Critica atractiei gravitationale

virgil_48 a scris:Din topicul Mecanica FOIP, sectiunea 2-a, pag.24; 15.nov. 2014

virgil_48 a scris:

virgil_48 a scris:
Fiindca am motive sa consider ca felul in care s-a demonstrat
ca la orbitare nu se produce lucru mecanic este fals, voi
continua cautarea, chiar daca nu doreste nimeni sa colaboreze.
Deocamdata constat ca pentru o orbitare circulara, ideala sau
teoretica, deci mereu identica, daca se produce lucru mecanic
acesta este mereu acelasi.

Cineva atent si scrupulos mi-ar putea reprosa contradictia dintre
cele 2 fraze. Ca sa se produca mereu aceeasi cantitate de lucru
mecanic la o orbitare, ar trebui ca potentialul gravitational al
planetei sa ramana constant, dar lucru mecanic produs, contribuie
la scaderea potentialului. Voi considera totusi ca la parcurgerea
unei singure orbite, potentialul ramane constant. Inca lucrez la
formula lucrului mecanic ce se produce la orbitare, desi intr-o
anumita forma am prezentat-o anterior.
Reiau anuntul ca discut despre epuizarea potentialului gravitational
al unei planete ca fiind consecinta nerecunoscuta a teoriei
campurilor. Prin urmare un rezultat eronat, al unei teorii de acelasi
fel.

virgil_48 a scris:Acesta este pasul urmator pe care il fac in incercarea de a evidentia
greseala pe care se bazeaza teoria campurilor atunci când sustine
proprietatea de conservativitate, conducând la un model fals al
gravitatiei. Greseala, care pare deliberata, porneste de la
integrala lucrului mecanic nul, pe care am numit-o in acest topic
"integrala virusarii" si conduce la concluzia ca orbitarea in camp nu
consuma energie. Ea se bazeaza pe un adevar geometric care nu
are relevanta in problema analizata, si anume ca intr-un cerc, raza
este perpendiculara pe tangenta care ii corespunde.
De aici au tras concluzia ca la orbitare nu se produce lucru mecanic,
fiindca atractia gravitationala este perpendiculara pe orbita si atunci
lucrul mecanic este nul. Usor si convenabil!
Voi incerca sa dovedesc in conditiile fizicii elementare ca aceasta
concluzie este falsa iar energia care se consuma provine din potentialul
campului, care astfel se epuizeaza. Aceasta nu este parerea mea, ci
o consecinta nerecunoscuta fraudulos a teoriei campurilor.
Va fi vorba in continuare despre o orbita circulara, desenul urmator
l-ati mai vazut, premizele sunt cele cunoscute din topic.

De fiecare data când scriam de deplasare in raspunsurile mele, ceilalti
participanti intelegeau deplasarea pe orbita, cea care geometric este
perpendiculara pe directia atractiei gravitationale. Ei nici nu concep ca
in situatia orbitarii mai poate exista si alta deplasare. M-am straduit
sa-i lamuresc, dar nu am facut-o niciodata sistematic,
Am sa o fac in raspunsul urmator, rezultatul il vom vedea.

virgil_48 a scris:Vazand desenul precedent si marcand deplasarile intre punctele
A, B, si C, nu trebuie sa-si inchipuie numeni ca este vorba de niste
deplasari care au loc efectiv. Desenul serveste numai pentru a da
o imagine a ceace se intampla la limita, când unghiul AOB tinde la
zero, la orbitarea unui corp(A) in jurul planetei O, pe un cerc.
Unghiul AOB poate tinde la zero fara a fi zero niciodata, fiindca
asta ar inseamna ca orbitarea s-a oprit.
Arcul de cerc AB este deplasarea vizibila si reala a corpului pe
orbita. O voi nota cu Dr . Aceasta deplasare este in realitate
compusa din alte doua deplasari care au loc in acelasi timp, adica
nu sunt distincte si succesive asa cum le prezint eu.
Voi nota cu Dl o deplasare longitudinala, pe tangenta, intre
A si C, care s-ar petrece in lipsa fortei de atractie gravitationala.
Aceasta deplasare are loc numai sub influenta inertiei corpului.
Voi nota cu Dt o deplasare transversala, intre punctele C si B,
care are loc numai sub influenta atractiei gravitationale. Dupa cum
am mai spus, Dl si Dt se compun permanent si rezulta Dr, de aceea
nu se pot observa separat.
Dupa cum se vede, exista o deplasare Dt, produsa de gravitatie si
pe directia ei, care justifica aprecierea ca exista lucru mecanic ce se
produce la orbitare, in ciuda "integralei virusarii". Integrala aceea nu
este valabila in cazul deplasarilor care implica si forta centrifuga.
Sunt in continuare in cautarea unei formule pentru deplasarea Dt
medie, care se produce permanent la o orbitare circulara. Aceasta
corespunde unui unghi AOB foarte mic, fara a fi nul. Adica din zona in
care tg x = x . Este invitat sa participe oricine are o idee, chiar daca
este suporter al teoriei campurilor.
P. S. Acest raspuns este legat de raspunsul meu precedent.
Am supraprecizat tot ce am afirmat, pentru a inlatura obiectiunile
copilaresti.

virgil_48 a scris:

Adrian Gheorghe a scris:Dl Virgil! Am pregatit un mesaj mai de demult pe care intentionam sa-l postez la -Critica atractiei gravitationale- dar, daca nu se poate raspunde in pagina respectiva, am hotarat sa-l postez aici.

