Ultimele subiecte
» Basarabia, Bucovina - pământ românescScris de CAdi Astazi la 13:01
» OZN in Romania
Scris de CAdi Vin 13 Sept 2024, 21:34
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de CAdi Vin 13 Sept 2024, 13:41
» Fotografia astronomica.
Scris de CAdi Joi 12 Sept 2024, 06:12
» New topic
Scris de ilasus Mier 11 Sept 2024, 17:44
» Grup de cercetare pentru constiinta
Scris de virgil Lun 09 Sept 2024, 21:10
» Structura atomului
Scris de virgil Lun 02 Sept 2024, 20:16
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Lun 02 Sept 2024, 14:54
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Lun 02 Sept 2024, 07:45
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Mar 27 Aug 2024, 17:55
» URME ALE EXTRATERESTRILOR PE PAMANT. DESCOPERIRI INEXPLICABILE SI FENOMENE OZN 1
Scris de CAdi Dum 25 Aug 2024, 23:21
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Dum 25 Aug 2024, 11:27
» Experimentul Pound Rebka
Scris de virgil Lun 19 Aug 2024, 18:14
» Microundele
Scris de CAdi Vin 16 Aug 2024, 11:11
» Transilvania-pamant stramosesc
Scris de CAdi Mier 14 Aug 2024, 06:55
» Scrierea dacilor
Scris de CAdi Lun 12 Aug 2024, 19:58
» Sanatate- Diverse
Scris de eugen Sam 10 Aug 2024, 10:01
» Daci nemuritori
Scris de eugen Vin 09 Aug 2024, 22:10
» Suntem indexaţi de motoarele de căutare?
Scris de CAdi Mar 06 Aug 2024, 15:58
» Impulsul elicoidal
Scris de virgil Joi 01 Aug 2024, 21:01
» Constatari
Scris de CAdi Joi 01 Aug 2024, 06:36
» Globalizarea
Scris de eugen Sam 27 Iul 2024, 12:44
» Fenomene Electromagnetice
Scris de eugen Lun 22 Iul 2024, 21:37
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de virgil Lun 22 Iul 2024, 18:39
» Masina Timpului
Scris de CAdi Lun 22 Iul 2024, 13:17
» Ce este FOIP?
Scris de Abel Cavaşi Vin 19 Iul 2024, 22:02
» Inertia
Scris de virgil Mier 17 Iul 2024, 11:09
» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de CAdi Mar 16 Iul 2024, 05:20
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Lun 15 Iul 2024, 10:17
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Dum 14 Iul 2024, 20:25
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la Razvan în Fotografia astronomica. ( 1 )
» Mesaj de la CAdi în OZN in Romania
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în OZN in Romania
( 1 )
» Mesaj de la Razvan în Fotografia astronomica.
( 1 )
» Mesaj de la Forever_Man în Grup de cercetare pentru constiinta
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12371) | ||||
CAdi (12270) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7953) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6170) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3911) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 17 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 17 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Laborator-sa construim impreuna
+5
scanteitudorel
gafiteanu
mm
virgil_48
eugen
9 participanți
Pagina 2 din 5
Pagina 2 din 5 • 1, 2, 3, 4, 5
Laborator-sa construim impreuna
Rezumarea primului mesaj :
Tubul vidat deschis
Din linkurile din ultima mea postare reiese ca Tesla stia sa transmita fascicule subtiri de unde longitudinale. Inventase un tub emitator, cu vacuum, un fel de ”sticla fara dop”, in care vidul se mentinea -daca am inteles bine-cu o dioda hidrodinamica...Emisia energetica putea iesi din acel tub, fara sa fie atenuata de scrinul/ ” dopul” tubului...
Putand regla de exemplu dintr-un circuit rezonant frecventa de rezonanta, putea regla lungimea de unda sau fractiune din lungimea de unda din parametrii circuitului.
Iar lungimea de unda o putea alege egala sau fractie din distanta pana la tinta...
Pentru o tinta miscatoare, ventrul ( maximul) emisiei undei putea ” alerga” dupa tinta...cu un reglaj dinamic al lungimii de unda...
Tubul vidat deschis
Din linkurile din ultima mea postare reiese ca Tesla stia sa transmita fascicule subtiri de unde longitudinale. Inventase un tub emitator, cu vacuum, un fel de ”sticla fara dop”, in care vidul se mentinea -daca am inteles bine-cu o dioda hidrodinamica...Emisia energetica putea iesi din acel tub, fara sa fie atenuata de scrinul/ ” dopul” tubului...
Putand regla de exemplu dintr-un circuit rezonant frecventa de rezonanta, putea regla lungimea de unda sau fractiune din lungimea de unda din parametrii circuitului.
Iar lungimea de unda o putea alege egala sau fractie din distanta pana la tinta...
Pentru o tinta miscatoare, ventrul ( maximul) emisiei undei putea ” alerga” dupa tinta...cu un reglaj dinamic al lungimii de unda...
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Logic . Cu cat intinzi mai mult de un arc mecanic elicoidal cu atat depui mai mult efort , prin urmare creste pasul. Un exemplu cat se poate de simplu.eugen a scris:In cazul experimentului din poza de mai sus, intr-un tub cu xenon se produce descarcare in inalta tensiune sub forma de plasma filiforma.
Gazul xenon ionizat , este acelerat ion cu ion.
Daca admitem ca se ionizeaza negativ de la electrodul cu negru in poza, atunci in mod logic ionii sunt acelerati spre electrodul cu rosu , pozitiv.
Accelerarea se face sub actiunea fortelor electrice datorate campului electric dintre electrodul negativ si cel pozitiv.
Adica de la stanga ( electrodul negativ ) spre dreapta (electrodul pozitiv).
Corect .
In timpul accelerarii se transmite energie din camp electric asupra ionilor.
Logic.
De asemeni se transmite energie suplimentara datorata fortelor magnetice ale campului magnetic al magnetului.
Nu vad pozitia magnetului , astfel incat sa ma exprim daca campul acestuia accelereaza sau incetineste deplasarea ionilor .
