Turbulenţa şi Bilinski

Se oferă un premiu de un milion de dolari pentru orice progres privind înțelegerea turbulenței. A folosit cineva teorema de recurență a formulelor lui Frenet (teorema lui Bilinski) pentru a explica turbulența? Dacă nu, ce mai așteptați?

Ma intereseaza milionul ala de $, da-mi detalii, fa-mi legatura cu dl. Belinski si ai 10%. Tulburentei si turburentei i se mai spune si dinamica fluidelor... Are multe subdomenii, doar unele intereseaza. Si Einstein a avut o teza pe acest subiect "Asupra electrodinamicii corpurilor in miscare" si "ceva despre miscarea browniana.
https://www.banateanul.ro/asupra-electrodinamicii-corpurilor-in-miscare-banat-fm/
Mai pe intelesul nostru, este vorba de dinamica fluidelor eterului, de turburenta lor, de magneto-hidro-dinamica cuantelor. Cuantele sunt turburente ale eterului.
Sper ca m-am exprimat destul de turbure si tulbure. Hac... hac.... Hai ca m-am limpezit.

Simplu.Turbulenta apare cand un fluid intalneste un obstacol iar curgerea laminara are loc cand nu  intalneste niciun obstacol.

Gresit.  Imposibil ca un flux sa nu intalneasca un obstacol, ceva orice o fi, fie chiar si eterul.  Nimic nu curge laminar...Curg aparent laminar doar turburentele deja gata formare.  Fotonii sunt turburente, la fel si atomii.   Dar sunt atat de mici, incat nu-i vedem ca turburente, ce merg pe doua carari, cum bine se scrie despre fotoni.  Turburentele se mai cheama in mod savantlâc si "electrodinamica".

Laminar este un tip asa ca Tudorel, turbulent e unul asa ca gafiteanu !  

Bun, lasand gluma la o parte fenomenul de turbulenta se explica astfel:
La curgerea unui fluid printr-o tubulatura  obisnuita, la contactul cu peretii tubului, aerul existent din tub in zona peretilor este impins inainte,
creindu-se in acea zona un vid (scade presiunea) care face ca fluidul (apa de exemplu) sa se lipeasca de peretii tubului (fenomenul de capilaritate) si in acest fel se creaza
o turbulenta in zona de contact.
La mijlocul vanei de fluid, fluidul curge laminar deoarece nu intampina o rezistenta la inaintare, frecarea are loc numai intre straturile de fluid
nu intre fluid si pereti tubului.
Fenomenul depinde de urmatorii parametri:
presiune, temperatura, rugozitatea peretelui tubulaturii si bineinteles de coliniaritatea ei.
Daca tubulatura prezinta coturi, T-uri, valve, etc cu atat mai mult creste turbulenta la care se adauga si pierderile prin frecare in zona respectiva.
Exista un coeficient Reynolds care arata daca un fluid curge laminar sau turbulent.
Intamplator am facut si un  curs la facultate de  Mecanica Fluidelor .
Daca Re <2000 curgerea este laminara, iar daca Re >3000 ea este turbulenta. In domeniul 2000 si 3000 curgerea este instabila.

Acelasi lucru se intampla si in  atmosfera.
In apropiere de pamant si la suprafata marilor si oceanelor aerul este mai cald deoarece se incalzeste de la reflectia fotonilor si de la contactul cu aceste suprafete prin transfer de caldura.
Daca apar curentii de aer mai reci, aerul cald este impins inainte, presiunea scade, si aerul rece ii ia locul .
Are loc un contact cu suprafata care prezinta denivelari , se creaza o turbulenta si de asemenea tot in acea zona, o parte din aerul rece se incalzeste la contactul cu acele suprafete.
Aerul incalzit  din zona suprafetelor impreuna cu aerul cald existent se ridica in atmosfera , dar in accesiunea lor dau peste curentii de aer reci care coboara, creindu-se acele vartejuri atmosferice (cicloane, taifune)
La exteriorul vartejului circula aerul rece ,deci presiunea este ridicata iar la interior se gaseste aerul cald deci presiunea este scazuta , in mijloc aproape ca aerul numai circula ,asa numitul ,,ochi al furtunii".
Fenomenul apare indeosebi vara cand aerul de la suprafata pamantului este foarte cald si se amesteca cu curentii de aer rece venit de la poli.
Fenomenul de turbulenta  poate apare si de la puternicii curenti de apa rece sau calda marini. Fenomenul are loc tot datorita diferenrtelor de temperatura.

Turbulenta este haotica, incat nu stiu daca are vre-un rol Bilinski aici, sau ma rog Triedrul lui Frenet, tot ceea ce pot sa spun este ca vartejurile ,,curg '' spre zone cu presiune scazuta.

Printre altele cum ar fi coeficientul Reynolds, viteza de curgere, forma sectiunii de curgere, foarte importanta este vascozitatea fluidului si implicit valoarea tensiunii superficiale a acestuia.
Pe timpul corabiilor cu panze, vanatorii de balene aveau la bord untura de balena care era in stare lichida, iar in momentul cand se intampla sa trebuiasca sa acosteze la mal intr-o zona stancoasa pe timp de furtuna, ca sa-si salveze corabia , marinarii desertau butoaiele cu untura de balena si apa se linistea pentru un timp suficient cat sa poata face acostarea in siguranta.