Corect. Acela este un topic arhiva redusa.

Asupra miscarii corpurilor in campul gravific
Energia este lucrul mechanic produs la deplasarea fortei pe lungimea l W=L=F.l . In cazul corpului care translateaza pe orbita (care graviteaza), care este forta care translateaza sub actiunea campului gravific?

Alta forta decat atractia gravitationala, teoria campurilor nu evidentiaza.
Cum vad eu treaba, poti citi raspunsul precedent si urmator raspunsului
tau.

Sursa generatoare de camp gravific, se spune ca produce curbarea spatiului. Dar cum se produce aceasta curbare a spatiului nu se spune.

Se spun multe pentru cei dispusi sa creada.

Sursa gravitationala curbeaza traiectoria corpului, care fiind in translatie rectilinie uniforma, in virtutea inertiei, ajunge in campul gravific al unei mase mari. Curbarea traiectoriei corpului aflat in translatie uniform rectilinie se face fara consum de energie.

Daca ai observat, asta combat eu aici.

Translatia corpurilor cosmice prin oceanul de eter, inseamna ca in urma unor interactiuni cu alte corpuri sau cu alte campuri, sfera de presiune ce inconjoara corpul a devenit asimetrica. Intr-o parte (intr-o emisfera) presiunea este mai mare iar in partea opusa presiunea este mai mica. Corpul luneca prin eter numai in directia unde este presiunea mai mica. Campul acesta de presiune mica, pe axa din fata corpului, este campul de inertie al masei inerte a corpului. Ajungand sa interfereze cu un camp gravific, directia campului de inertie este deviata (aplecata) catre sursa campului gravific. Deoarece emisfera de presiune minima sufera o deformare. Fiindca peste depresiunea campului de inertie se suprapune depresiunea campului gravific, facand ca centrul de presiune minima sa fie putin deplasat catre sursa campului gravific. Corpul in virtutea inertiei, parcurge spatiul constituit din locul geometric al punctelor de minima presiune.

Daca ai si tu o ipoteza privind producerea gravitatiei, o poti dezvolta
in paralel, pe alt topic. Voi participa cu placere.

Daca corpul mic nu cade pe corpul masiv, campul gravific al masei nu produce lucru mecanic, nu elibereaza energie. Campul este conservativ.

Ai inteles ca nu sunt de acord cu asta.

Numai la caderea corpurilor, campul gravific produce lucru mecanic cu eliberare de energie. Si se produce ceva energie folosind curgerea apelor, curgere produsa de caderea apei in campul gravific terestru. Dar caderea corpurilor are efect crestera masei corpului masiv, crestere care contribuie la cresterea campului gravific.

Cu asta sunt de acord, daca esti de acord ca atragerea unui corp
de catre o planeta se face cu un consum de energie. Efecte gratis
in camp, pentru manifestari care înafara lui necesita energie, n-ai
sa vezi, din cauza legii generale de conservare a energiei. Energia consumata vine din potentialul campului.

Lucrul produs prin caderea apelor, de fapt nu este energie extrasa din campul gravific, ci este energia solara consumata la ridicarea apelor la inaltime in contra campului gravific. Este de fapt o restituire a energiei primite de la Soare

Este adevarat, dar nu face parte din acest topic.
Observi ca ceace scriu aici contrazice teoria oficiala!
Este parerea mea.

virgil_48 a scris:

Razvan a scris:
Problema aceea nu există în realitate, ci doar în imaginaţia ta. Mişcarea circulară nu are loc în dinţi de fierăstrău nici măcar în cazuri limită.

Ti se pare. Mai ai rabdare, sau intre timp citeste raspunsurile mele  
de pe pagina aceasta, poate de data aceasta intelegi ca dintii de
fierastrau erau numai un mod de a explica fenomenul.

Oricum din postarea mea trebuia să înţelegi că noţiunea de câmp gravitaţional, despre care ai afirmat greşit că "este o componentă importantă a TRG", nu există în cadrul teoriei respective, fiind înlocuită de ecuaţiile de câmp ale lui Einstein.

Prin urmare este aceeasi Mărie cu alta pălărie sau invers? Pentru
ca nu stiu eu TRG nu ai  raspuns tu niciodata la [simularea] cu
traiectoria si orbita?

Este exact comportamentul majorităţii de pe acest forum: exprimarea unor afirmaţii fără a avea habar despre ce e vorba. Normal ar fi ca mai întâi să te documentezi, apoi să întrebi ce nu înţelegi, te asiguri că ai înţeles şi abia apoi devii capabil să faci şi afirmaţii.

