Temperatura

Rezumarea primului mesaj :

Daca cea mai mica temperatura nu poate fi mai mica ca -273,15 Kelvin atunci care este cea mai mare temperatura ce-ar putea exista?

Abel Cavaşi a scris:

Razvan a scris:Pentru un observator aflat în interiorul sistemului şi care măsoară o viteză a moleculelor sistemului mai mare, energia internă este mai mare şi implicit temperatura sistemului înseamnă că este mai mare.
Pentru un observator exterior sistemului, energia internă (respectiv temperatura) nu depinde şi de energia cinetică a deplasării sistemului ca întreg.

Vrei să spui că temperatura unui gaz depinde de POZIȚIA observatorului față de gaz?

Temperatura unui gaz depinde de energia cinetică, respectiv media statistică a vitezei moleculelor sale, măsurată de observator în interiorul volumului ocupat de gaz.
Ea nu depinde de energia cinetică a întregului volum de gaz în raport cu un reper extern.
Exact ce am scris mai sus, exprimat cu alte vorbe.

Abel Cavaşi a scris:Și unde este relativitatea în toată teoria asta a beșinii?

Daca atata a priceput fondatorul nostru drag, inseamna ca si el este relativ, si asta e de bine.
Uitati de exemplu, temperatura este relativa.  Un LED alb sau albastru are o mare temperatura de culoare, chiar cca 3000-5000-6000* Celsius, dar temperatura atomilor lui este evident cam cea ambientala.  De aceea corpurile care emit radiatii se caracterizeaza altfel, prin ceea ce savantii denumesc "temperatura de radiatii". sau "temperatura de culoare". Daca cumva fondatorul nostru se infurie sau trage pe gat mai multa palinca, el devine mai rosu, adica isi creste temperatura de culoare exterioara spre 3000*C, dar nu si temperatura corpului interioara.   De aceea el tot da cu rosu, ca se prea incinge, nu stiu exact de la ce.  Fondatorul nostru este un personaj temperamental si nu poate a fi temperat.  E chiar exploziv.
Va spuneam ca ceea ce denumim temperatura stelelor este falsa, noi vedem si primim radiatiile, care sunt temperatura lor de culoare vizibila, la care se adauga si radiatiile superioare luminii.  De fapt Soarele este rece din punct de vedere atomic.  Sunt multe stele ultra reci care emit jeturi enorme de diferite radiatii ultra-energetice, adica chiar X sau Gama.  
Daca "Fondatorul" mai are nelamuriri, il rog sa nu se sfiasca, sa apeleze, ca oameni intelegatori suntem. Noi facem eforturi sa-l luminam, speram sa reusim, dar nu poti sa fii niciodata sigur, daca el nu absoarbe, ci doar reflecta.

Razvan a scris:Ea nu depinde de energia cinetică a întregului volum de gaz în raport cu un reper extern.

Păi, înseamnă că nu te-ai gândit la COMPUNEREA relativistă a vitezelor din incintă cu cea de deplasare față de reperul extern. Această compunere MODIFICĂ viteza medie a moleculelor față de centrul de masă al sistemului.

În altă ordine de idei, un gaz văzut în mișcare are energie mai mare decât a celui din repaus. Cum se reflectă această energie în temperatura gazului?

Tocmai asta e, că vitezele moleculelor din incintă este o medie statistică, în raport cu incinta ca şi sistem de referinţă.
Viteza fiecărei molecule în parte din incintă, în raport cu un reper extern incintei, nu defineşete "temperatura" moleculei respective, ci doar energia sa cinetică faţă de referenţialul respectiv.

În altă ordine de idei, un gaz văzut în mișcare are energie mai mare decât a celui din repaus. Cum se reflectă această energie în temperatura gazului?

Nicidecum. După cum am mai scris, energia internă a unui volum de gaz nu depinde şi de energia cinetică a volumului de gaz în raport cu un referenţial extern.

Sa ne inchipuim ca avem un volum inchis de un mc = 1 m^3 si in acesta se afla doar o singura molecula de hidrogen bezmetica, care se da cu capu de toti peretii cu o viteza colosala. Ce temperatura are ?

Colosală!!!

Razvan a scris:După cum am mai scris, energia internă a unui volum de gaz nu depinde şi de energia cinetică a volumului de gaz în raport cu un referenţial extern.

Bine, crezi ce vrei, dar nu mi-ai spus cum se reflectă energia relativistă a gazului în temperatura sa. Sau dacă nu se vede în temperatura sa, atunci în ce se vede, în presiune, în volum, în ce? Ce se modifică în gaz pentru ca el să aibă energie mai mare în mișcare decât în repaus?

După cum văd eu, răspunsul la întebarea ta ţine de termodinamică relativistă!
Până acum, din ce am studiat, temperatura este un invariant relativist, fiind o mărime statistică, ca şi entropia, de exemplu.
Există totuşi efectul Unruh, care ne spune, în mare, că un un obiect în mişcare accelerată apare mai fierbinte observatorului.

Îmi place când studiezi și dai răspunsuri relevante. Dar efectul Unruh se datorează ACCELERAȚIEI, nu vitezei și este un fenomen ipotetic.

Acum străduiește-te să afli răspunsul la întrebarea pusă mai devreme și anume:

-în ce se regăsește energia relativistă a gazului care este văzut în mișcare INERȚIALĂ? În temperatură? În presiune? În volum?

Am spus deja mai sus că, din câte ştiu, temperatura este un invariant relativist.

Bine. Tot răspunsuri incomplete îmi dai. Ok. Am înțeles că energia nu se regăsește, din punctul tău de vedere, în temperatură. Atunci în presiune? În volum?

Hai să vedem: dacă avem un volum ce conţine un gaz şi care se deplasează în raport cu un observator pe direcţia x cu viteză relativistă, din moment ce volumul manifestă contracţie relativistă pe direcţia x a deplasării, este normal ca presiunea gazului din interiorul său să crească în raport cu observatorul, din moment ce volumul scade.

Așa ar fi, dacă temperatura ar fi constantă, cum zici.

Problema este că este o problemă și cu această interpretare. Lucrurile nu sunt clare și necesită o nouă teorie, solidă, care să împace și capra și varza.

https://rdcu.be/b49yW

Hai că ţi-am făcut rost de cartea lui Tolman "Relativity, Thermodynamics, and Cosmology"; ai vreo 500 de pagini cu care să-ţi baţi capul
https://drive.google.com/file/d/1i8urxYATLNyPcpzCLlWUk1k8V0zr8UsN/view?usp=sharing

Uite, eu îți dau mai puține pagini.
Arată aici că au fost explorate toate variantele pentru temperatură. Einstein și Planck foloseau exponentul -1, Landsberg considera ca și tine, exponentul 0, iar Ott exponentul 1 (relația 11). Niciunul n-a reușit să-și impună încă punctul de vedere.

https://arxiv.org/pdf/physics/0506214.pdf