Vulcanul Eyjafjallajokull

Vulcanul acesta, cu un nume imposibil de retinut, este oare o manifestare din sirul prevestirilor "sfarsitului lumii"? Pentru cei ce nu accepta ideea "prevestirilor", adaug amanuntul ca numai anul acesta au avut loc sase cutremure, peste grd. 7 Richter, in lume. Nu-s chiar sigur pe cifra sase, posibil cinci, deoarece asa am inregistrat-o in memorie. Indiferent ca-i 5 sau 6, e prea mult, adica semnaleaza o intensificare numerica fara precedent a acestui tip de cutremure. Ce spun oamenii de stiinta? Cred ca nimic. Sau, poate, eu ma insel si acesta e un fenomen obisnuit, "natural"? Semnalez doar, nu incerc sa seman panica, asa ca stati linistiti.

Problema care ma trimite la acest vulcan este o discutie recenta, aici, despre eterul care se deplaseaza sub forma unui val la suprafata pamantului, de la vest la est. De asemenea are legatura si cu cele sustinute de sandokhan in privinta miscarilor atmosferei.
Pe scurt, constatam "pe pielea noastra" ca desi Pamantul se invarte spre rasarit iar aerul de deasupra Islandei, datorita inertiei -dupa cum bine observa Abel- ar trebui sa "ramana in urma" fata de Pamant, adica desi ar trebui sa aiba o deplasare spre vest , sau mai exact, datorita circulatiei predilecte si permanente a maselor reci dinspre Polul Nord spre zona ecuator, ar trebui sa aiba o miscare compusa spre sud-vest, el "se incapataneaza" sa circule spre sud-est! De data aceasta, fiecare din noi poate constata acest adevar stiintific -absurd- datorita aerului Islandei "marcat" de fumul vulcanului. Vreo explicatie, Abel, in legatura cu inertia?
De semnalat masurile "organizatorice" prin care s-au anulat zborurile cu avionul; in ultima vreme diferite companii de aviatie au "gasit" trasee fie la 10.000 m alt., fie la 3.000 m, adica in zone neocupate de cenusa fina a vulcanului, care evolueaza cam pe la 6.000 m (iarasi inexplicabil ca cenusa "sta" la 6.000, desi, dupa legile invatate de noi pe la cele scoli, cenusa ar trebui sa fie gasita la toate altitudinile pe traseul ei).
Am pus doar niste semne de intrebare, e drept, poate ca cineva are si niste raspunsuri...

mm a scris: Ce spun oamenii de stiinta?

Oameni de ştiinţa spun in general numai bazaconii, orişice numai sa nu ieşi din tiparele ,oficiale’.
DA, sfârşitul civilizaţie noastre va veni, dar numai Dumnezeu ştie când şi cum, semne privind Biblia sunt.

mm a scris:
Pe scurt, constatam "pe pielea noastra" ca desi Pamantul se invarte spre rasarit iar aerul de deasupra Islandei, datorita inertiei -dupa cum bine observa Abel- ar trebui sa "ramana in urma" fata de Pamant, adica desi ar trebui sa aiba o deplasare spre vest

Nu ştiu ce mă face să cred, să dau crezare celor care cred intr-un Pământ fix, care nu se roteşte… Ce lege guvernează atmosfera pentru a fi ,fixa’ mişcându-se o tată cu Pământul?

mm a scris:
Am pus doar niste semne de intrebare, e drept, poate ca cineva are si niste raspunsuri...

Nimeni nu are un răspuns, numai păreri, presupuneri…

Superbe probleme pui, mm şi cred că merită să găsim răspunsul la ele. Despre faptul că cenuşa se deplasează spre sud-est şi nu spre sud-vest pot spune că o mare contribuţie o are forţa Coriolis care deviază spre stânga în emisfera nordică. Despre înălţimea la care se găseşte cenuşa pot spune că depinde mult de temperatura ei şi variază aşa cum variază şi înălţimea plafonului de nori care nu se află nici el la orice înălţime.