Ce sa fac daca ce intreb eu nu-si gaseste nici un raspuns decent? Pana
atunci sa nu mai fac nici o afirmatie? Cat sa astept? Când vezi raspunsuri
sinusoidale din partea unora cu pretentii, incepi sa te convingi ca ai dreptate.
. . . . .

eugen a scris:Virgil_ 48,
Imi permit sa repostez pe topicul tau viziunea lui Newton, exprimata in scrisoarea catre Bentley, asupra transmiterii fortelor la distanta.
Newton da de inteles ca interactiunile , inclusiv gravitatia se transmit prin entitati suport, materiale.
Newton catre Bentley:
Scrisoare catre Bentley: Ca gravitatia sa fie un concept innascut, inerent si apartinand in mod esential materiei, astfel incat un corp sa actioneze asupra altui corp la distanta prin vid, fara alt intermediu, cu ajutorul caruia si prin care actiunea si fortele acestor corpuri sa fie transmise, ar fi un concept atat de extraordinar de absurd incat sunt de parere ca nici un om, care gandeste intr-un mod rational in ceea ce priveste notiunile filosofice, nu ar putea sa ajunga la o asemenea concluzie

Newton catre Bentley:
http://www.newtonproject.sussex.ac.uk/view/texts/normalized/THEM00258
That gravity should be innate inherent & {essential} to [b]matter so that one body may act upon another at a distance through a vacuum without the mediation of any thing else by & through which their action or force {may} be conveyed from one to another is to me so great an absurdity that I beleive no man who has in philosophical matters any competent faculty of thinking can ever fall into it.

virgil_48 a scris:

Razvan a scris:N-am cum să demonstrez ca adevărat un nonsens.

Nici nu ti-a propus nimeni asa ceva. Nu ai demonstrat niciodata ca este
nonsens, asta este problema, simularea traiectoria versus orbita nu are
nevoie sa o confirmi fiindca se sustine singura, numai prin logica elementara.
Dar imi place cum incerci sa o întorci! Esti un sustinator model al
paradigmei stiintifice actuale. Felicitari!

virgil_48 a scris:

omuldinluna a scris:
Nu stiu la ce te referi tu prin "teoria campurilor". Nu e nici o contradictie intre teoria lui Einstein si cea a lui Newton. Cea din urma este un caz particular al celei dintai, iar energia este o constanta a miscarii in ambele abordari.

Atunci nu le mai disocia. Inseamna ca falsul cu conservativitatea
afecteaza si TRG. Dar din ce a postat eugen, se pare ca Einstein
a cam rastalmacit teoria lui Newton, "a pliat-o" dupa nevoile lui
si ale patronilor lui.

virgil_48 a scris:Cum se transforma energia FOIP in materie barionica atunci
cand coliziunea a doua particule duce la fuziunea lor:
In fizica clasica    Ec = 1/2 m v ²
In Mecanica FOIP, doua particule de masa m si viteza c au energia cinetica

Ec = 2 x 1/2 m c ² = m c ² = E

Toata energia lor cinetica este inglobata in masa 2 m, dar se poate
converti inapoi in energie  numai  Ec, nu si 2 m.
Dupa cum am mai spus, materia barionica este un deseu care
acumuleaza energia FOIP. Iar fizica lui Einstein dobandeste
credibilitate.

virgil_48 a scris:
Fiindca nu a fost clar, era vorba de doua particule din categoria
materie intunecata, a caror coliziune frontala la viteza luminii,
produce in mod ipotetic o particula de materie barionica.
Daca lucrurile decurg asa, inseamna ca masa care consideram
ca se reconverteste in energie in cursul unei reactii de fisiune, de
fapt nu se "consuma" ci se transforma inapoi in materie intunecata
si nu o mai putem sesiza fizic, disipandu-se odata cu explozia.
In felul acesta se rezolva si conservarea materiei.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:
Din moment ce masa de repaus a particulelor este echivalenta cu energia cuantei generatoare, sunt indreptatit sa cred ca masa particulelor este o energie de ordinul 2, pentru ca energia de ordinul intai consta in cuanta respectiva. Cat priveste stiinta oficiala, nu a abordat aceasta problema pentru ca nu a ridicat-o nimeni, si este de la sine inteles. daca voi aveti alte pareri, le ascult.

Problema unei eventuale convertiri reciproce a masei si energiei
cred ca a fost transata inca de pe vremea lui Lavoisier. Conservarea
masei si energiei a fost pusa la indoiala dupa parerea mea, in urma
cercetarilor legate de producerea energiei atomice. Dar modelul de
functionare FOIP al acestor fenomene, ar putea reabilita
conservarea. Introduce in ecuatie o mare necunoscuta, materia
intunecata, dar aceasta ar putea fi diferenta in minus sau in plus
care deranjeaza balanta. Dar dezactiveaza conservabilitatea [campului
gravitational] si asta pare pentru unii mai grav!

