Înălțarea lui Iisus

Rezumarea primului mesaj :

Înălţarea lui Iisus


După cum cunoaştem, Iisus a murit în ziua de vineri 3 aprilie anul 33 ora 15 şi a înviat duminică 5 aprilie anul 33 între orele 3:30 – 4:00 dimineaţa. Prin înălţarea la cer, se termină misiunea sau viaţa sa pământească. Deci firesc se pune întrebarea: când, unde şi cum s-a înălţat ? Deoarece este bine să se ştie că idea de înălţare îşi are originea în cartea lui Isaia (anul 726 î.Hr.).
Numai în Faptele Sfinţilor Apostoli (scrisă de evanghelistul Luca în anul 90) citim că Iisus, după înviere, „arătându-li-Se timp de patruzeci de zile” apostolilor, a mai stat pe Pământ. O aluzie indirectă avem şi în Evanghelia lui Nicodim (scrisă între anii 85-100), când Iisus înviat i-a spus lui Iosif din Arimateea ”Să nu ieşi din casă patruzeci de zile!” În evangheliile canonice nu se pomeneşte nici un cuvânt despre înălţarea lui Iisus. Conform unui calcul elementar pe care fiecare dintre noi poate să-l facă, patruzeci de zile după duminică 5 aprilie, este ziua de joi 14 mai anul 33. În această zi s-a înălţat, sau a fost înălţat, Iisus.În acest an, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte înălţarea lui Iisus în ziua de joi 13 iunie.
Matei în Evanghelia sa nu spune nimic despre înălţare, cu tot că a scris-o în anul 85, deci la 52 de ani de la crucificarea lui Iisus. Atâta doar că cei 11 ucenici, după înviere, au mers „la muntele unde le poruncise lor Iisus”, care era în Galileea. Deci Iisus s-a înălţat din M-ţii Galileii, situaţi la 15-20 km Nord-Vest de Lacul Ghenizaret (Marea Galileii), care au o înălţime maximă de 1049 m.
În Evanghelia după Marcu, scrisă în anul 75, tânărul din mormânt le spune femeilor: „Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi; acolo Îl veţi vedea după cum v-a spus.” (16,7). Iar la sfârşit „Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer” (16,19). Problema spinoasă este că bibliştii consideră ultimele 12 versete din această Evanghelie ca fiind false, adică nu sunt scrise în original de Marcu, ci adăugate (interpolate) după 50-100 ani de un oarecare copist. Aceste versete interpolate sunt de la numărul 9 la 20 din ultimul capitol 16. Deci şi versetul citat mai sus (19) cu înălţarea, este un fals. Concluzionăm că Marcu ne trimite, după înviere, doar în Galileea şi nu spune nimic despre înălţare.
În Evanghelia după Luca, scrisă în anul 90, citim: „Şi i-a dus afară până spre Betania” (24,50) „Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer” (24,51). Dar acest verset, numărul 51, care conţine înălţarea, bibliştii îl consideră un fals, o interpolare introdusă după 100-200 de ani în această Evanghelie de un oarecare copist. Deci nu este scris în original de Luca. Rezultă că şi Luca nu scrie nimic despre înălţare. Totuşi, el ne dă un indiciu că Iisus s-a despărţit de ucenici „spre Betania”. Ierusalimul de pe timpul lui Iisus, adică cetatea propriu-zisă, era și este situată la stânga Muntelui Măslinilor (dacă noi suntem cu faţa spre Nord), care are o înălţime maximă de 772 m. Altitudinea medie a vechiului Ierusalim este cuprinsă între 700-740 m. De la vârful Muntelui Măslinilor şi până la primul zid al cetăţii Ierusalim (cel din Est) este aproximativ 1 km. Satul Betania este situat către poalele Muntelui Măslinilor, pe versantul estic. Deci cetatea Ierusalimului este pe versantul vestic. De la Ierusalim la Betania, în linie dreaptă către Est, sunt aproximativ 5 km. Pe vechiul drum care lega Ierusalimul de Betania, sau aproape de el, la 1-3 km de satul Betania, deci pe versantul estic al Muntelui Măslinilor, s-a despărţit Iisus de ucenicii săi. Chiar dacă Luca nu o spune, copistul de mai târziu a scris că aici Iisus s-a şi înălţat. Din această Evanghelie tragem concluzia că Iisus s-a înălţat de pe versantul estic al Muntelui Măslinilor.
Pe vârful Eleon al Muntelui Măslinilor se află Biserica sau Domul Înălțării,ridicat de împărăteasa Elena,distrus de perși,reconstruit,astăzi fiind în administrare musulmană.O dată pe an,cu ocazia sărbătorii Înălțării,după 40 de zile de la Duminica Învierii,li se permite creștinilor să oficieze slujbe.Aici se află Piatra Înălțării,cu urma piciorului lui Iisus.
Trebuie să subliniem că anumite codice ale Bibliei conţin textul Evangheliei după Luca, fără această scenă a înălţării la cer. În afară de aceasta, cei mai vechi părinţi ai Bisericii: Clement Romanul (aproximativ anul 95), autorul lucrării „Didache”, Ignatiu din Antiohia (mort în anul 107), Policarp (sec. al II - lea) şi Hermas, păstrează tăcere cu privire la acest eveniment. Despre înălţare se vorbeşte abia în scrierile părinţilor Bisericii din sec. al IV-lea. De aceea, cei mai serioşi comentatori ai Bibliei au ajuns la concluzia că scena înălţării la cer descrisă de Luca este o interpolare introdusă destul de târziu în textul Evangheliei, sub influenţa legendelor care începuseră să circule pe această temă printre creştini.
În Evanghelia după Ioan, scrisă în jurul anului 97, nu se spune nimic despre înălţare. Doar că Iisus,după înviere,s-a înfăţişat ucenicilor în Ierusalim. Ultimul capitol (21) începe cu „După acestea, Iisus S-a arătat iarăşi ucenicilor la Marea Tiberiadei” (21,1), adică la Marea Galileei. Dar tot capitolul 21 (ultimul din Evanghelia după Ioan) este o interpolare ulterioară, probabil scrisă de redactorii Evangheliei, aşa că valoarea lui demonstrativă este mai curând îndoielnică. Chiar dacă Ioan nu a scris nimic despre înălţare, putem considera că Iisus s-a ridicat la cer din împrejurimile Ierusalimului, cel mai probabil de pe Muntele Măslinilor.