Foarte inteligenta observatia cu forta coriolis. Daca avem o forta, avem mai intai o acceleratie, daca avem o acceleratie inseamna ca avem o variatie de viteza -sau de directie a vitezei-, dar daca avem o viteza si niste directii, inainte de forta Coriolis, inseamna ca exista o cauza care da acea directie, si la aceea ma refeream eu. Intrucat acceleratia Coriolis e un efect aici in problema asta, iar directia de miscare si variatia sa cauza acestui "efect", imi vine greu sa cred ca putem inversa lucrurile, asa cum propui tu. Nu mai stiu cum apare coriolis, am cam uitat, dar ma pot uita in manualele pe care le am pentru refresare. Am impresia, cu alte cuvinte, ca invocarea fortei coriolis -ca si cauza a propriei sale cauze- e un fel de-a pune carul inaintea boilor, si nu ma refer strict la ce-ai zis tu, Abel, ci la obisnuita invocare -aici coriolis- pe care oamenii de stiinta o folosesc atunci cand au au de explicat cate ceva greu de explicat. Imi aduc aminte si de "invocarea TR", care explica tot in fizica.

Forţa Coriolis
Este greu de interes (pentru mine) de ce efectul forţei Coriolis face ca la ecuator să tindă spre zero, în emisfera nordică obiectele în mişcare, curenţii atmosferici şi marini sunt deviaţi spre dreapta iar în emisfera sudică sunt deviaţi spre stânga. De ce? Pământul nu se roteşte in totalitatea lui intr-un sens? Emisfera nordică nu se roteşte in acelaşi timp cu emisfera sudică?
...

Nu am stiut sa introduc o poza aici, si am recurs la o alta metoda.

Am realizat această schiţa pentru a înţelege efectul forţei Coriolis
http://nicmarcu.sunphoto.ro/X_poze/13762825
Unde Pământul este reprezentat printr-un cerc.
N - polul nor
S - polul sud
E - est
V - vest
Sr.N – sensul de rotaţie al Pământului, emisfera nordică fiind aceeaşi cu;
Sr.S – sensul de rotaţie al Pământului, emisfera sudică
On – observatorul nordic
Os – observatorul sudic.
s - stanga
d - dreapta
Observatorul nordic ,vede’ deviaţia spre dreapta, conform săgeţii s-d, iar observatorul sudic ,vede’ deviaţia spre ştanga.

mm a scris:Foarte inteligenta observatia cu forta coriolis. Daca avem o forta, avem mai intai o acceleratie, daca avem o acceleratie inseamna ca avem o variatie de viteza -sau de directie a vitezei-, dar daca avem o viteza si niste directii, inainte de forta Coriolis, inseamna ca exista o cauza care da acea directie, si la aceea ma refeream eu.

Forţa Coriolis a început să acţioneze asupra cenuşei încă înainte ca aceasta să ajungă la înălţimea maximă, chiar din momentul în care a erupt vulcanul şi a acţionat pe întreaga ascensiune a cenuşei. Dacă erupţia ar fi avut loc în apropierea polilor, efectul forţei Coriolis era mai mic în acest caz pentru că acceleraţia Coriolis este dublul produsului vectorial dintre viteza unghiulară şi viteză.