. . . . .

virgil_48 a scris:Am pregatit in acest[link!] raspuns si in cel precedent, conditiile
ca sa se poata intelege, daca nu ai mintea complet blocata de teoria
campurilor, cum apare lucrul mecanic la o orbitare circulara.
Este vorba despre lucrul mecanic care consuma energie din potentialul
gravitational, desi acestuia i se atribuie proprietatea de conservativitate.
Formula care am postat-o eu pe topic cu un timp in urma pentru acest  
lucru mecanic nu o mai sustin, fiindca acum mi se pare evident gresita,
dar nu imposibil de stabilit.
Problema care am propus-o in raspunsul legat mai sus, de a determina un
Dt mediu in cazul unei miscari compuse care are rezultatul final un cerc,
trebuie sa fie la indemana oricarui absolvent al invatamantului superior
de fizica-mecanica. Este o problema de mecanica independenta de
teoria campurilor. . . . .

virgil_48 a scris:Un punct descrie in plan o miscare compusa astfel:
- 1.  O miscare rectilinie si uniforma
- 2.  O miscare perpendiculara pe miscarea rectilinie, permanent
 laterala la stanga, cu viteza de 1 / 1 000 000 fata de aceasta.

 Ce curba descrie punctul? Este unică?
 Ce caracteristica are curba descrisa?

Nu vi se pare ciudat ca nu ati mai intalnit aceasta problema?
Eu nu am rezolvat-o, dar daca nu-si gaseste rezolvarea aici,
mai bine jucam jocuri video.

virgil_48 a scris:
Daca se intelege altceva, reformulez punctul 2 :
- 2. O miscare perpendiculara in fiecare punct pe miscarea
longitudinala care rezulta, cu viteza 1 / 1 000 000 fata de aceasta
si indreptata permanent intr-o singura parte.
. . . . .

virgil_48 a scris:

omuldinluna a scris:Nu e nici o diferenta. Atata timp cat directia de la punctul 1 este fixa, atunci daca si directia de la punctul 2 este fixa relativ la directia de la punctul 1, dupa cum scrie in enunt obtii ceva similar cu ce am scris mai sus, diferita fiind doar directia respectivei drepte in spatiu.

De unde drepte daca miscarea se compune permanent si discret?
Ia nastere o curba si aveam nevoie de ajutor pentru identificarea
ei.
Aduc din nou aici problema modificata, pentru cine este preocupat
si curios.

Un punct descrie in plan o miscare compusa din doua miscari
independente, pe care le descriu:
- 1. O miscare rectilinie si uniforma

- 2. O miscare perpendiculara in fiecare punct pe miscarea
longitudinala care rezulta din compunere, avand viteza
1 /1 000 000 fata de aceasta si indreptata permanent intr-o
singura parte.

Ce curba descrie punctul? Este unică?
Ce caracteristica are curba descrisa?

Daca ai o obiectiune serioasa la afirmatia ca punctul acela se misca
pe o curba, te astept, dar ar fi bine sa citesti atent textul propus.
Si sa ai grija ca aici mai citesc si altii, nu numai eu.
In locul termenului "miscare", puteam folosi "deplasare".

virgil_48 a scris:

omuldinluna a scris:Deci, tu spui ca vrei sa compui miscarea rezultanta din o translatie pe o directie data si o alta translatie perpendiculara pe prima. Daca asa stau lucrurile, curba descrisa este o dreapta.

Rezistenta care o produce in judecata ta teoria campurilor este
masiva. Nu este asa cum spui, mai citeste textul si raspunde-mi
(daca mai esti dispus) peste cateva zile.
Nu vreau sa cred ca esti si tu vreun gardian al inselatoriei.
P.S.
In cazul traiectoriei circulare produsa in afara campului, cu ajutorul
unui motor lateral permanent, cum de curba descrisa nu era dreapta?
Corecteaza tu enuntul problemei ca sa reflecte acel caz, dar este
evident ca daca regimul de functionare al motorului lateral era
constant, curba era un cerc. Sunt necesare anumite calcule pentru
pozitia fixa a motorului, dar asta se poate realiza.

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:Răzvan, era vorba de condițiile problemei. În condițiile problemei (deci și în condițiile Fizicii actuale), rezultanta e o dreaptă. Până la Fizica elicoidală mai este. Doar nu crezi că afirmația mea spune ceva despre Fizica elicoidală.

Nu pot sa cred ca ai citit enuntul modificat ingrosat al problemei.
Se afla aici.
Este scris acolo ca a 2 - a componenta care participa la compunere,
este perpendiculara mereu pe triectoria ce rezulta din compunere.
In felul acesta fiecare pas al miscarii dobandeste un unghi fata de
cel anterior, curband traiectoria.
Daca nici tu nu intelegi ca formularea subliniata, exclude varianta
cu traiectoria rectilinie, dupa ce te-ai ocupat atata de curbe, nu
stiu ce sa mai cred. Sper totusi ca va intelege cineva fiindca nu
este vreo grozavie.