În Faptele Sfinţilor Apostoli este scris: „ pe când ei priveau, S-a înălţat şi un nor L-a luat de la ochii lor. Şi, privind ei, pe când El mergea la cer, iată doi bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe, Care au şi zis: Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer. Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele ce se cheamă al Măslinilor, care este aproape de Ierusalim, cale de o sâmbătă.” (1,9-12).
Aici este descrisă decolarea unei rachete,exact ca în zilele noastre. Cum calea sâmbetei (sabatului) are circa 1 km lungime, aceasta este distanţa dintre Muntele Măslinilor şi vechea cetate a Ierusalimului. Aceste versete nu ne lasă nici un dubiu: Iisus s-a înălţat de pe Muntele Măslinilor. Trebuie să fac precizarea că Faptele Sfinţilor Apostoli a apărut în acelaşi timp cu Evanghelia după Luca, adică în jurul anului 90. Autorul Evangheliei şi Faptelor Sfinţilor Apostoli este Luca (mort la vârsta de 84 de ani), tovarăşul de călătorie, secretarul şi medicul lui Pavel (19-67).
În Evanghelia lui Nicodim este scris că după învierea lui Iisus, „Un preot pe nume Finea, un doctor, Ada, şi un levit, Agheu, veniţi la Ierusalim tocmai din Galileea, au povestit mai marilor sinagogii, preoţilor şi leviţilor următoarele: „L-am văzut pe Iisus împreună cu discipolii săi. Cobora de pe muntele Mamilch ... Pe când Iisus încă le mai vorbea discipolilor, am văzut cum a fost ridicat la cer”” (XIV,1). Nu după mult timp, cei trei sunt din nou chemaţi în faţa Sinedriului şi, personal, Ana (socrul lui Caiafa) îi interoghează separat pe fiecare. „Ada răspunde: „Iisus stătea pe muntele Mamilch şi le vorbea discipolilor. Dintr-o dată am văzut un nor care şi-a lăsat umbra peste ei. Apoi norul l-a ridicat pe Iisus la cer, în vreme ce discipolii stăteau întinşi cu feţele la pământ”. Şi Finea a răspuns la fel. Agheu le-a spus acelaşi lucru” (XVI, 6). Conform Evangheliei lui Nicodim, Iisus s-a înălţat la cer din Munţii Galileii.
Deci nu putem localiza exact locul unde s-a înălţat Iisus. La Matei înălţarea s-a produs în Munţii Galileii, la Marcu aceasta se petrece într-un loc nedefinit (totuşi posibil în Galileea), la Luca în apropiere de Betania (deci de pe Muntele Măslinilor), la Ioan din împrejurimile Ierusalimului (posibil Muntele Măslinilor), iar dacă avem în vedere interpolarea finală din Evanghelie, de pe Marea Galileii. Numai din Faptele Sfinţilor Apostoli aflăm că Iisus, după înviere, a fost în rândul ucenicilor patruzeci de zile şi s-a înălţat de pe Muntele Măslinilor. Iar Nicodim, în a sa Evanghelie (în realitate Faptele lui Pilat), ne trimite în Munţii Galileii. Concluzia este că Iisus s-a înălţat la cer, adică a părăsit planeta Pământ, în ziua de joi 14 mai anul 33 în jurul amiezii. Locul: de pe Muntele Măslinilor sau din Munţii Galileii. Dumneavoastră care loc credeţi că este cel real?
Până în prezent astronomii au descoperit peste 600 de planete extrasolare,prima fiind descoperită în anul 1995.Recent s-a detectat prima planetă locuibilă de tip Pământ la o depărtare de 20,5 ani lumină de noi,care gravitează în jurul stelei Gliese 581.Deci sunt civilizații extrasolare pe alte planete din jurul altor stele și acolo a plecat Iisus la Înălțare.
La începutul acestui an Forumul Economic Mondial de la Davos a prezentat lumii Raportul,intitulat Riscuri Globale-2013.În capitolul Factorii X,ultimul subcapitol este despre descoperirea vieții extraterestre.Citez din el: ,,Având în vedere ritmul accelerat al explorării spațiale,devine din ce în ce mai probabilă descoperirea vieții extraterestre sau a altor planete capabile să susțină viața umană...Descoperirea vieții extraterestre,va reprezenta cu siguranță unul dintre marile evenimente ale anului și va stârni un interes extraordinar.Dar lumea nu se va schimba imediat...Oamenii de știință vor exercita presiuni pentru finanțarea de misiuni robotice sau umane pentru a studia formele de viață in situ...Descoperirea unei alte planete ca Pământul sau a vieții extraterestre ar putea să inspire noi generații de antreprenori spațiali,care ar putea face ca explorarea cu echipaj uman a galaxiei să treacă de la ficțiune la fapt...Consecințele pe plan psihologic și filosofic ar putea fi profunde.De exemplu,dacă vom descoperi forme de viață (chiar fosilizată) pe una dintre planetele Sistemului Solar,se poate trage concluzia că viața apare cu ușurință.Oriunde poate apărea viața,viața ar apărea.Acest fapt ar sugera că viața este pretutindeni în Univers,la fel ca stelele și galaxiile.Chiar și descoperirea unor forme simple de viață ar putea alimenta speculațiile legate de existența altor ființe inteligente,fapt care ar reprezenta o provocare pentru fundamentele filosofice ale credințelor religioase.Prin educație și campanii de conștientizare,publicul larg ar putea să dobândească mai multe cunoștințe legate de știință și spațiul cosmic,care ar putea preveni efectele sociale nedorite provocate de o profundă modificare a paradigmei legate de locul nostru în Univers.”