Ionii sunt fortati prin incarcatura energetica progresiva la o traiectorie progresiva.
Este evidenta conexiunea dintre energia primita de ioni si dinamica elicoidala a traiectoriei ionilor intre electrozi.
Logic .
In absenta campului magnetic, o zoomare marita cu tehnici fotografice speciale ar putea pune in evidenta dinamica traiectoriei plasmei sub actiunea numai a campului electric.
Mai greu de realizat , dar am sa-ti prezint un fenomen fizic de felul celui prezentat de tine . La viata mea am schimbat multe tuburi de Neon si am observat un fenomen fizic mai deosebit . Un numar extrem de mic din tuburile inlocuite se comporta anormal .
Explic : Dupa montare si cuplare la sursa de curent , in interiorul lor se vedea foarte clar o elicoida , mai puternic luminata care se rotea pe toata lungimea tubului in jurul unei axe longitudinale . Efectul dura timp de 20-30 de secunde , dupa care disparea ,iar tubul putea fi aruncat la gunoi.
In cazul acesta nu exista un camp magnetic .
Sarcinile elctrice in campul magnetic terestru au aceeasi deplasare elicoidala , iar inductia campului magnetic terestru este foarte mica , de 4-5 Gausi.
Care la campuri din ce in ce mai mari ar forta plasma la o traiectorie elicoidala de ordin 2, cu precesie, daca am inteles bine principiul exprimat de Abel.
Si mai sus am precesie .
In experimentele proprii, chiar caut ipostaze ale densitatilor mari de energie electromagnetica in tuburi cu descarcare si un model fizic adecvat. Care sa explice de exemplu impedanta mica la descarcari bruste, de genul celebrelor experimente Tesla.
Cine determina descarcarile bruste ? Nu impedanta mica ?
Caz in care imi explic de exemplu reducerea turbulentelor din plasma cand aceasta curge elicoidal… efectul final fiind o impedanta intre electrozi mica.
Aici nu am inteles . Contrazice ce ai spus mai sus . Ma asteptam sa ai o impedanta mare .
De aceea gasesc foarte stimulatoare principiile enuntate de Abel cu dinamica traiectoriei functie de nivelul energetic .
scanteitudorel- A decedat
- Numarul mesajelor : 4989
Data de inscriere : 20/02/2015
Re: Laborator-sa construim impreuna
Mersi de participare.
Ca deobicei esti la obiect, detaliat.
Mai jos , dintr-o postare din octombrie 2019, aspectul unei coloane rotitoare la o descarcare in tub cu mercur :
Am incercat in acea postare o explicatie prin mecanismele de electroconvergenta descrise de dn. Crivoi.
In ce priveste impedanta mica intre electrozi, la descarcari bruste, intuiesc o turbulenta electrica redusa in coloana de descarcare, cu conditia ca impulsul sa fie puternic descrescator, ca in vizualizarea pe care am facut-o pe osciloscop.
Posibil så intervina si efectul de curgere elicoidala a plasmei, ceea ce reduce turbulentele si in final contribuie la o impedanta redusa.
url=https://servimg.com/view/19620909/404][/url]
Ideal este ca impulsul sa fie unisens, nu dute-vino ca la sinusoidala. In lipsa acestui caz ideal am folosit impulsuri puternic atenuate, cu primul varf de maxim mai mare decat restul oscilatiilor atenuate. Plasand un condensator in apropierea experimentului am constatat incarcarea usoara a condensatorului , ceea ce arata prezenta unei componente unisens in campul electric la descarcare.
Un exemplu sugestiv: sa ne gandim la impedanta unei bobine in curent continuu ( nula) si in curent alternativ ( proportionala cu frecventa).
Banuiesc efecte asemanatoare la descarcari in impulsuri unisens , versus descarcari vibratorii in alternativ.
Ca deobicei esti la obiect, detaliat.
Mai jos , dintr-o postare din octombrie 2019, aspectul unei coloane rotitoare la o descarcare in tub cu mercur :
Am incercat in acea postare o explicatie prin mecanismele de electroconvergenta descrise de dn. Crivoi.
In ce priveste impedanta mica intre electrozi, la descarcari bruste, intuiesc o turbulenta electrica redusa in coloana de descarcare, cu conditia ca impulsul sa fie puternic descrescator, ca in vizualizarea pe care am facut-o pe osciloscop.
Posibil så intervina si efectul de curgere elicoidala a plasmei, ceea ce reduce turbulentele si in final contribuie la o impedanta redusa.
url=https://servimg.com/view/19620909/404][/url]
Ideal este ca impulsul sa fie unisens, nu dute-vino ca la sinusoidala. In lipsa acestui caz ideal am folosit impulsuri puternic atenuate, cu primul varf de maxim mai mare decat restul oscilatiilor atenuate. Plasand un condensator in apropierea experimentului am constatat incarcarea usoara a condensatorului , ceea ce arata prezenta unei componente unisens in campul electric la descarcare.
Un exemplu sugestiv: sa ne gandim la impedanta unei bobine in curent continuu ( nula) si in curent alternativ ( proportionala cu frecventa).
Banuiesc efecte asemanatoare la descarcari in impulsuri unisens , versus descarcari vibratorii in alternativ.
Ultima editare efectuata de catre eugen in Dum 19 Iul 2020, 21:08, editata de 1 ori
eugen- Moderator
- Numarul mesajelor : 3911
Data de inscriere : 19/03/2010
Re: Laborator-sa construim impreuna
virgil_48 a scris:Cineva dintre cei mai apropiati de subiect, imi poate spune si
mie dece intr-un cuptor cu microunde, peretele metalic opus
magnetronului nu se incalzeste, in timp ce un obiect metalic
expus central se incalzeste si incepe sa scânteieze ?
Daca acelui obiect metalic i-as face "împământare" la carcasa,
ar mai fi deranjat de fluxul magnetronului ? Oare are
loc o circulatie de particule in circuit inchis prin carcasa ?
Am sesizat ca Eugen a mai facut ceva incercari, dar astept o
indicatie de la oricine.