Razvan a scris:Virgil_48, eu m-am prins ce vrei să zici, dar exprimarea ta nu e tocmai în regulă. Eu m-aş fi referit la compunerea dintre o dreaptă care îşi schimbă constant direcţia şi o alta perpendiculară tot timpul pe prima.

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:Virgil, atâta timp cât menții punctul 1 (care presupune mișcare rectilinie), n-ai schimbat nimic. În plus, nu neg că poți s-o scalzi ulterior modificând enunțul problemei inițiale.

Daca prima coponenta a miscarii este rectilinie, este obligatoriu ca
rezultanta compunerii sa fie tot rectilinie? Dar o sinusoida cum ia
nastere prin compunerea a doua miscari rectilinii?
Eu am dat insa alta lege de miscare pentru componenta 2 - a.
Chiar daca o scald, imi pare bine ca ati inceput sa cititi textul! Este
valabil pentru toti si voi face ce este necesar pentru ca enuntul sa
devina clar si rezolvarea posibila. Eu redactez direct pe topic si
daca primesc observatii pertinente modific.
. . . . .

virgil_48 a scris:

Razvan a scris:Virgil_48, eu m-am prins ce vrei să zici, dar exprimarea ta nu e tocmai în regulă. Eu m-aş fi referit la compunerea dintre o dreaptă care îşi schimbă constant direcţia şi o alta perpendiculară tot timpul pe prima.

Probabil ca exprimarea lasa de dorit, am si cerut ajutor pentru o
redactare mai precisa.
Pleci din punctul A pe o dreapta, faci X pasi(1 000 000) intr-o
directie. Aceasta este coponenta 1 a miscarii. Dupa aceea faci un pas
la stanga, perpendicular pe directia de venire si ai ajuns in punctul B.
Pleci iar si faci X pasi pe dreapta determinata de A si B. Te opresti si
faci un pas la stinga, perpendicular pe directia punctelor A si B,
ajungand in punctul C. Mai departe pleci pe directia determinata de
punctele B si C si continui tot asa. Ati inteles fiindca nu este prima
oara cand discutam despre traseul acesta in dinti de fierastrau.
Numai ca aici va trebui sa introducem conditia că cele doua miscari
care se compun nu au loc succesiv ci concomitent si traseul care il
descrie miscarea este continuu si nu format din segmente.
Este ceva asemanator in functionarea pe doua directii a masinilor unelte.
In felul acesta se poate descrie un cerc(zic eu!) fara a-i cunoaste
raza si centrul. Cunoasterea raportului 1 / X ar putea sa determine
raza cercului iar directia plecarii din punctul A ar putea determina centrul.
Este posibil ca problema sa fie rezolvabila numai pentru rapoarte 1 / X
foarte mici, de ordinul celui ales de mine, sau rezolvarea sa fie o
aproximatie.
Nu legati rezolvarea problemei de teoria campurilor ca sa putem fi
relaxati.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:Problema se rezolva daca ai un punct de plecare si un vector care in timp ce se deplaseaza se si roteste, fiind mereu tangent fata de pozitia anterioara si rotit cu un unghi constant alfa, fata de pozitia anterioara. Corelarea intre viteza de deplasare a punctului de aplicatie a vectorului, si viteza omega de rotatie a vectorului in jurul punctului de aplicatie, da nastere la dimensiunea cercului.

Virgil, cinematica aceasta este in mintea ta si banuiesc ca este buna.
Pe mine ma intereseaza confirmarea faptului ca plecand din punctul
A intr-o directie oarecare, respectand legile de miscare impuse prin
enuntul problemei(modificat), si raportul 1 / X (sau altul prestabilit),
traseul miscarii este o curba continua sau chiar un cerc. Asta ar confirma
existenta deplasarilor Dt si Dl de aici.
Poti face ceva in sensul acesta?

virgil_48 a scris:In afara de dilema "traiectoria versus orbita circulara", pe acest topic
continua sa nu-si gaseasca raspunsul problema mai recenta care
conduce la ideea ca gravitatia produce deplasare la orbitare, deci si
lucru mecanic, si consuma energie din campul gravitational.
Nu este nevoie de cunostinte superioare, trebuie numai sa intelegi
ca o miscare curba produsa de doua cauze, inertia rectilinie si
atractia catre un punct, se poate descompune pe directiile celor
doua si  devine evident ca si atractia(gravitatia) produce deplasare.
Aceasta deplasare am notat-o in raspunsurile anterioare cu Dt si
inmultita cu forta de atractie produce lucru mecanic.
Nu am ajuns sa determin aceasta deplasare medie pe toata lungimea
orbitei, dar incep sa ajung la concluzia ca segmentul de cerc AB din
schita pe care ati mai vazut-o, depinde de viteza orbitarii. Deplasarea
pe care o sustin este CB, iar pentru unghiuri foarte mici nu conteaza
daca este perpendiculara pe AB sau pe AC.
Pentru aceasta abordare, consider ca atractia gravitationala este reala.

virgil_48 a scris:

virgil_48 a scris:In afara de dilema "traiectoria versus orbita circulara", pe acest topic
continua sa nu-si gaseasca raspunsul problema mai recenta care
conduce la ideea ca gravitatia produce deplasare la orbitare, deci si
lucru mecanic, si consuma energie din campul gravitational.