Abel, sti tu ceva, fara indoiala. In ultima postare faci o gresala referindu-te la (viteza) ascensionala deoarece coriolis apare pe circulatia aerului paralel cu suprafata pamantului. Sau, poate, este doar o exprimare confuza neintentionata.
Intr-adevar teoria clasica (mecanica) a miscarilor atmosferice se bazeaza -aproape exclusiv- pe acceleratia (si forta) Coriolis. Pe scurt, avand un punct material P al carui vector de pozitie fata de un triedru (mobil) T este r si r₁ fata de un triedru (fix) T₁, avem relatia de compunere a miscarilor (vectorilor de pozitie):
r₁ = r_o + r
unde ro este vectorul de pozitie al (originii) triedrului T (mobil) fata de triedrul T1; cu litere ingrosate sunt notati vectorii.
Prima derivata (cu timpul) a acestei relatii da compunerea vitezelor, iar a doua derivata ne da compunerea acceleratiilor.
Intr-adevar, acceleratia Coriolis este 2ω x v_r = 2ω x r', dar, in expresia acceleratiei absolute (fata de centrul Pamantului, unde se afla triedrul fix, T₁), care e derivata a doua, nu apare numai acceleratia Coriolis ci si inca patru termeni (vectori) cu care se insumeaza (vectorial). Adica r_o', ω x (ω x ω), r'' si ω' x r.
Te intreb: oare numai coriolis da miscarea aerului, celelalte patru acceleratii -si forte- nu? Asta e o intrebare importanta

Intr-adevar, pentru o masa de aer ce se deplaseaza dinspre Polul Nord spre ecuator, deci cu o viteza r' fata de triedrul "mobil" T (atasat suprafetei Pamantului), actiunea fortei coriolis o obliga sa se "invarta " pe stanga, intr-un turbion pe stanga (ciclon), cu rezerva pe care am exprimat-o deja ca nu numai coriolis o actioneaza pe ea. In cazul circulatiei maselor calde de aer dinspre sud (Mediterana) spre nord (Europa), varful lui ω fiind spre vest, forta coriolis le invartejeste/roteste (tot) pe stanga, ceea ce poarta numele -daca nu ma insel- de anticiclon (deoarece daca se intalneste cu un ciclon, au miscari tangential opuse si se pot anula reciproc). In emisfera sudica, rotirea turbioanelor e tot pe stanga, asa cum a afirmat deja nic.
Din pdv al teoriei clasice, eu contravin cu afirmatia mea din postarea anterioara. Insa exista semne de intrebare serioase care de mult sunt ignorate si unul dintre ele este cel privitor la cauza, in cazul de fata gravitatia, care e "forta de legatura" (presupusa) ce obliga masele de aer sa se miste pe un cerc si care provoaca toata tarasenia. Newton insusi nu a spus c-ar exista o forta de atractie gravitationala. De ce sustinem noi c-ar fi?
Varianta aici: eterul e cauza. "Cauza" sustinuta destul de logic si de sandokhan in alte postari.

Încercăm un alt limbaj. Să presupunem, mm, că, aşa cum îţi place ţie, la momentul iniţial, pentru un observator fixat la suprafaţă cenuşa are viteză perpendiculară pe suprafaţa Pământului (deşi acest lucru nu este obligatoriu). Pe măsură ce se îndepărtează de suprafaţă, viteza cenuşei creşte faţă de un observator fixat în centrul Pământului pentru că viteza de ascensiune se compune cu viteza de rotaţie în jurul centrului Pământului. Aşadar, pentru ca cenuşa să rămână deasupra aceluiaşi punct prin care a ieşit ar trebui să capete o viteză (orbitală) mai mare, întocmai ca un satelit geostaţionar plasat din ce în ce mai departe.

Dar o asemenea mărire de viteză orbitală nu poate fi justificată de nimic, deci este imposibilă. Altfel spus, în absenţa atmosferei, cenuşa ar rămâne la aceeaşi viteză orbitală cu care a ieşit la suprafaţă. Adică, cenuşa rămâne în urmă faţă de verticala locului prin care a ieşit. Acest lucru explică de ce ea apare mergând spre est.

Aşa că, te rog, nu mă speria cu tot felul de cauze mistice precum eterul .

Adică, cenuşa rămâne în urmă faţă de verticala locului prin care a ieşit. Acest lucru explică de ce ea apare mergând spre est.