In poza se observa graficul undei electrice in cuptorul cu microunde. Se observa ca ambii pereti metalici ( cel mai apropiati de emitator si indepartat de emitator sunt in pozitia nod de unda, adica teoretic potential nul.
In experimentele mele-redate la pagina 33 pe acest topic- am plasat un electrod de wolfram la jumatatea distantei dintre pereti unde graficul arata un maxim si am obtinut efect maxim, plasma intensa la varful electrodului, celalat capat fiind lipit de carcasa legata la potential nul, impamantare.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Re: Laborator-sa construim impreuna
Ca sa ai certitudinea ca cele 5 puncte de potential maxim sunt reale,eugen a scris:
In poza se observa graficul undei electrice in cuptorul cu microunde. Se observa ca ambii pereti metalici ( cel mai apropiati de emitator si indepartat de emitator sunt in pozitia nod de unda, adica teoretic potential nul.
In experimentele mele-redate la pagina 33 pe acest topic- am plasat un electrod de wolfram la jumatatea distantei dintre pereti unde graficul arata un maxim si am obtinut efect maxim, plasma intensa la varful electrodului, celalat capat fiind lipit de carcasa legata la potential nul, impamantare.
ar trebui pozitionat electrodul si in dreptul celor 4 puncte rosii, de
potential nul. Eventual sa-i asiguri mobilitatea si sa-l plimbi de la
un perete la altul. Dar poate tu nu esti asa de suspicios ca mine !
Mie nu-mi vine sa cred ca in punctele rosii, sau in dreptul lor,
efectul relevat de tine nu se manifesta !
Am retinut ca electrodul a fost legat la carcasa, ceace mi-a adus
o oarecare intelegere. Multumesc!
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44720
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Laborator-sa construim impreuna
Virgil_48,
La momentul experimentelor cu plasma in cuptor cu microunde, m-a preocupat in special obtinerea plasmei si eventuale aplicatii utile.
Spectrul undei pe directia emitatorului de microunde
l-am amanat.
Desigur ca se poate reactualiza un experiment in sensul celor expuse de tine.
Un cuptor cu microunde -presupunand unul la care ne luam inclusiv riscul distrugerii accidentale-poate deveni un minilaborator de incercari diverse.
In contextul EMDrive, Cris propunea mai demult - daca imi aduc bine aminte- un experiment de genul:
Suspendarea cu fire a magnetronului, alimentarea lui si observarea eventualelor deplasari unghiulare ale acestui ansamblu suspendat. Aceasta in vederea depistarii vre-unui eventual efect de propulsie.
Ce pot sa marturisesc, in timpul unor experimente cu descarcari in impulsuri de inalta tensiune pe tuburi gen fluorescent, tinut in mana, am sesizat un efect mecanic de usor "bobarnac" axial.
Aceasta mi-a reamintit de celebrele experimente Brown cu forte de propulsie in contextul inaltelor tensiuni.
La momentul experimentelor cu plasma in cuptor cu microunde, m-a preocupat in special obtinerea plasmei si eventuale aplicatii utile.
Spectrul undei pe directia emitatorului de microunde
l-am amanat.
Desigur ca se poate reactualiza un experiment in sensul celor expuse de tine.
Un cuptor cu microunde -presupunand unul la care ne luam inclusiv riscul distrugerii accidentale-poate deveni un minilaborator de incercari diverse.
In contextul EMDrive, Cris propunea mai demult - daca imi aduc bine aminte- un experiment de genul:
Suspendarea cu fire a magnetronului, alimentarea lui si observarea eventualelor deplasari unghiulare ale acestui ansamblu suspendat. Aceasta in vederea depistarii vre-unui eventual efect de propulsie.
Ce pot sa marturisesc, in timpul unor experimente cu descarcari in impulsuri de inalta tensiune pe tuburi gen fluorescent, tinut in mana, am sesizat un efect mecanic de usor "bobarnac" axial.
Aceasta mi-a reamintit de celebrele experimente Brown cu forte de propulsie in contextul inaltelor tensiuni.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Bineinteles ca asta este de incercat. Si nu cu un magnetron,eugen a scris:Virgil_48,
. . . . . .
In contextul EMDrive, Cris propunea mai demult - daca imi aduc bine aminte- un experiment de genul:
Suspendarea cu fire a magnetronului, alimentarea lui si observarea eventualelor deplasari unghiulare ale acestui ansamblu suspendat. Aceasta in vederea depistarii vre-unui eventual efect de propulsie.
Ce pot sa marturisesc, in timpul unor experimente cu descarcari in impulsuri de inalta tensiune pe tuburi gen fluorescent, tinut in mana, am sesizat un efect mecanic de usor "bobarnac" axial.
Aceasta mi-a reamintit de celebrele experimente Brown cu forte de propulsie in contextul inaltelor tensiuni.
ci cu un cuptor cu microunde intreg.
Doar si celebrul motor EmDrive, este inchis !
Ar trebui suspendat de tavan cu 4 fire paralele, ca sa lucreze
ca un pendul, fara sa se roteasca. Iar cablul de alimenare sa
nu-i impiedice balansarea pe directia axiala a magnetronului.
Daca poti obtine si amplifica balansul prin intreruperea si
refacerea alternata a alimentarii cuptorului, ai aflat adevarul !
Si copiii stiu sa se dea in leagan.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44720
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Laborator-sa construim impreuna
Daca ar fi asa simplu, s-ar plimba cuptorul pe dulap, incet incet ar ajunge la usa.virgil_48 a scris:Bineinteles ca asta este de incercat. Si nu cu un magnetron,eugen a scris:Virgil_48,
. . . . . .
In contextul EMDrive, Cris propunea mai demult - daca imi aduc bine aminte- un experiment de genul:
Suspendarea cu fire a magnetronului, alimentarea lui si observarea eventualelor deplasari unghiulare ale acestui ansamblu suspendat. Aceasta in vederea depistarii vre-unui eventual efect de propulsie.