Ceace bat eu apa in piua pe foarte multe pagini, se poate sintetiza in
proverbul cu buturuga mica ce rastoarna carul mare. Buturuga fiind
logica elementara.
Nu-mi poate spune nici un sustinator al teoriei campurilor ce gresesc
eu, cu acele idei simple care indica o defectiune majora a stiintei
oficiale. Bineinteles ca pot veni cu demonstratii sofisticate, toate
provenite din arsenalul acesteia, dar cateva cuvinte simple si clare
nu pot aduce. Sau poate nu stiu sau nu vor.
Chiar ma mir ca o contestare atat de elementara, poate chiar naiva,
nu-si gaseste un raspuns convingator. Am inceput sa ma plictisesc
tot asteptandu-l!

virgil_48 a scris:

Razvan a scris:

virgil_48 a scris:Un flux care produce impingerea unui corp spre o planeta, chiar daca nu ar fi FOIP, nu aduce energie din exterior?

Din exteriorul cui? Ce generează continuu acea energie "din exterior" care nu se mai epuizează niciodată?

Consideram ca tu esti la curent cu "ipotezele" acestui topic fiindca
il cunosti pe asds. Asa simpliste si elementare cum sunt ele, am scris
probabil mai mult decat o singura data, ca energia din exterior este
energia intunecata pe care am identificat-o cu energia cinetica a
materiei intunecate aflate in stare de FOIP.
Fiind vorba de cantitati incomparabil mai mari decat materia
barionica si presupusa energie gravitationala determinata de masa,
am presupus ca sunt sanse
incomparabil mai mari ca gravitatia sa fie produsa de aceasta
energie exterioara, care eu o vad ca pe energia Universului.
Iar daca si aceasta se epuizeaza in orbitari, am avut in vedere
si varianta reconversiei materiei barionice in materie intunecata
(deci si energie) de catre gaurile negre.
Este o reluare pe scurt a unor raspunsuri  ce se afla pe topic, vad
ca participând aici, ai urmarit numai evidentierea minusurilor, iar
daca au fost si raspunsuri, nu te-au interesat.
Ca scenariul are potential S.F. nu pot sa neg, dar este numai o
propunere, nu inteleg dece ar produce indignare. Sau incep sa
inteleg, dupa determinarea cu care este torpilat laptopul meu!

virgil_48 a scris:

omuldinluna a scris:Din ce s-a observat pana acum, energia intunecata nu apartine materiei intunecate. S-ar parea ca sunt doua lucruri diferite. Energia intunecata este responsabila de expansiunea accelerata a Universului.

Omule, cele din raspunsul anterior nu le afirmi pentru prima oara
pe acest topic si consider ca sunt in concordanta cu concluziile
publicate pana in prezent, ale stiintei. Dar ipoteza cu care lucrez
eu este diferita si se contureaza din multe dintre raspunsurile
prezentate pana acum. Vreau sa spun ca nici nu am constituit
o ipoteza inchegata. Asa ca daca ipoteza de la care plec este
gresita, nici FOIP sau push gravity nu au sanse mari.
Dar asta nu inseamna ca teoria campurilor devine mai corecta!

virgil_48 a scris:. . . .

omuldinluna a scris:N-am de ce sa sterg acel raspuns, dar nu pot decat sa spun ca gresesti. N-ai progresat cu nimic in toate aceste zeci de pagini, ai primit numai de la mine de cel putin 10 ori explicatia faptului ca descompunerea pe care o propui e gresita. Si chiar daca ar fi corecta, pe un drum inchis deplasarea s-ar face tot cu lucru mecanic nul in camp gravitational.

O anumita idee nu este mai corecta daca o afirmi de mai multe ori.
Descompunerea aceea nu poate fi gresita fiindca atunci este gresita
toata mecanica elementara. Este ceva prea simplu ca sa fie gresit.
Iar ideea repetata ca pe totalul unei orbite, lucrul mecanic produs
de deplasarea pe directia gravitatiei este nul, poti intelege usor ca
este gresita. Evolutia unui corp pe orbita circulara dintr-un punct in
urmatorul, se produce identic pe tot traseul, nu exista nici un punct
in care sa poti considera ca se schimba semnul lucrului mecanic si
care sa justifice ideea ca pe total se anuleaza. Este o strumfarie
aruncata la deruta, ca sa completeze o teorie dupa dorinta autorului.
Ar trebui sa se afirme ca la fiecare pas si in orice pozitie lucrul acela
mecanic este nul, ceace este negat de posibilitatea descompunerii.
Lucrul mecanic produs la orbitare are mereu acelasi semn, determinat
de centru. Asupra acestui aspect stiu ca nu ne putem concilia,
dar nu trebuie sa mai insisti cu o explicatie care nu rezista. Nu
este cazul sa mai reluam discutia despre "integrala virusarii". Tu si
cu foarte multi altii, puteti spune ca nu am demonstrat nimic, dar eu
imi mentin parerea. Dupa cum am mai spus, veridicitatea nu se obtine
statistic. Cine o obosit sau s-a plictisit poate lua pauza, eu mai am
cate ceva de aflat.

virgil_48 a scris:

omuldinluna a scris:
Sunt doua lucruri complet diferite. Prima este deplasarea la o raza fixa in coordonate rectangulare, a doua este cea alcatuita din deplasare laterala + spre centru, dupa cum propunea virgil_48, situatie in care nici macar nu ramane raza fixa.