De acord ca ar trebui sa ramana in urma fata de miscarea radiala tangentiala a Pamantului (cosului vulcanului), iar cum Pamantul se deplaseaza spre est, cenusa ar trebui sa ramana in urma spre... vest, si nu spre est cum ai zis. Cred ca aici cu directia ai gresit. De altfel, este discutabila aceasta "ramanere in urma".

Din pacate nu ai dat raspuns la ce-am intrebat eu in legatura cu ceilalti patru termeni din derivata a doua. Acolo, intentionat am neglijat ascensiunea cenusei si am pus in evidenta miscarea sa de la nord spre sud -care este circulatia obisnuita a curentilor de aer reci de la pol spre ecuator- asupra carei miscari actioneaza forta coriolis, despre care vorbim aici.
Vreau sa atrag atentia ca acceleratia coriolis nu exista daca luam in considerare un triedru fix, atasat conului vulcanului sau Europei, si exprimam miscarea cenusei fata de acesta. Acceleratia coriolis apare doar fata de un sistem "fix" atasat centrului Pamantului, si cu luarea in considerare a miscarii relative, cu doua triedre, etc. (aceeasi relativa care duce la complicatiile (ne)stiintifice gen TR).
-In aceasta lumina, a celor spuse mai sus, iti pun o a doua intrebare (la care probabil ca nu vei raspunde, ca de obicei): cum se poate ca miscarea cenusei fata de suprafata pamantului -unde avem triedrul fix- sa fie inexplicabila, si de ce trebuie sa folosim aceeasi relativitate -si a "inventa" o acceleratie- pentru a putea explica miscarea "neasteptata", in vartej. Cred ca aici ai putea folosi mai degraba teoria ta elicoidala (la care ai adaugat, inspirandu-te de la ANU, axioma obligativitatii traiectoriilor elicoidale pentru toate miscarile punctelor materiale) pentru a explica ciclonii.

mm a scris:

Adică, cenuşa rămâne în urmă faţă de verticala locului prin care a ieşit. Acest lucru explică de ce ea apare mergând spre est.

De acord ca ar trebui sa ramana in urma fata de miscarea radiala tangentiala a Pamantului (cosului vulcanului), iar cum Pamantul se deplaseaza spre est, cenusa ar trebui sa ramana in urma spre... vest, si nu spre est cum ai zis. Cred ca aici cu directia ai gresit. De altfel, este discutabila aceasta "ramanere in urma".

Da, am greşit direcţia, crezând că rămânerea în urmă este suficientă pentru explicarea deplasării spre est. Am fost superficial şi cer scuze!

Din pacate nu ai dat raspuns la ce-am intrebat eu in legatura cu ceilalti patru termeni din derivata a doua. Acolo, intentionat am neglijat ascensiunea cenusei si am pus in evidenta miscarea sa de la nord spre sud -care este circulatia obisnuita a curentilor de aer reci de la pol spre ecuator- asupra carei miscari actioneaza forta coriolis, despre care vorbim aici.

Se pare că nu putem neglija ascensiunea cenuşei şi nici temperatura acesteia. Nu putem neglija nici influenţa atmosferei. Mai nou, al doilea nor se deplasează spre America, deci mişcarea lui este clar dependentă de mişcarea aerului şi nu este atât de categoric că norul se deplasează spre est. Depinde mult la ce înălţime se află norul (şi cum merg acolo masele de aer), depinde ce temperatură are el (pentru că în funcţie de temperatură, el mai urcă), etc.

Vreau sa atrag atentia ca acceleratia coriolis nu exista daca luam in considerare un triedru fix, atasat conului vulcanului sau Europei, si exprimam miscarea cenusei fata de acesta. Acceleratia coriolis apare doar fata de un sistem "fix" atasat centrului Pamantului, si cu luarea in considerare a miscarii relative, cu doua triedre, etc. (aceeasi relativa care duce la complicatiile (ne)stiintifice gen TR).

