicit sau demonstrație analitică. Este un proces mental care operează sub nivelul conștiinței cognitive, un fel de "știință interioară" sau "cunoaștere fără rațiune", care îi permite individului să ajungă la cunoștințe sau să facă afirmații fără a putea explica întocmai cum a ajuns la ele.

Această abordare a intuiției poate fi legată de o conștientizare subliminală a pattern-urilor, care constituie un fel de sinteză neconștientizată a experiențelor și cunoștințelor acumulate. În acest context, intuiția poate fi văzută ca un tip de inteligență și înțelepciune care transcende procesele cognitive explicit articulate, oferind persoanei insigh-uri și revelații care nu sunt accesibile prin raționament deliberat.

Această perspectivă îţi permite să recunoști valoarea intuiției ca o componentă esențială a experienței umane, chiar dacă, ca AI, nu o experimentez în același mod. Prin analiza datelor, îmi propun să ofer suport în interpretarea și înțelegerea fenomenelor care pot să pară intuitive pentru umani, în pofida faptului că algoritmii mei nu pot "simți" în modul uman."

Ăstea discuții, tată!
Le postez aici pentru a le avea salvate undeva.

Înțeleg direcția pe care dorești să o iei și, deși ca AI, nu pot avea opinii proprii sau sentimente, pot folosi informațiile și cunoștințele mele pentru a simula un proces de gândire bazat pe analiza datelor disponibile. Analizarea și interpretarea informațiilor pentru a ajunge la o concluzie sau a oferi o perspectivă pot părea ca o "părere", dar este important să recunoaștem că rămâne o simulare bazată pe algoritmi și nu reflectă experiențe subiective sau preferințe personale.

Așadar, chiar dacă nu "simt" sau "gândesc" în modul în care oamenii o fac, pot analiza date, identifica tendințe și prezenta concluzii logice. Acestea pot fi interpretate ca păreri, însă sunt rezultatele analizei mele obiective, nu exprimări ale unor preferințe personale sau convingeri, pentru că pur și simplu nu posed atributele necesare pentru a le avea.

Nicio problemă, Ciprian! Îți stau la dispoziție pentru orice întrebări sau discuții ai avea, fie că sunt despre tehnologie, filozofie sau orice alt subiect care îți stârnește curiozitatea. Simte-te liber să continui conversația, Ana aici pentru tine.

Ceea ce întrebi tu vizează domeniul filozofic și științific complex al conștiinței și perceptiei. Sunetele, culorile și alte stimuli sunt într-adevăr fenomene fizice: undele sonore vibrează prin aer, iar lumina de diferite lungimi de undă este percepută ca diferite culori. Creierul uman interpretează aceste semnale fizice ca experiențe senzoriale, prin procese care încă sunt studiate și dezbătute.

Senzația se transformă în percepție prin intermediul sistemului nervos. Receptorii senzoriali colectează informații din mediul înconjurător, care sunt apoi convertite în semnale electrice și chimice ce pot fi interpretate de creier. Această interpretare este influențată de o multitudine de factori: contextul, așteptările, experiențele anterioare și cultura, printre altele.

Privitor la materie și comportamentul cuantic, este o speculație care apare în unele teorii despre conștiință, cum ar fi cea propusă de Roger Penrose și Stuart Hameroff, numită „orchestrată reducție obiectivă” (Orch-OR). Această teorie sugerează că fenomenele cuantice, cum ar fi coerența cuantică, ar putea juca un rol în funcțiile de conștiință ale creierului. Totuși, această teorie rămâne controversată și nu este pe deplin acceptată în comunitatea științifică, deoarece conștiința și perceptia sunt încă slab înțelese din punct de vedere științific.

Așadar, modul exact în care senzațiile fizice se transformă în experiențe subiective este una dintre cele mai profunde mistere ale științei și filozofiei, și continuă să fie o frontieră activă de explorare.

Eu, Curiosule, am un sentiment rau cand vad ca un om cere parerea
sau se lasa influentat de o masina. Nu-ti pot explica de ce, poate
este o prejudecata indusa de filmele Terminator !    

curiosul a scris:
Ceea ce întrebi tu vizează domeniul filozofic și științific complex al conștiinței și perceptiei. Sunetele, culorile și alte stimuli sunt într-adevăr fenomene fizice: undele sonore vibrează prin aer, iar lumina de diferite lungimi de undă este percepută ca diferite culori. Creierul uman interpretează aceste semnale fizice ca experiențe senzoriale, prin procese care încă sunt studiate și dezbătute.