Ce pot sa marturisesc, in timpul unor experimente cu descarcari in impulsuri de inalta tensiune pe tuburi gen fluorescent, tinut in mana, am sesizat un efect mecanic de usor "bobarnac" axial.
Aceasta mi-a reamintit de celebrele experimente Brown cu forte de propulsie in contextul inaltelor tensiuni.
ci cu un cuptor cu microunde intreg.
Doar si celebrul motor EmDrive, este inchis !
Ar trebui suspendat de tavan cu 4 fire paralele, ca sa lucreze
ca un pendul, fara sa se roteasca. Iar cablul de alimenare sa
nu-i impiedice balansarea pe directia axiala a magnetronului.
Daca poti obtine si amplifica balansul prin intreruperea si
refacerea alternata a alimentarii cuptorului, ai aflat adevarul !
Si copiii stiu sa se dea in leagan.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12371
Puncte : 56510
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Cine vrea magneti puternici, desigur ca pt un generator free energy, gaseste si aici, dar sa aiba cont la facebook. Va tocmiti.
https://www.facebook.com/marketplace/item/655734278483118/
https://www.facebook.com/marketplace/item/655734278483118/
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 35899
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Interactiune eter- conductor electric
Din propriile experimente cu sarme lungi bobinate, masurand distanta intre puncte de potential maxim la unde stationare in bobine, am calculat viteza de propagare a energiei electromagnetice, ca fractiune din ordinul de marime al vitezei luminii in vid.
Am gasit in unele informatii ca viteza de transmitere a energiei electrice prin conductori este 270.000 km/secunda.
La acest ordin de marime se deduce ca oscilatiile electrice in conductori se transmit prin eter, nu prin substanta, gen electroni, etc.
O oscilatie electrica presupune oscilatii ale electronilor dar si oscilatii in eter. Viteza de drift a electronilor este mult mult mai mica decat viteza luminii.
Intuiesc ca oscilatiile eterului antreneaza electrozii sa oscileze.
Dar electronii sunt legati electric de conductori, rezultand o interactiune finala eter-conductor.
Concluzia de mai sus poate fi utila in studiul propulsiei electromagnetice
Din propriile experimente cu sarme lungi bobinate, masurand distanta intre puncte de potential maxim la unde stationare in bobine, am calculat viteza de propagare a energiei electromagnetice, ca fractiune din ordinul de marime al vitezei luminii in vid.
Am gasit in unele informatii ca viteza de transmitere a energiei electrice prin conductori este 270.000 km/secunda.
La acest ordin de marime se deduce ca oscilatiile electrice in conductori se transmit prin eter, nu prin substanta, gen electroni, etc.
O oscilatie electrica presupune oscilatii ale electronilor dar si oscilatii in eter. Viteza de drift a electronilor este mult mult mai mica decat viteza luminii.
Intuiesc ca oscilatiile eterului antreneaza electrozii sa oscileze.
Dar electronii sunt legati electric de conductori, rezultand o interactiune finala eter-conductor.
Concluzia de mai sus poate fi utila in studiul propulsiei electromagnetice
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
eugen a scris:Interactiune eter- conductor electric
Concluzia de mai sus poate fi utila in studiul propulsiei electromagnetice
La ce te gandesti mai concret?
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 12270
Puncte : 58498
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: Laborator-sa construim impreuna
Ma gandesc la un eventual experiment in care sa se masoare efectul mecanic axial de-a lungul unei bobine supusa unor impulsuri de inalta tensiune, impulsuri asimetrice de genul celor pe care le-am surprins pe osciloscop.
Se pot aplica impulsuri pe un ansamblu trafo Tesla in sfert de unda, miniatural, de genul celui pe care l-am folosit mai demult in alte experimente, surprins partial in poza.
Imaginile cu farfuria zburatoare si sfertul de unda din antena fac aluzie la acest tip de experiment.
Tipul de impuls asimetric am incercat sa-l explic pe acest topic sub genericul "Tesla descifrat prin Steinmetz" ,pagina 28 si partea a doua pagina 32.
https://cercetare.forumgratuit.ro/t346p810-laborator-sa-construim-impreuna
https://cercetare.forumgratuit.ro/t346p930-laborator-sa-construim-impreuna
https://i.servimg.com/u/f68/19/62/09/09/screen43.jpg[/img][/url]
Se pot aplica impulsuri pe un ansamblu trafo Tesla in sfert de unda, miniatural, de genul celui pe care l-am folosit mai demult in alte experimente, surprins partial in poza.
Imaginile cu farfuria zburatoare si sfertul de unda din antena fac aluzie la acest tip de experiment.
Tipul de impuls asimetric am incercat sa-l explic pe acest topic sub genericul "Tesla descifrat prin Steinmetz" ,pagina 28 si partea a doua pagina 32.
https://cercetare.forumgratuit.ro/t346p810-laborator-sa-construim-impreuna
https://cercetare.forumgratuit.ro/t346p930-laborator-sa-construim-impreuna
https://i.servimg.com/u/f68/19/62/09/09/screen43.jpg[/img][/url]
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Re: Laborator-sa construim impreuna
eugen a scris:
Ma gandesc la un eventual experiment in care sa se masoare efectul mecanic axial de-a lungul unei bobine
supusa unor impulsuri de inalta tensiune, impulsuri asimetrice de genul celor pe care le-am surprins pe osciloscop.
Se pot aplica impulsuri pe un ansamblu trafo Tesla in sfert de unda, miniatural,
de genul celui pe care l-am folosit mai demult in alte experimente, surprins partial in poza.
Eu sunt de profesie inginer mecanic si mie greu sa urmaresc expuneri pe parte electrica.
Totusi nu sunt chiar pe dinafara ceea ce pot sa spun este ca la modelul de farfurii zburatoare,
cu propulsie electromagnetica se folosesc doua discuri care impart nava spatiala in doua jumatati
pe care sunt dispuse bobine Tesla in diferite scheme de dispunere (partea secreta).
Bobinele se incarca electromagnetic si formeaza in jurul lor campuri magnetice polarizate de acelasi semn
ori plus , ori minus .
