Densitate, presiune, tensiune

Scris de negativ Joi 27 Oct 2016, 07:18

Cele trei notiuni sunt prinse împreună într-un sistem relativist, astfel încât variatia unei marimi determina implicit si variatia celorlalte, fata de parametrul comun , volumul. Cu toate astea, masuram presiunea si tensiunea folosind numai parametri de suprafata, iar densitatea poate fi si ea calculata dupa parametrul suprafata.
Ce fel de relativitate credeti ca e implicata ?
Presiunea si tensiunea ar putea fi si ele calculate functie de volum ? Daca da, cum ?

Scris de **virgil** Joi 27 Oct 2016, 09:03

negativ a scris:
Cele trei notiuni sunt prinse împreună într-un sistem relativist, astfel încât variatia unei marimi determina implicit si variatia celorlalte, fata de parametrul comun , volumul. Cu toate astea, masuram presiunea si tensiunea folosind numai parametri de suprafata, iar densitatea poate fi si ea calculata dupa parametrul suprafata.
Ce fel de relativitate credeti ca e implicata ?
Presiunea si tensiunea ar putea fi si ele calculate functie de volum ? Daca da, cum ?

Banuiesc ca te referi la tensiunea superficiala. In aceast caz putem avea doua situatii distincte; prima situatie cand vorbim de tensiunea superficiala a unei picaturi de exemplu de apa sau de mercur, iar a doua cand avem de a face cu tensiunea superficiala a unui balon de spuma, ca si cum o picatura ar fi umpluta cu aer comprimat.
Se pare ca tensiunea superficiala nu depinde de densitatea substantei, cat depinde de fortele de legatura dintre molecule sau atomi. Comparand picatura de apa cu cea de mercur, observam ca ambele isi pastreaza forma sferica, desi densitatile lor sunt foarte diferite. Desigur niste verificari in laborator a tensiunilor superficiale ar putea aduce mai multe informatii. La fel, in cazul baloanelor de spuma, se observa diferente foarte mari de timpul de mentinere in viata a acestora, depinzand nu atat de densitate, cat mai mult de fortele de legatura Van der Waals.

Scris de **WoodyCAD** Joi 27 Oct 2016, 09:49

Presiunea si tensiunea ar putea fi si ele calculate functie de volum ? Daca da, cum ?

UNIVERSUL ESTE...SUPERFLUID!
Asadar, mecanica fluidelor, ...functioneaza la orice scara, inclusiv pentru o.... "stanca/roca/munte"!
Presiunea este dependenta de masa geometrodinamica (cantitatea/calitatea de substanta in deplasare), de parametrii geometrodinamici(viteze relativist-sistemice) si de spatiul alocat sistemului geometrodinamic(volumul ocupat)!
Tensiunea = VITEZA GEOMETRODINAMICA!
Curentul = DEBIT GEOMETRODINAMIC
Densitate = cantitate/calitate-spatiu/volum

Scris de negativ Joi 27 Oct 2016, 11:29

Da, astea sunt situatii concrete, dar eu ma refer la modul general, conceptual. Este vorba de un raport între fortele de atractie si cele de respingere între constituentii indiscernabili ai unei mase de obiecte, particule, ce constituie densitatea de echilibru pentru orice substanta. Daca in cazul pulberilor metalice (atomizate, desi nu cred ca se poate înca asa ceva) fortele de atractie sunt numai gravitationale iar ciocnirile intre molecule (sau atomi) nu au ca rezultat o forta de reactie prea mare, in cazul gazelor, la ciocnirile intre moleculele de gaz, aceasta e semnificativa. Oricum, exista o limita de echilibru între cele doua stari, astfel incât, in cazul gazelor, atomii produc la ciocnire o forta astfel incât sa indeparteze atomii de gaz pana la limita atractiei gravitationale. Asadar, un numar oarecare de atomi de gaz, ocupa un volum astfel încât sa nu depaseasca limita atractiei gravitationale intre un atom si masa celorlalti.
Evident, asta e un model practic, ce poate fi usor inteles.