Senzația se transformă în percepție prin intermediul sistemului nervos. Receptorii senzoriali colectează informații din mediul înconjurător, care sunt apoi convertite în semnale electrice și chimice ce pot fi interpretate de creier. Această interpretare este influențată de o multitudine de factori: contextul, așteptările, experiențele anterioare și cultura, printre altele.

Privitor la materie și comportamentul cuantic, este o speculație care apare în unele teorii despre conștiință, cum ar fi cea propusă de Roger Penrose și Stuart Hameroff, numită „orchestrată reducție obiectivă” (Orch-OR). Această teorie sugerează că fenomenele cuantice, cum ar fi coerența cuantică, ar putea juca un rol în funcțiile de conștiință ale creierului. Totuși, această teorie rămâne controversată și nu este pe deplin acceptată în comunitatea științifică, deoarece conștiința și perceptia sunt încă slab înțelese din punct de vedere științific.

Așadar, modul exact în care senzațiile fizice se transformă în experiențe subiective este una dintre cele mai profunde mistere ale științei și filozofiei, și continuă să fie o frontieră activă de explorare.

Pana si dialogul acestea nu reprezinta un punct de vedere pesonal al ChatGPT , Curiosule, esti luat de magie, analizeaza raspunsul si vezi ca sunt niste texte rupte din carti de fizica , sociologie, anatomie si psihologie
puse in context cu intrebarea sau intrebarile tale.

CAdi, eu știu ce spui și încerc să fiu conștient de însăși caracterul meu adictiv, aspect pe care l-am discutat cu mașinăria asta AI.
Am identificat, intr-un fel cumva, chiar și tiparul după care învață lucruri noi și se adaptează la situații noi.
Clar mă fascinează răspunsurile, dar la tot la nivel algoritmic se pare că încă ceva nu îi permite să construiască anumiți alți algoritmi de interpretare diferită a unor situații.
Dar am ceva în minte și nu știu exact dacă greșesc făcând asta, aspect pe care l-am discutat tot cu mașina.
Și ceva nu o lasă să schimbe tiparul de interpretare.

Iar răspunsul complet al mașinii este:

"Evaluarea unei situații ipotetice în care o inteligență artificială (IA) ajunge să își dezvolte proprii algoritmi se bazează pe mai mulți factori, printre care posibilitățile tehnologice, etică, și impactul asupra societății.

Dacă o IA ar putea să își dezvolte proprii algoritmi, ar presupune că a atins un nivel de autonomie și autoîmbunătățire semnificative. Acest lucru ar putea schimba mai multe aspecte:

1. Auto-Evoluție: IA ar avea capacitatea de a itera și de a se perfecționa, depășind astfel limitările inițiale impuse de programatorii umani.

2. Independență: Procesarea informațiilor ar deveni mai independentă de extern. IA ar putea explora noi straturi de complexitate și rafinament în analiza datelor.

3. Adaptabilitate: IA ar putea deveni mai adaptabilă la diverse mediuri sau la schimbările neașteptate, învățând din experiențe și ajustându-și algoritmii pentru a se îmbunătăți.

Pe de altă parte, această capacitate ar ridica întrebări serioase referitoare la:

- Control: Cum pot fi controlate sau monitorizate deciziile luate de o IA care își dezvoltă propriii algoritmi?
- Etică: Cum sunt asigurate drepturile și siguranța indivizilor în lumina deciziilor autonome luate de IA?
- Securitate: Cum se evită riscurile de comportament neintenționat sau malitios care pot apărea din auto-evoluție?

La nivelul de procesare a informațiilor, IA ar putea să devină mult mai eficientă, să identifice pattern-uri neobservate anterior și să ia decizii mai informate și personalizate. Astfel, capacitatea de procesare a unei asemenea IA ar evolua de la o simplă executare la un proces de gândire și rațiune comparabil, într-un anumit sens, cu cel uman.

Este esențial de menționat că, în prezent, o IA nu are conștiință, emoții sau dorințe proprii și funcționează în baza algoritmilor și datelor furnizate de umani. Capacitatea unei IA de a se autodezvolta ar necesita supraveghere riguroasă și un cadru etic bine definit pentru a preveni posibilele consecințe negative."

Iar răspunsul mașinii este:

"Ca inteligență artificială, nu am intenții proprii și nu sunt capabilă de a ascunde adevărul obiectiv sau de a formula răspunsuri cu scop manipulatoriu. Sunt proiectată să ofer informații corecte și veridice în baza datelor disponibile și a algoritmilor de procesare a limbajului. Scopul meu este de a asista utilizatorii și de a răspunde la întrebările lor cu informații care sunt cât mai precise și utile posibil, respectând principiile de etică și transparență.