Nu-ti mai pierde timpul cu formule ca cele de mai sus, eu nu le
patrund sensul si nu este nimeni pe aici dispus sa le verifice.
Cu astfel de argumente poti demonstra orice. Descompunerea
miscarii despre care vorbim se vede pe o schita simpla si o
pot intelege si copii. In plus, mai recent am si renuntat la a
considera deplasarea pe directia fortei gravitationale in conditiile
reducerii la zero a unghiului la centru. Acela trebuie sa aiba o
valoare foarte mica dar stabila, fiindca reducera la zero atrage
oprirea orbitarii. Incearca sa dovedesti in conditiile desenului
acela mult utilizat si a notatiilor sale, ca miscarea pe segmentul
de cerc AB nu se poate descompune pe celelalte doua directii
pe care le stii. Nu mai discutam despre miscarea in dinti de
fierastrau redusa la limita cand unghiul scade la zero, incearca
sa prinzi modificarile mai recente. Acum problema ajunge sa se
reduca la o descompunere simpla pe doua directii. Daca ai
privi discutia cu anumita bunavointa si nu ai fi permenent in
cautare de contraargumente, ai reusi sa intelegi.

Te asigur ca daca ai folosi corect mijloacele matematice, ti-ar
iesi raza fixa. Este intuitia contra formulelor! Daca triunghiul ABC
se mentine identic permanent, miscarea va fi circulara si natural,
identica, fara sa fixezi aprioric raza.

virgil_48 a scris:

omuldinluna a scris:
Chiar si asa, lucrul mecanic in camp gravitational pe un drum inchis nu este niciodata cel pe care il propui tu. Si pe drumul tau in dinti tot 0 iese la final, fara nici o virusare. Ti-am calculat si numeric daca-ti amintesti, facand produs scalar cu produs scalar si adunand tot, dar esti intr-o faza prea avansata de negare a realitatii ca sa mai conteze. Pot sa spun asta, ca am convenit ca lasam caii slobozi.

Lucrul mecanic la o orbitare circulara completa trebuie sa fie nul
la fiecare pas, fiindca pe cerc nu vei gasi portiuni diferite care sa
se adune si sa se scada. Cercul este o curba continua cu derivata
constanta, nu inregistreaza nici o variatie. Deci ar trebui ca fiecare
segment, mare sau mic sa produca lucru mecanic nul. Ceace nu
este adevarat fiindca miscarea de pe orice segment se poate
descompune pe cele doua directii ale factorilor care o produc, pe
care le stii si de unde se vede ca exista deplasare pe directia fortei
de atractie. Reprezentarea orbitei in sistemul de axe rectangular a
fost marea resursa de falsificare a adevarului, pentru a induce ideea
ca deplasarea intr-o directie se anuleaza cu cea din directia opusa.
Dar pentru miscarea circulara, aceste deplasari se aduna pe tot
conturul si rezulta lucru mecanic, care contrazice conservativitatea
campului. Eu cred ca si tu ai inteles, de la cei care nu au dat atentie,
nu am aceasta pretentie. lar discutia despre miscarea in dinti de
fierastrau o poti continua singur, eu nu o mai sustin.
Cu riscul de a plictisi pe cineva, scriu iar ca aceasta concluzie apare
ca o consecinta nerecunoscuta a teoriei campurilor care este gresita,
si consider ca vor cădea impreuna.

virgil_48 a scris:Mai aduc aici o tema de gandire pentru prezumtivul curajos, care va
incerca sa dezvolte o lucrare prelucrând si aprofundând cele scrise in
acest topic despre conservativitatea campurilor.
Ma refer in continuare la notatiile din schita cunoscuta. Am in vedere
permanent situatia unei orbitari circulare, reale, din spatiu, unde
< CAB este foarte mic. Segmentul CB raportat la AB reprezinta cca.
1mm/1Km, cum am aflat ca se petrece in cazul orbitei lunare.
Banuiesc, fara sa incerc sa demonstrez, ca lungimea arcului de cerc AB
pentru care se calculeaza deplasarea transversala CB medie pentru intreaga
orbitare circulara, este de fapt parcursul AB in unitatea de timp, cu alte
cuvinte viteza lineara a orbitarii.
Daca viteza lineara este mai mare, deplasarea de luat in calcul pentru
determinarea lucrului mecanic ce se produce la orbitare este mai mare,
daca este zero, nu este orbitare.
Sper sa nu se supere nimeni daca gresesc. Dar nici sa nu se bucure prea
tare, fiindca proprietatea campului de a fi conservativ tot falsa este.