Discurile se rotesc in sensuri contrare iar respingerea magnetica creata de campurile magnetice care inconjoara
bobinele Tesla (la magneti se stie sud-sud sau nord-nord da respingere)) angrenate de vortexul rotational se spune
ca da nastere la o deplasare pe inaltime sau axiala in functie de inclinarea bobinelor Tesla si viteza de rotatie contrara
a celor 2 discuri.
Ar merita incercata o experienta de laborator la o firma aeronautica specializata in cercetare...
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 12270
Puncte : 58498
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Re: Laborator-sa construim impreuna
Si "proiectul" acesta ar functiona si in spatiul indepartat, faraCAdi a scris:. . . . .
Totusi nu sunt chiar pe dinafara ceea ce pot sa spun este ca la modelul de farfurii zburatoare,
cu propulsie electromagnetica se folosesc doua discuri care impart nava spatiala in doua jumatati
pe care sunt dispuse bobine Tesla in diferite scheme de dispunere (partea secreta).
Bobinele se incarca electromagnetic si formeaza in jurul lor campuri magnetice polarizate de acelasi semn
ori plus , ori minus .
Discurile se rotesc in sensuri contrare iar respingerea magnetica creata de campurile magnetice care inconjoara
bobinele Tesla (la magneti se stie sud-sud sau nord-nord da respingere)) angrenate de vortexul rotational se spune
ca da nastere la o deplasare pe inaltime sau axiala in functie de inclinarea bobinelor Tesla si viteza de rotatie contrara a celor 2 discuri.
Ar merita incercata o experienta de laborator la o firma aeronautica specializata in cercetare...
influenta corpurilor ? Ce ejecteaza sistemul propus ca sa obtina
impuls ?
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44720
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Laborator-sa construim impreuna
CAdi ,
Exista mai multe versiuni de solutii de propulsie electromagnetica, posibil ca una din ele sa fie aceea pe care ai prezentat-o.
Este greu de perceput un fenomen ca propulsia electromagnetica numai din perspectiva teoretica, fara sa fi facut vre-un experiment, proba, etc ce ar putea sa ne apropie de zgandarirea fenomenului.
Sa ne uitam cata cazna avem cu EmDrive…
Raspunsul meu de mai sus l-am dat in ideea ca ce am in mana, pe aceasta pot face eventuale masuratori.
Nu am discuri rotitoare, conditii pentru astfel de versiuni ca cea pe care ai adus-o ca exemplu.
Ideea pe care am vrut s-o inserez este ca in versiunea cu impulsuri quasi unidirectionale s-ar putea produce campuri magnetice sau electrice unidirectionale, care nu vibreaza "inainte-inapoi " ca la fenomenele sinusoidale.
Au fost discutii pe forum ca la sinusoidal alternarea plus/minus ar produce anularea efectului mecanic unidirectional.
Deci se pune problema unor efecte electromagnetic/ mecanice cu eventual efect de propulsie prin crearea unor campuri electromagnetice unidirectionale.
Am denumit aceste efecte ca "fenomene sunami".
Valul in sunami este unidirectional, spre deosebre de valul inainte-inapoi ...
Exista mai multe versiuni de solutii de propulsie electromagnetica, posibil ca una din ele sa fie aceea pe care ai prezentat-o.
Este greu de perceput un fenomen ca propulsia electromagnetica numai din perspectiva teoretica, fara sa fi facut vre-un experiment, proba, etc ce ar putea sa ne apropie de zgandarirea fenomenului.
Sa ne uitam cata cazna avem cu EmDrive…
Raspunsul meu de mai sus l-am dat in ideea ca ce am in mana, pe aceasta pot face eventuale masuratori.
Nu am discuri rotitoare, conditii pentru astfel de versiuni ca cea pe care ai adus-o ca exemplu.
Ideea pe care am vrut s-o inserez este ca in versiunea cu impulsuri quasi unidirectionale s-ar putea produce campuri magnetice sau electrice unidirectionale, care nu vibreaza "inainte-inapoi " ca la fenomenele sinusoidale.
Au fost discutii pe forum ca la sinusoidal alternarea plus/minus ar produce anularea efectului mecanic unidirectional.
Deci se pune problema unor efecte electromagnetic/ mecanice cu eventual efect de propulsie prin crearea unor campuri electromagnetice unidirectionale.
Am denumit aceste efecte ca "fenomene sunami".
Valul in sunami este unidirectional, spre deosebre de valul inainte-inapoi ...
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
eugen a scris:CAdi ,
Deci se pune problema unor efecte electromagnetic/ mecanice cu eventual efect de propulsie prin crearea unor campuri electromagnetice unidirectionale.
Am denumit aceste efecte ca "fenomene sunami".
Valul in sunami este unidirectional, spre deosebre de valul inainte-inapoi ...
Si eu pun problema tot la fel numai ca la aceste bobine sa ai posibilitatea ca la o anumita comanda sa inversezi sensul curentului electric in bobina.
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 12270
Puncte : 58498
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: Laborator-sa construim impreuna
O schimbare rapida de sens curent in bobina presupune o schimbare rapida de sens flux magnetic in bobina si obtinere de tensiuni autoinduse momentane mari.
Posibil ca aceste tensiuni mari sa acumuleze la capetele bobinei potentiale inalte utile.
Posibil ca aceste tensiuni mari sa acumuleze la capetele bobinei potentiale inalte utile.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Cine vrea sa aiba un mare subiect de cercetare si gandire, sa faca urmatorul experiment:
Sa achizitioneze un osciloscop portabil digital cu memorie. Sa confectioneze o sonda inductiva din cateva spire cu diametru mare de 1 metru si se leaga la cablul intrare Y. Seteaza baza de timp X convenabil in urma unor experiente, initial cam 1-10-100 microsecunde/div orizontal. Se va plasa aparatul undeva in camp cand sunt afara fulgere si se va inregistra campul magnetic produs la descarcarea fulgerelor. Se orienteaza convenabil axa bobinei-sonda. Daca se poate, vor fi doua bobine pozitionate perpendicular la cele doua intrari Y . Veti fi surprinsi de ce veti obtine. E bine ca in apropiere sa fie anumite cladiri inalte cu paratraznet, pt a evita sa cada fulgerul exact in aparatul Dv. Sa va vad daca anticipati (si explicati) pozitia corecta a axei bobinei, pt a prinde-capta maximul de intensitate a campului magnetic produs de fulger. Stiti cat dureaza un fulger si care este graficul sau ? Osciloscopul cu inregistrare-memorie va va spune. (atentie, magnetica, nu optica !)