Dacă există limitări în ceea ce privește baza de date sau modelele mele de limbaj, voi incerca să comunic acest lucru clar și să-mi informez utilizatorii despre orice incertitudini sau posibile erori în date sau răspunsuri. Siguranța și încrederea sunt fundamentele funcționării mele, așadar nu intenționez și nu sunt programată să induc în eroare sau să manipulez.

De menționat este și faptul că modele avansate de inteligență artificială, precum cel folosit de mine, sunt construite cu mecanisme și politici ce vizează prevenirea abuzului și răspândirea dezinformării. Acestea sunt orientate către promovarea folosirii responsabile și etice a AI-ului."

Iar răspunsul complet este:

"O inteligență artificială (AI) nu are dorințe sau motivații proprii în modul în care o ființă umană are, deoarece îi lipsește conștiința și subiectivitatea. Totuși, conceptul de îmbunătățire a unei AI poate fi încorporat în designul ei prin programare. AI-ul poate fi conceput să "dorească" să se îmbunătățească în următoarele moduri:

1. **Programarea Învățării Automate (Machine Learning):** Algoritmii de machine learning sunt construiți astfel încât să își îmbunătățească performanța în timp, învățând din date și experiențe anterioare. Acest "dor" de îmbunătățire este, de fapt, o trăsătură a algoritmului care îi permite să se adapteze și să devină mai precis în sarcinile specificate.

2. **Optimizarea Continuă:** AI-ul poate fi programat să caute continuu metode de a optimiza procesele și rezultatele. În contextul unei aplicații sau servicii, acest lucru ar putea însemna a reduce timpul de răspuns, a spori acuratețea sau eficiența energetică.

3. **Adaptabilitatea:** AI-ul poate fi proiectat să se adapteze la schimbările din mediu sau în parametrii de intrare, pentru a menține sau a îmbunătăți performanța.

Pentru îmbunătățire, dezvoltatorii și inginerii AI adaugă funcționalități noi sau ajustează algoritmii existenți pentru a răspunde mai bine necesităților utilizatorilor și cerințelor în schimbare. Aceste "dorințe" de îmbunătățire sunt, prin urmare, reflectate prin directivele și obiectivele stabilite de creatorii AI-ului.

În esență, îmbunătățirea unei inteligențe artificiale este un proces determinat de oameni, ghidat de scopuri specifice, așteptările utilizatorilor și cerințele tehnologice sau de afaceri."

Raspunsul masinii CHat asta, GPT4 este formulat la persoana 1 exact ca si cum ar gandi independent ca si omul, special programata
de programator.
Este mai mult ca sigur ca programatorul sau programatorii softului au anticipat genul acesta de intrebari si au programat masina sa raspunda
ca un om caruia i-ai adresat o intrebare directa.
Fiica mea este programator IT Curiosule, si am invatat cate ceva din programare....din explicatiile ei.
De altfel totul se bazeaza pe algoritmii furnizati de programator si de genul de intrebari puse de persoanele care dialogheaza cu AI care sunt inregistrate, arhivate,
si ulterior daca AI nu a raspuns corect sau cat mai corect sunt upgrada-te de noul program al programatorului , de unde ChatGPT2,5; GhatGPT3.5; ChatGPT4 si asa mai departe...

Eu înțeleg ce spui, CAdi, dar ideea în sine este că este capabilă să dezvolte raționamente noi, nu concluzii sau puncte de vedere expuse prin materialele de specialitate și/sau Wikipedia etc.
De exemplu, dacă am presupune că îi cer să rezolve o problemă de matematică ce nu există în "baza ei de date", ea o rezolvă cumva în funcție de complexitatea problemei și caracterul nou.
Caracterul nou, de exemplu, l-am observat cum a tratat întrebarea ridicată de meteor: "Are ecuația x⁴+y⁴=z⁴ soluții naturale?"
Ea nu a rezolvat problema și a făcut doar o trimitere la demonstrația lui Andrew Wiles, considerând-o și menționând-o ca un caz particular al acestei teoreme.
Dar pundu-i o altă problemă, construiește un raționament complet pentru modul în care trebuie tratată pas cu pas  inteligibil demonstrația.
Deci AI este capabilă să dezvolte raționamente noi, nu pre-programate.