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:

curiosul a scris:De aceea susțineam și eu la un moment dat că gravitația și inerția ar trebui să aibă cauze comune.

Așa este, au cauze comune, iar acest fapt transpare din principiul de echivalență formulat deja de Einstein.

Fata de aceasta problema ridicata pe un topic paralel, in ipoteza existentei
FOIP, se poate afirma ca:
- Gravitatia, in varianta push gravity, este produsa de FOIP, cu resursele sale
energetice, dupa cum se prezinta in acest topic.
- Inertia nu este influentata cu nimic de FOIP, deci ea este o proprietate
intrinseca a masei, spre deosebire de gravitatie care nu este.

virgil_48 a scris:

curiosul a scris:

virgil_48 a scris:ii rog sa-mi indice motivul retinerii lor fata de schita de gravitatie si de
Univers pe care o sustin. Ce anume considera nerealist, exagerat sau
contrar realitatii din aceasta ipoteza elementara?

Vis a vis de schița de gravitație pe care o susții tu, înainte să spun ce consider ca fiind nerealist să vedem mai întâi ce-am înțeles din ceea ce vrei să susții.

Ipoteza aceasta neconfirmata asupra gravitatiei, am dezvoltat-o vazand
modul in care este combatuta push gravity, varianta initiala a gandirii
umane care a explicat gravitatia. Când am pornit(pe Scientia.ro) nu aflasem
nici de push gravity, dar ulterior, accesând informatiile existente am fost
revoltat de modul in care a fost reprimata aceasta ipoteza logica.
Imi dau seama ca ideile, afirmatiile, chiar dovezile prezentate sunt disipate
in acest ocean de vorbe si de contraziceri si presupun ca numai eu mai
pot urmari firul evolutiei[topicului]
Prin urmare, incerc sa dovedesc ca push gravity + FOIP + materia intunecata
(eterul dinamic) ar putea fi o varianta de gravitatie cu sanse reale.
. . . . . .

virgil_48 a scris:Datorita lungimii topicului Mecanica FOIP, care face prohibitiva
abordarea lui, am constituit un topic arhiva-prescurtata ce cuprinde
discutiile semnificative si parerile mele cu privire la teoria campurilor:
https://cercetare.forumgratuit.ro/t1425p180-critica-atractiei-gravitationale#54210
In acesta nu se pot da raspunsuri, dar are un numar redus de pagini.
Mai exista un topic in care au avut loc unele discutii cu privire la
tema propusa:
https://cercetare.forumgratuit.ro/t1649p120-discu539ii-legate-de-subiectul-critica-atrac539iei-gravita539ionale#54313
Daca mai este cineva care doreste sa discute sau sa combata ce am
postat pe cele trei topice, o poate face in continuare aici.

virgil_48 a scris:

omuldinluna a scris:
Un fenomen similar are loc si in miscarile planetare. Exact din acelasi motiv nu cad planetele pe Soare, nu cade Luna pe Pamant si asa mai departe. Motivul se numeste conservarea momentului cinetic, si este o proprietate a oricarei forte radiale.

Acest citat din topicul "Spre ce inaintam...",editat in sensul
cunostiintelor stiintifice recunoscute, pe topicul de fata nu corespunde
întrutotul. Conservarea momentului cinetic se manifesta
la corpuri individuale, un titirez, o volanta, o statie spatiala unitara.
La ansambluri cosmice, asa cum se afirma mai sus, pentru conservarea
miscarii circulare mai participa o anumita energie, ceace inseamna ca
in acest caz, momentul cinetic se conserva "cu ajutor din exterior".
[Este vorba despre corpurile din spatiul cosmic]
Conservare sa fie asta? Fara aport exterior de energie, care in cazul
citat o furnizeaza campul gravitational sau FOIP, momentul cinetic
nu se conserva, fiindca corpurile isi urmeaza traiectoria rectilinie data
de inertie. Va convine un camp gravitational care cedeaza energie?

virgil_48 a scris:

Daca contragreutatile [turbinei] nu ar trebui
urcate in sus, atunci ar exploata campul gravitational, fiindca
la orice coborare a unui corp, am spus si eu ca se consuma din
energia campului acesta conservativ. Si daca energia [campului] ne
apucam sa o exploatam, peste un timp putem sa levitam!  

In topicul Turbina gravitationala este promovat un generator de
energie electica fara consumuri, sau mai precis consumator de
energie gravitationala. Aceasta energie care este gratuita si se
gaseste peste tot(pe toate planetele), daca s-ar exploata, este
evident ca ar consuma energia campului gravitational. Concluzia
nu mai poate fi evitata si mai apropie campul gravitational cu un
pas de caracteristica sa reala: neconservativ . Dar nu va                                                                 bucurati de energia gratuita si de levitatie.
Inainte sa ajunga oamenii sa leviteze, Terra isi va fi pierdut de
mult atmosfera si vinovatii ultima suflare!