Sa achizitioneze un osciloscop portabil digital cu memorie. Sa confectioneze o sonda inductiva din cateva spire cu diametru mare de 1 metru si se leaga la cablul intrare Y. Seteaza baza de timp X convenabil in urma unor experiente, initial cam 1-10-100 microsecunde/div orizontal. Se va plasa aparatul undeva in camp cand sunt afara fulgere si se va inregistra campul magnetic produs la descarcarea fulgerelor. Se orienteaza convenabil axa bobinei-sonda. Daca se poate, vor fi doua bobine pozitionate perpendicular la cele doua intrari Y . Veti fi surprinsi de ce veti obtine. E bine ca in apropiere sa fie anumite cladiri inalte cu paratraznet, pt a evita sa cada fulgerul exact in aparatul Dv. Sa va vad daca anticipati (si explicati) pozitia corecta a axei bobinei, pt a prinde-capta maximul de intensitate a campului magnetic produs de fulger. Stiti cat dureaza un fulger si care este graficul sau ? Osciloscopul cu inregistrare-memorie va va spune. (atentie, magnetica, nu optica !)
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 35899
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Mini fulger simulat
In lipsa unui fulger la indemana am experimentat descarcari in impulsuri intre electrozi de wolfram. Durata unui impuls aproximativ 50 microsecunde.
Ajustand circuitul de descarcare LC ( C capacitatea condensatorului supus descarcarii, L inductanta bobinei inseriate) se poate obtine un spectru de impulsuri .
In acest spectru se poate obtine - cand C este mare si L mica- un impuls asimetric, cu prima semi-sinusoida purtatoare de energie marita.
url=https://servimg.com/view/19620909/152][/url]
https://i.servimg.com/u/f58/19/62/09/09/image70.png[/img][/url]
(A doua anvelopa de pe osciloscop este mai detaliata, se poate observa prima semisinusoida mai consistenta decat celelalte.
Schema de descarcare simplificata apare in calculele lui Steinmetz pe circuite tranzitorii.)
In acest fel se poate obtine o unda electrica expansiva ce poate incarca un condensator in apropiere. ( vezi experimentele Eric Dollard -unde longitudinale).
In lipsa unui fulger la indemana am experimentat descarcari in impulsuri intre electrozi de wolfram. Durata unui impuls aproximativ 50 microsecunde.
Ajustand circuitul de descarcare LC ( C capacitatea condensatorului supus descarcarii, L inductanta bobinei inseriate) se poate obtine un spectru de impulsuri .
In acest spectru se poate obtine - cand C este mare si L mica- un impuls asimetric, cu prima semi-sinusoida purtatoare de energie marita.
url=https://servimg.com/view/19620909/152][/url]
https://i.servimg.com/u/f58/19/62/09/09/image70.png[/img][/url]
(A doua anvelopa de pe osciloscop este mai detaliata, se poate observa prima semisinusoida mai consistenta decat celelalte.
Schema de descarcare simplificata apare in calculele lui Steinmetz pe circuite tranzitorii.)
In acest fel se poate obtine o unda electrica expansiva ce poate incarca un condensator in apropiere. ( vezi experimentele Eric Dollard -unde longitudinale).
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Re: Laborator-sa construim impreuna
Trebuie sa masori si sa inregistrezi impulsurile electrice si cele magnetice si ale fulgerelor. Sunt total diferite fata de scanteile construite artificial de noi, in care noi bagam energie.
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 35899
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Revin cu completari...Descarcarea in scantei pe un circuit oscilant este una, pe cand fulgerul este in special o incarcare !!! Urmata de un alt fel de descarcare.
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 35899
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Te referi probabil la doua etape formulate mai jos astfel:
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Lightning
"The establishment of the ionic channel takes a comparatively long amount of time (hundreds of milliseconds) in comparison to the resulting discharge, which occurs within a few dozen microseconds."
"Stabilirea campului ionic ia relativ un timp mai lung ( sute de milisecunde) in comparatie cu descarcarea rezultata care se petrece in cateva microsecunde."
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Lightning
"The establishment of the ionic channel takes a comparatively long amount of time (hundreds of milliseconds) in comparison to the resulting discharge, which occurs within a few dozen microseconds."
"Stabilirea campului ionic ia relativ un timp mai lung ( sute de milisecunde) in comparatie cu descarcarea rezultata care se petrece in cateva microsecunde."
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Nu, campul ionic e altceva, o autoinductie pe directia opusa in ionosfera. Ma refeream la etapele dinaintea producerii a ceea ce vedem noi luminos.
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 35899
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Intr-un experiment mai vechi cu un recipient sub presiune, urmaream ciclic o convectie fortata .
Am aplicat solutia unei elici de aluminiu cu 2 pastile magnetice cuplate pe elice, aflata in interiorul recipientului.
Acesta l-am prevazut cu un disc de aluminu prins in flanse.
Din exterior, un mecanism rotitor cu 2 pastile magnetice in oglinda, realiza cuplaj magnetic fara contact mecanic , campul de cuplaj penetrand tabla de aluminiu.
Am aplicat solutia unei elici de aluminiu cu 2 pastile magnetice cuplate pe elice, aflata in interiorul recipientului.
Acesta l-am prevazut cu un disc de aluminu prins in flanse.
Din exterior, un mecanism rotitor cu 2 pastile magnetice in oglinda, realiza cuplaj magnetic fara contact mecanic , campul de cuplaj penetrand tabla de aluminiu.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Re: Laborator-sa construim impreuna
Convectie fortata a cui si in ce scop?eugen a scris:Intr-un experiment mai vechi cu un recipient sub presiune, urmaream ciclic o convectie fortata .