Scris de **WoodyCAD** Joi 27 Oct 2016, 12:35

Poti lua, fara sa gresesti, MODELUL STANDARD din...TEORIE UNIFICATA!
Ce e asta?
Un ghem de curgeri, un ghem de TORNADE ( de diverse tipo-dimensiuni / energii)!
Acest ghem prezinta tornade care ies si intra, parte din cele care ies...reintrand in ghem!
ACEST GHEM SE AUTOORGANIZEAZA, IN FUNCTIE DE ACESTE TORNADE!

INTERACTIUNEA "la distanta" A ACESTOR GHEMOTOACE...SE MANIFESTA PRIN INTERACTIUNEA..TORNADELOR AFERENTE!

ENTAGLAMENTUL CUANTIC = LAGATURA LA DISTANTA A...TORNADELOR! (autoorganizare)
Orice perturbatie pe "canalul rosu" inseamna un raspuns de autorganizare in canalul..."alb"! (cele 2 tornade sunt inca legate in aceeasi axa)
Acest mecanism este unul "divin", subconstientul uman avand acces din start la aceasta informatie, fiind el insusi nascut/adus la viata prin astfel de interactiuni! (aducerea in constient = trezire, iluminare)
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99or

Scris de **virgil** Joi 27 Oct 2016, 20:25

Asadar, un numar oarecare de atomi de gaz, ocupa un volum astfel încât sa nu depaseasca limita atractiei gravitationale intre un atom si masa celorlalti.

Nu cred ca poate fi vorba de forte gravitationale la nivelul atomilor sau moleculelor, deoarece aceste forte sunt aproape nule la nivelul acesta. O molecula de apa aflata intr-un nor, nu este cu nimic afectata de fortele gravitationale ale norului. Nici nu cred ca un nor detine un camp gravitational propriu, capabil sa influienteze macar o picatura de apa. Cred ca mai importante sunt fortele van der Waals.

Scris de negativ Vin 28 Oct 2016, 10:15

Fortele van der Waals se refera la fortele intermoleculare, si sunt raspunzatoare pentru coeziunea moleculelor in lichide si chiar pentru formarea cristalelor din metale. Cum o molecula e un sistem foarte complex, aceste forte sunt prezente datorita tendintei de aranjare a moleculelor sub firma de dipoli, chiar daca fiecare din ele e neutra. E un fel de forta de distribuire, de orientare in scopul de a ocupa cat mai putin loc. Oricum, actiunea lor, am verificat acum, e mai slaba decât a legaturilor de hidrogen din interiorul moleculelor. Contribuie si ea la asta, numai ca eu ma refer la formele fundamentale ale fortelor, de atractie si respingere datorate atractiei electrostatice si gravitationale.
Mai vreau sa adaug faptul ca forta gravitationala nu e atât de slaba cum credem, ci doar fortele de atractie gravitationale sunt mai slabe, dintr-un anumit motiv.As putea spune ca forta gravitationala este cea mai puternica (ca sa zic asa, desi nu e corect) si ea determina fortele tari din interiorul nucleului atomic.

Scris de **virgil_48** Vin 28 Oct 2016, 11:06

negativ a scris:. . . . .
Mai vreau sa adaug faptul ca forta gravitationala nu e atât de slaba cum credem, ci doar fortele de atractie gravitationale sunt mai slabe, dintr-un anumit motiv.As putea spune ca forta gravitationala este cea mai puternica (ca sa zic asa, desi nu e corect) si ea determina fortele tari din interiorul nucleului atomic.

Tu ai inteles cum vine asta? Mie nu prea imi iese. Fara a intra
in amanunte, daca folosesti numai logica elementara...?

Scris de **gafiteanu** Vin 28 Oct 2016, 11:09

Daca vreti niste forte Van der Waals, va pot eu oferi, am firma si cu asta se ocupa, cu tot felul de forte, inclusiv cu forta de munca, forta intelectuala, forta sexuala daca suferiti de impotenta, etc.. Va ajuta si la waalsat pe valurile Dunarii fortele alea speciale Van der Waals.

Scris de negativ Vin 28 Oct 2016, 11:27

Pentru a aplica logica elementara trebuie sa ai proprietatea termenilor asupra carora aplici operatii logice. Daca observi bine, forta de atractie gravitationala e doar un caz particular al manifestarii fortei gravitationale. Si uite-asa, ai aflat si motivul, chiar daca numai pe cel general si nu pe cel particular fenomenului.