Sebeş, jud. Alba Turcu Vasile

pentru ca avem un gol in suflet pe care trebuie sa-l umplem cu ceva, cu credinta in D-zeu.

....
...DAR...PESTE DUMNEZEU......ESTE CUNOASTEREA!
...pana la EL.....este somn profund...!
....
DORMITI PE VOI....SOMN USOR!

Mezei Geza a scris:

Fericitule! Inseamna ca ai mai putine intrebari la care cauti raspuns decat unul care nu crede in "minuni"
Doua trei matanii si ai rezolvat probleme grele !


Echivalenta dintre calitatile lui Isus si calitatile Calului lui Fat-frumos este corecta.Ambele sunt personaje inzestrate artificial cu calitati peste conditia lor naturala.

Fiecare cu credinta lui !

,,Un gol ascunde un mare plin , iar un mare plin ascunde un gol ''

Nu ti se pare ca esti cam plin de tine Mezei ?

Probabil ca tu faci parte din aceia care nu au crezut , nici in Homer si
.... nici in calul lui .

...DAR...PESTE DUMNEZEU......ESTE CUNOASTEREA!
...pana la EL.....este somn profund...!
....
DORMITI PE VOI....SOMN USOR!

Tu crezi ca tata Frosa, si badea Ion, au nevoie de cunoastere sau de biserica. Crezi ca am vorbit in numele meu, sau in numele unor colectivitati de oameni care se numesc crestini. Esti rupt de realitate, de traditii si obiceiuri. Nu ai nici un punct de reper, esti salbatic si nu stii nici macar sa comunici. Ma intreb, ai vreun prieten? cum de te suporta....