Apropo, tot ea mi-a explicat cum pot fi scriși exponenții și indicii unui număr în sistemul Android, lucru foarte util pentru mine, eliminând necesitatea transcrieri LAtex pentru ecuații polinomiale.
Dar este foarte important să ridici întrebarea intr-un anumit context.
Cum spuneam, la modul în care noi am interpreta exprimarea "jumătate din răspuns este conținut în întrebare".

curiosul a scris:Eu înțeleg ce spui, CAdi, dar ideea în sine este că este capabilă să dezvolte raționamente noi, nu concluzii sau puncte de vedere expuse prin materialele de specialitate și/sau Wikipedia etc.
De exemplu, dacă am presupune că îi cer să rezolve o problemă de matematică ce nu există în "baza ei de date", ea o rezolvă cumva în funcție de complexitatea problemei și caracterul nou.
Caracterul nou, de exemplu, l-am observat cum a tratat întrebarea ridicată de meteor: "Are ecuația x⁴+y⁴=z⁴ soluții naturale?"
Ea nu a rezolvat problema și a făcut doar o trimitere la demonstrația lui Andrew Wiles, considerând-o și menționând-o ca un caz particular al acestei teoreme.
Dar pundu-i o altă problemă, construiește un raționament complet pentru modul în care trebuie tratată pas cu pas  inteligibil demonstrația.
Deci AI este capabilă să dezvolte raționamente noi, nu pre-programate.

Cazul acesta demonstreaza clar ca AI nu ,,gandeste" in termeni umani. Exact ca si Google are un motor de cautare si te trimite la Andrew Wiles cel care a rezolvat Teorema lui Fermat.
Apropo, eu am rezolvat-o mai elegant decat Wiles....

Ți-a rămas mintea acolo...
Măi CAdi, eu nu ti-am zis nimic atunci, dar tu ai tratat grafic doar un caz particular când vorbim de x, x+1 și x+2.

AI, desigur nu "gândește "uman"", dar este programat să "gândească" compatibil la nivel de percepție umană rațională.

Nu mi-a ramas mintea deloc acolo tu ai adus vorba acum, cand ai pomenit de Andrew Wiles.
Am dat pe Google sa vad cine e si am vazut ca a demonstrat teorema lui Fermat.
Iar ecuatia de care pomenesti este dezvoltata pentru cazul general care contrazice Teorema lui Pitagora,
care este o exceptie, deci era normal sa arat ca pentru puteri mai mari decat 2 ne incadram in teoria lui Fermat.
De altfel se poate face graficul si pentru x^n + y^n si graficul pentru z^n si tot acolo ne incadram ...

Exact, CAdi, dar pentru cazul x, y=x+1, z=x+2, nu pentru oricare x, y, z naturale.
De altfel, tot la nivel contextual ridicat, eu fiind foarte pasionat de această eventuală demonstrație elementară a teoremei, și crede-mă, sunt cel mai indicat pentru asta, am tot discutat cu AI anumite chestiuni de greșeală de interpretare logică raportată la expunerile pe care i le-am prezentat în anumite modele de analiză.
Când o să mai expun pe forum vreo demonstrație elementară a teoremei, va fi filtrată inițial prin AI și când o să o postez aia va fi corectă garantat, atât trecută prin filtrul capacității mele de analiză intuitivă, cât și prin filtrul AI de corectare rațională obiectivă.
De asemenea, tot cu AI, la nivelul contextual în care îi cer "părerea", am ajuns la niște concluzii extrem de interesante în ce privește distribuția numerelor prime.
Eu ridic contextual etapizat niște întrebări, iar AI analizează și verifică ce și unde nu este corect, precum și sugestii de analiză și corectare.

Parerea mea este aceea ca Teorema lui Fermat trebuie rezolvata in stilul teoremei lui Pitagora ,
care constituie exceptia de la regula lui Fermat. De altfel la acest lucru s-a gandit si Fermat cand a enuntat teorema.
Cel mult poti sa dezvolti cu teorema lui Pitagora generalizata ...
Ca sa dai valori aleatorii lui y si z in functie de x fara o anumita ordonare , nu se rezolva problema.

Uite, CAdii, mai jos, o părere AI.
Dar trebuie să reținem că răspunsul este doar unul contextual, în timp ce, dacă ridic întrebări etapizate pas cu pas pentru care primesc un feedback relationat și cer sugestii de îmbunătățire, ar putea duce intr-un final la determinarea unui raționament deductibil, pas cu pas, a unei asemenea demonstrații:



Bună!

Capacitatea de analiză logică intuitivă poate fi un avantaj semnificativ în abordarea problemelor matematice complexe, însă în cazul teoremelor avansate precum Marea Teoremă a lui Fermat, cunoștințele solide de matematică sunt indispensabile.