Scris de **virgil_48** Dum 30 Oct 2016, 06:42

negativ a scris:
Pentru a aplica logica elementara trebuie sa ai proprietatea termenilor asupra carora aplici operatii logice. Daca observi bine, forta de atractie gravitationala e doar un caz particular al manifestarii fortei gravitationale. Si uite-asa, ai aflat si motivul, chiar daca numai pe cel general si nu pe cel particular fenomenului.

De vreo doua zile ma straduiesc sa observ asta si nu pot. Crezi
ca forta gravitationala mai face si altceva in plus fata de atractia,
eu ii zic împingerea, gravitationala?
Daca ai putea spune pe romaneste, m-ai ajuta sa inteleg cum
vezi tu.

Scris de negativ Dum 30 Oct 2016, 09:14

virgil_48 a scris:Daca ai putea spune pe romaneste, m-ai ajuta sa inteleg cum vezi tu.

Ca o sugestie intuitiva, fa rost de o lampa decorativa ca în imaginea de mai jos si studiaz-o.

Densitate, presiune, tensiune Lampa-decorativa-lava-mica~147038786

Daca o agiti, vei observa cum "bulele" colorate din interior, se vor fragmenta. Dupa un timp, vor ramâne doar doua sau trei, ori chiar una singura. Gândeste-te cum si de ce face asta.

Scris de **virgil_48** Dum 30 Oct 2016, 19:38

negativ a scris:
Daca o agiti, vei observa cum "bulele" colorate din interior, se vor fragmenta. Dupa un timp, vor ramâne doar doua sau trei, ori chiar una singura. Gândeste-te cum si de ce face asta.

Fiindca tensiunea superficiala a lichidului colorat si probabil mai
vascos, cauta sa reduca suprafta acestuia la maxim. Dece
si cum se unesc? Nu pot eu sa explic.
Tu crezi ca are si gravitatia vreun amestec? Adica intr-o nava
spatiala nu s-ar intampla lafel?

Scris de **virgil** Lun 31 Oct 2016, 06:39

Tensiunea superficiala apare totdeauna la suprafata de separatie a doua medii nemiscibile. In rest jocul fortelor de coeziune si de adeziune, combinate cu temperatura mediului, conduce la un anumit echilibru cvasistabil. Cu cat raza bulelor este mai mica, cu atat mai mult se manifesta tensiunea superficiala si fortele de adeziune intre particulele de acelasi fel, conducand la formarea bulelor mari, care devin la un moment dat instabile, pentru ca tensiunea superficiala scade pe masura cresterii razei de curbura a bulei, datorita cresterii masei, respectiv a numarului de molecule, care anihileaza dezechilibrul dintre interactiunile moleculelor interioare si moleculele aflate la suprafata bulelor. Un rol important il joaca temperatura mediului, care sporeste agitatia termica rupand mai usor pelicula superficiala a bulei.

Scris de negativ Lun 31 Oct 2016, 07:17

Nu intereseaza ce fac bulele cand se ating, ci de ce se apropie cand ar trebui sa stea bine-mersi la locul lor dupa ce si-au gasit echilibrul (excludem convectia).

Scris de **virgil** Lun 31 Oct 2016, 07:41

negativ a scris:
Nu intereseaza ce fac bulele cand se ating, ci de ce se apropie cand ar trebui sa stea bine-mersi la locul lor dupa ce si-au gasit echilibrul (excludem convectia).

Se formeaza un camp al tensiunii superficiale, datorita nesaturarii partiale a fortelor Van der Waals. Sfericitatea campului implica si sfericitatea suprafetelor echipotentiale, iar orice suprafata care va imbraca doua bule va tinde sa devina sferica, adica va produce atractia celor doua sau mai multe bule apropiindu-se si ulterior comasandu-se.