Am aplicat solutia unei elici de aluminiu cu 2 pastile magnetice cuplate pe elice, aflata in interiorul recipientului.
Acesta l-am prevazut cu un disc de aluminu prins in flanse.
Din exterior, un mecanism rotitor cu 2 pastile magnetice in oglinda, realiza cuplaj magnetic fara contact mecanic , campul de cuplaj penetrand tabla de aluminiu.
In rest am inteles . Ai folosit un cuplaj magnetic.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25698
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Laborator-sa construim impreuna
Aceasta metoda se foloseste in laboratoare pentru amestecarea rapida a continutului lichid din vasele inchise ermetic, de exemplu acele substante care emana vapori toxici. Pentru aceasta in vas trebuie sa fie imersata acea elice cu 2-3 magneti in functie de numarul de pale, si deasupra vasului se pune un motoras electric pe axul caruia se afla montati alti magneti pe un disc care se invarte si antreneaza elicea care amesteca substanta lichida. Totusi aceasta metoda este mai laborioasa si nu functioneaza la substantele vascoase. Mai practica este metoda folosirii unei bile pusa in recipient si amestecarea facandu-se prin agitarea recipientului, precum la unele spreiuri de vopsea aflate in comert.scanteitudorel a scris:Convectie fortata a cui si in ce scop?eugen a scris:Intr-un experiment mai vechi cu un recipient sub presiune, urmaream ciclic o convectie fortata .
Am aplicat solutia unei elici de aluminiu cu 2 pastile magnetice cuplate pe elice, aflata in interiorul recipientului.
Acesta l-am prevazut cu un disc de aluminu prins in flanse.
Din exterior, un mecanism rotitor cu 2 pastile magnetice in oglinda, realiza cuplaj magnetic fara contact mecanic , campul de cuplaj penetrand tabla de aluminiu.
In rest am inteles . Ai folosit un cuplaj magnetic.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12371
Puncte : 56510
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Laborator-sa construim impreuna
De la motorul Stierling, despre care am citit prima data acum vre-o 40 de ani, m-am inspirat in a simula intr-un recipient sub presiune, cicluri incalzire -racire .
La Stierling timpii motorului se realizau automat .
Eu am incercat o convectie interioara controlata , astfel incat fluidul interior ( aer, vapori de apa, vapori de alcool, etc) sa fie dirijat alternativ, pe zona calda-zona rece a peretilor recipientului.
Efectul de crestere-descrestere a presiunii l-am gandit de colectat cu o membrana elastica speciala, rezistenta la temperatura, cu rol de cilindru cu volum variabil.
Pe membrana, intionam sa montez o tija cuplata la o pompa de apa, ca eventuala aplicatie in agricultura, etc.
M-am inscris pe forum , am redescoperit pasiunea pentru electromagnetism, sedus de emulatia de pe forum de acum vre-o zece ani cand muschetarii Sandokhan- Sadang-mm ne bombardau cu postari -noutati.
Apoi am abandonat experimentele cu capsula termodinamica.
Dar mi-am reamintit - stimulat de ultimele postari ale lui Tudorel- ca un pic de magnetism tot am aplicat atunci, jucandu-ma cu efectele magnetice care penetrau aluminiul si ajungeau in interiorul capsulei.
1-zona calda;
2- zona rece;
3- pastile magnetice, fixate pe un suport rotativ antrenat de un minimotor electric, in fata lor o membrana de aluminiu.
4- membrana elastica;
5- elice cu pastile magnetice.
Schema este grosiera-scuze pentru lipsa de calitate-lipsesc alte detalii precum o clapeta de dirijare flux optional zona rece-zona calda, etc.
La Stierling timpii motorului se realizau automat .
Eu am incercat o convectie interioara controlata , astfel incat fluidul interior ( aer, vapori de apa, vapori de alcool, etc) sa fie dirijat alternativ, pe zona calda-zona rece a peretilor recipientului.
Efectul de crestere-descrestere a presiunii l-am gandit de colectat cu o membrana elastica speciala, rezistenta la temperatura, cu rol de cilindru cu volum variabil.
Pe membrana, intionam sa montez o tija cuplata la o pompa de apa, ca eventuala aplicatie in agricultura, etc.
M-am inscris pe forum , am redescoperit pasiunea pentru electromagnetism, sedus de emulatia de pe forum de acum vre-o zece ani cand muschetarii Sandokhan- Sadang-mm ne bombardau cu postari -noutati.
Apoi am abandonat experimentele cu capsula termodinamica.
Dar mi-am reamintit - stimulat de ultimele postari ale lui Tudorel- ca un pic de magnetism tot am aplicat atunci, jucandu-ma cu efectele magnetice care penetrau aluminiul si ajungeau in interiorul capsulei.
1-zona calda;
2- zona rece;
3- pastile magnetice, fixate pe un suport rotativ antrenat de un minimotor electric, in fata lor o membrana de aluminiu.
4- membrana elastica;
5- elice cu pastile magnetice.
Schema este grosiera-scuze pentru lipsa de calitate-lipsesc alte detalii precum o clapeta de dirijare flux optional zona rece-zona calda, etc.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Re: Laborator-sa construim impreuna
Transformator asimetric
Doua bobine suprapuse ca cele din poze le-am alimentat pe rand cu o tensiune impusa, la frecventa de ordin zeci kilohertzi.
Fiecare bobina joaca pe rand rol de primar si rol de secundar.
Se observa ca bobina plata induce in bobina cilindrica.
Bobina cilindrica insa nu induce in bobina plata .
Se observa luminozitatile becurilor cuplate pe bobine , acestea indicand asimetria de mai sus.
Doua bobine suprapuse ca cele din poze le-am alimentat pe rand cu o tensiune impusa, la frecventa de ordin zeci kilohertzi.
Fiecare bobina joaca pe rand rol de primar si rol de secundar.