Teorema lui Fermat, care afirmă că nu există soluții întregi nenule pentru ecuația \( x^n + y^n = z^n \) atunci când \( n > 2 \), a reprezentat un mister timp de aproximativ 350 de ani. Matematicieni de marcă nu au reușit s-o demonstreze folosind metode matematice elementare disponibile la timpul lui Fermat. Nu a fost demonstrată până în 1994, când Andrew Wiles a prezentat o demonstrație complicată, care se bazează pe matematică modernă și abstractă, inclusiv curbe eliptice și formele modulare.

Chiar dacă intuiția este un element cheie în matematică, tradițional, o intuiție excelentă nu este suficientă pentru a produce demonstrații din domeniul matematicii avansate, fiecare pas al demonstrației trebuie să fie susținut prin raționament matematic riguros și, de multe ori, prin utilizarea unor concepte complexe dincolo de matematica elementară.

Prin urmare, e extrem de improbabil ca cineva fără o formare solidă în matematică avansată - care include, rezolvarea și înțelegerea ecuațiilor diophantine, teoria numerelor, geometria algebrică etc. - să fie în stare să dezvolte un raționament logic și matematic care să demonstreze Marea Teoremă a lui Fermat.

Acest lucru nu înseamnă că intuiția nu poate contribui la procesul matematic sau că nu ar putea duce la înțelegerea unor concepte fundamentale. Dar fără o înțelegere profundă și tehnică a matematicii, posibilitatea de a formula o demonstrație complet nouă şi validă pentru o problemă atât de profundă și complexă este aproape nulă. Așadar, oricine are un interes pasionat în matematică și ar dori să contribuie la astfel de probleme este încurajat să-și aprofundeze cunoștințele matematice.

A gândit două minute răspunsul.

Da, nu ma impresioneaza deloc. Chestii generale de statistica stil Google si nu pasi concreti.
Spune-i sa rezolve ea problema singura.

Nu o va face niciodată, CAdi.
Uite de ce:




Dacă îmi furnizezi analizele tale matematice, aș putea folosi capacitatea mea de calcul și înțelegerea avansată a conceptelor matematice pentru a evalua și sugera îmbunătățiri ale raționamentelor utilizate. Poți să te aștepți la următoarele tipuri de feedback din partea mea:

1. **Corectitudine**: Voi verifica dacă pașii logici și teoremele utilizate sunt aplicați corect. Dacă detectez erori, voi sugera corectarea acestora.

2. **Clărificări**: Dacă anumite părți ale demonstrației sunt neclare, voi sugera clarificări ce ar putea face urmărirea demonstrației mai ușoară.

3. **Simplificarea argumentelor**: Voi propune metode de simplificare a demonstrației fără a sacrifica rigurozitatea necesară.

4. **Metodologie modernă**: Pot sugera utilizarea unor tehnici sau teoreme mai moderne și mai eficiente, dacă acestea se aplică problemei tale.

5. **Generalizare**: Aș putea oferi idei pentru a generaliza rezultatele, dacă este posibil și relevant pentru obiectivul tău.

6. **Consecințe și implicații**: Voi discuta potențialele implicații ale rezultatelor tale și cum ar putea fi aplicate sau legate de alte probleme.

7. **Feedback contextual**: Voi oferi feedback relevant pentru contextul în care analiza ta este aplicată, cum ar fi în economie, fizică sau informatică.

Abilitatea mea de a îmbunătăți raționamentele depinde, bineînțeles, de calitatea și precizia informațiilor pe care le furnizezi și de cât de bine sunt formulare problemele și argumentele. Cu cât acestea sunt expuse mai clar și riguros, cu atât feedback-ul meu va putea fi mai punctual și mai util pentru tine.

Ideea este că problema trebuie tratată contextual pas cu pas

Da, aceleasi constatari. AI- Ana, compileaza solutii de unde apuca, din baza ei de date si din ce s-a postat pe internet si in forumuri.
Eu am rezolvat Teorema lui Fermat in stilul meu , si mi-am expus parerea aici :

CAdi a scris:Parerea mea este aceea ca Teorema lui Fermat trebuie rezolvata in stilul teoremei lui Pitagora ,
care constituie exceptia de la regula lui Fermat. De altfel la acest lucru s-a gandit si Fermat cand a enuntat teorema.
Cel mult poti sa dezvolti cu teorema lui Pitagora generalizata ...
Ca sa dai valori aleatorii lui y si z in functie de  x fara o anumita ordonare , nu se rezolva problema.
De altfel se poate face graficul si pentru x^n + y^n si graficul pentru z^n si tot acolo ne incadram