Scris de negativ Mar 01 Noi 2016, 08:40

virgil a scris:
negativ a scris:Nu intereseaza ce fac bulele cand se ating, ci de ce se apropie cand ar trebui sa stea bine-mersi la locul lor dupa ce si-au gasit echilibrul (excludem convectia).
Se formeaza un camp al tensiunii superficiale, datorita nesaturarii partiale a fortelor Van der Waals. Sfericitatea campului implica si sfericitatea suprafetelor echipotentiale, iar orice suprafata care va imbraca doua bule va tinde sa devina sferica, adica va produce atractia celor doua sau mai multe bule apropiindu-se si ulterior comasandu-se.

Bun, inteleg foarte bine ca bulele devin sferice datorita fortelor Van der Waals. De ce insa se apropie una de alta, cand de fapt nu ar avea nici un motiv ?!
Fortele Van der Waals se manifesta între moleculele neutre si se datorează tendinței acestora de a constitui dipoli electrici, aliniindu-se între ele și transmițând polarizarea la moleculele învecinate. Cum moleculele de la doua bule distincte nu sunt invecinate si cum fortele Van der Waals actionează pe distante de aproximativ 3,5 A, ce motiv ar avea sa actioneze la distante de câtiva centimetri ?

Scris de **virgil** Mar 01 Noi 2016, 09:16

Cum moleculele de la doua bule distincte nu sunt invecinate si cum fortele Van der Waals actionează pe distante de aproximativ 3,5 A, ce motiv ar avea sa actioneze la distante de câtiva centimetri ?

Daca ai doua molecule in interactiune, diatanta poate fi de 3.5 A, dar daca ai cateva mii de miliarde de molecule, ce se intampla cu acea distanta? daca analizezi doua baloane de spuma, chiar foarte apropiate nu se prea atrag, dar daca sunt doua bule pline aflate in suspensie se vor atrage. Diferenta consta tocmai in masa moleculara nesaturata d.p.v. al fortelor Van der Waals.

Scris de negativ Mar 01 Noi 2016, 14:17

virgil a scris:
Cum moleculele de la doua bule distincte nu sunt invecinate si cum fortele Van der Waals actionează pe distante de aproximativ 3,5 A, ce motiv ar avea sa actioneze la distante de câtiva centimetri ?
Daca ai doua molecule in interactiune, diatanta poate fi de 3.5 A, dar daca ai cateva mii de miliarde de molecule, ce se intampla cu acea distanta? daca analizezi doua baloane de spuma, chiar foarte apropiate nu se prea atrag, dar daca sunt doua bule pline aflate in suspensie se vor atrage. Diferenta consta tocmai in masa moleculara nesaturata d.p.v. al fortelor Van der Waals.

Adica dupa cum spui aici, se insumeaza fortele Van der Waals, si tensiunea superficiala se manifesta si la cativa cm de bula aflata in suspensie. Nu e cam mult ?

Scris de **virgil** Mar 01 Noi 2016, 16:13

negativ a scris:
virgil a scris:
Cum moleculele de la doua bule distincte nu sunt invecinate si cum fortele Van der Waals actionează pe distante de aproximativ 3,5 A, ce motiv ar avea sa actioneze la distante de câtiva centimetri ?
Daca ai doua molecule in interactiune, diatanta poate fi de 3.5 A, dar daca ai cateva mii de miliarde de molecule, ce se intampla cu acea distanta? daca analizezi doua baloane de spuma, chiar foarte apropiate nu se prea atrag, dar daca sunt doua bule pline aflate in suspensie se vor atrage. Diferenta consta tocmai in masa moleculara nesaturata d.p.v. al fortelor Van der Waals.
Adica dupa cum spui aici, se insumeaza fortele Van der Waals, si tensiunea superficiala se manifesta si la cativa cm de bula aflata in suspensie. Nu e cam mult ?

Altfel de unde o alta forta?

Scris de negativ Mar 01 Noi 2016, 19:53

Pai ar fi suficienta presiunea exercitata de lichidul in care plutesc bulele, care e mai mica intre acestea, decat presiunile din oricare alta directie.

Scris de **WoodyCAD** Lun 07 Noi 2016, 20:04

... la minutul 3 ...energie, volum, presiune...relativitate!

...la minutul 14....hidrodinamica si electrodinamica...
TOTUL...INTERACTIUNE DE TORNADE!
(mai clar in teorie unificata)

Scris de Continut sponsorizat

Densitate, presiune, tensiune

Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune

Re: Densitate, presiune, tensiune