Atunci de ce se erodează malurile râurilor, de exemplu?

-In aceasta lumina, a celor spuse mai sus, iti pun o a doua intrebare (la care probabil ca nu vei raspunde, ca de obicei): cum se poate ca miscarea cenusei fata de suprafata pamantului -unde avem triedrul fix- sa fie inexplicabila

Păi, nu este inexplicabilă! Dacă nu ştim cum va fi vremea peste o săptămână înseamnă că sunt inexplicabile mişcările maselor de aer?

, si de ce trebuie sa folosim aceeasi relativitate -si a "inventa" o acceleratie- pentru a putea explica miscarea "neasteptata", in vartej.

Nu are nimeni intenţia de a „inventa” vreo explicaţie, ci are intenţia de a găsi explicaţia.

Cred ca aici ai putea folosi mai degraba teoria ta elicoidala

Nu neg categoric asta, dar nici nu pot confirma, până când nu i se va vedea necesitatea.

(la care ai adaugat, inspirandu-te de la ANU, axioma obligativitatii traiectoriilor elicoidale pentru toate miscarile punctelor materiale) pentru a explica ciclonii.

Ei, asta-i culmea! Poţi dovedi afirmaţia asta tendenţioasă?

Nu, nu pot dovedi aceasta afirmatie. Am presupus ca s-a intamplat astfel, scuza-ma ca din graba nu am specificat: "presupus". Tendentioasa, adica peiorativa, nu ar fi fost nicicum deoarece este o metoda obisnuita sa imprumuti idei (noi) din alta parte si aplicandu-le la propriile teorii, dispozitive, preocupari, sa obtii alte inventii.

Din raspunsul pe care mi l-ai dat referitor la derivata a doua si la cei patru termeni, in afara de coriolis, deduc ca nu m-am facut inteles. De aceea reiau derivata a doua:

r₁'' = a_a = a_o + ω' x r + ω x (ω x r) + r'' + 2(ω x r') = a_r + a_t + a_c
adica, acceleratia absoluta este egala cu suma vectoriala dintre acceleratia relativa, acceleratia de transport si acceleratia coriolis.
Formulele sunt pentru "Miscarea Relativa a Punctului" [M.I., VOL. ii, 1966]. Intrebarea mea era: de ce neglijam cei patru termeni din suma vectoriala si tinem cont numai de coriolis?

Erodarea malurilor raurilor, cauza oficiala presupusa, poate fi si din alte cauze neluate in considerare deocamdata. Inclusiv coriolis poate avea o cauza fizica, derivata vitezei fiind -totusi- o notiune matematica abstracta.

mm a scris:Din raspunsul pe care mi l-ai dat referitor la derivata a doua si la cei patru termeni, in afara de coriolis, deduc ca nu m-am facut inteles. De aceea reiau derivata a doua:

r₁'' = a_a = a_o + ω' x r + ω x (ω x r) + r'' + 2(ω x r') = a_r + a_t + a_c
adica, acceleratia absoluta este egala cu suma vectoriala dintre acceleratia relativa, acceleratia de transport si acceleratia coriolis.
Formulele sunt pentru "Miscarea Relativa a Punctului" [M.I., VOL. ii, 1966]. Intrebarea mea era: de ce neglijam cei patru termeni din suma vectoriala si tinem cont numai de coriolis?

Ceilalţi termeni pot fi neglijaţi în cazul particular al mişcării unui corp pe suprafaţa Pământului deoarece se consideră că:
-1). traiectoria Pământului în jurul Soarelui este aproape rectilinie;
-2). viteza unghiulară de rotaţie a Pământului este constantă;
-3). raza Pământului este constantă.
Aceste presupuneri sunt bine justificate doar pentru mişcarea unui corp pe suprafaţa Pământului. Însă, în cazul cenuşei vulcanice, „raza Pământului” nu mai este constantă în timpul ascensiunii.