Se observa ca bobina plata induce in bobina cilindrica.
Bobina cilindrica insa nu induce in bobina plata .
Se observa luminozitatile becurilor cuplate pe bobine , acestea indicand asimetria de mai sus.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Re: Laborator-sa construim impreuna
Si ???eugen a scris:Transformator asimetric
Doua bobine suprapuse ca cele din poze le-am alimentat pe rand cu o tensiune impusa, la frecventa de ordin zeci kilohertzi.
Fiecare bobina joaca pe rand rol de primar si rol de secundar.
Se observa ca bobina plata induce in bobina cilindrica.
Bobina cilindrica insa nu induce in bobina plata .
Se observa luminozitatile becurilor cuplate pe bobine , acestea indicand asimetria de mai sus.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25698
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Laborator-sa construim impreuna
O alta configuratie de transformator asimetric:
Sunt aplicatii utile la transformatoare asimetrice, de exemplu:
- protectie la supratensiune in primar, la variatii bruste de curent in secundar;
- posibilitatea de a creste randamentul transformarii in plaja de rezonanta primar cu secundar; la transformatoarele clasice nu se poate ajunge intr-o rezonanta primar- secundar.
Transformatoare asimetrice a folosit Tesla si utilitatea lor a fost dovedita.
Sunt aplicatii utile la transformatoare asimetrice, de exemplu:
- protectie la supratensiune in primar, la variatii bruste de curent in secundar;
- posibilitatea de a creste randamentul transformarii in plaja de rezonanta primar cu secundar; la transformatoarele clasice nu se poate ajunge intr-o rezonanta primar- secundar.
Transformatoare asimetrice a folosit Tesla si utilitatea lor a fost dovedita.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Abel Cavaşi și scanteitudorel apreciază acest mesaj
Re: Laborator-sa construim impreuna
Am o cerere de brevet de inventie cu aceasta cupla magnetica pentru substante biologice periculoase si mi-a fost respinsa.virgil a scris:Aceasta metoda se foloseste in laboratoare pentru amestecarea rapida a continutului lichid din vasele inchise ermetic, de exemplu acele substante care emana vapori toxici. Pentru aceasta in vas trebuie sa fie imersata acea elice cu 2-3 magneti in functie de numarul de pale, si deasupra vasului se pune un motoras electric pe axul caruia se afla montati alti magneti pe un disc care se invarte si antreneaza elicea care amesteca substanta lichida. Totusi aceasta metoda este mai laborioasa si nu functioneaza la substantele vascoase. Mai practica este metoda folosirii unei bile pusa in recipient si amestecarea facandu-se prin agitarea recipientului, precum la unele spreiuri de vopsea aflate in comert.scanteitudorel a scris:Convectie fortata a cui si in ce scop?eugen a scris:Intr-un experiment mai vechi cu un recipient sub presiune, urmaream ciclic o convectie fortata .
Am aplicat solutia unei elici de aluminiu cu 2 pastile magnetice cuplate pe elice, aflata in interiorul recipientului.
Acesta l-am prevazut cu un disc de aluminu prins in flanse.
Din exterior, un mecanism rotitor cu 2 pastile magnetice in oglinda, realiza cuplaj magnetic fara contact mecanic , campul de cuplaj penetrand tabla de aluminiu.
In rest am inteles . Ai folosit un cuplaj magnetic.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25698
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Laborator-sa construim impreuna
Acum am inteles care este scopul din punct de vedere tehniceugen a scris:O alta configuratie de transformator asimetric:
Sunt aplicatii utile la transformatoare asimetrice, de exemplu:
- protectie la supratensiune in primar, la variatii bruste de curent in secundar;
- posibilitatea de a creste randamentul transformarii in plaja de rezonanta primar cu secundar; la transformatoarele clasice nu se poate ajunge intr-o rezonanta primar- secundar.
Transformatoare asimetrice a folosit Tesla si utilitatea lor a fost dovedita.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25698
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Laborator-sa construim impreuna
Metoda de vizualizare a naturii unei descarcari prin plasma
Am folosit 2 bobine auto de aprindere, cuplate cu infasurarile primare inseriate cu nulul comun si aplicat de la un oscilator 20 khz sinusoidal ( primele doua poze) si impulsuri nesinudoidale logaritmice 10.000 impulsuri/ secunda ( poza trei si patru).
Am folosit un tub cu mercur pe care am aplicat iesirile de inalta tensiune.
In primul caz descarcarea este sinusoidala neintrerupta, flama de descarcare este fierbinte ( bornele eclator se incalzesc), culoarea plasmei din tub este albastra.
In al doilea caz descarcarea este in impulsuri discontinue, flama de descarcare este mai rece ( bornele eclator sunt mai reci, se distinge si un sunet in aer), culoarea plasmei in tub
este violet ( camera inregistreaza rosu...).
Am folosit 2 bobine auto de aprindere, cuplate cu infasurarile primare inseriate cu nulul comun si aplicat de la un oscilator 20 khz sinusoidal ( primele doua poze) si impulsuri nesinudoidale logaritmice 10.000 impulsuri/ secunda ( poza trei si patru).
Am folosit un tub cu mercur pe care am aplicat iesirile de inalta tensiune.
In primul caz descarcarea este sinusoidala neintrerupta, flama de descarcare este fierbinte ( bornele eclator se incalzesc), culoarea plasmei din tub este albastra.
In al doilea caz descarcarea este in impulsuri discontinue, flama de descarcare este mai rece ( bornele eclator sunt mai reci, se distinge si un sunet in aer), culoarea plasmei in tub
este violet ( camera inregistreaza rosu...).
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3911
Puncte : 33047
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Pagina 2 din 5 • 1, 2, 3, 4, 5
Subiecte similare
» Laborator-sa construim impreuna
» Sa construim antene radio din apa de mare.
» LABORATOR-cine vrea sa construiasca, bine, cine nu, treaba lui.
» Sa construim antene radio din apa de mare.
» LABORATOR-cine vrea sa construiasca, bine, cine nu, treaba lui.
Pagina 2 din 5
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum