Laborator-sa construim impreuna

Rezumarea primului mesaj :

CUPRINS:

Eugen:Sursa portabila 800 w; 10.07.11/ 14.04/pagina 1.
Gafiteanu:Zmeu; 10.07.11/18.23/1.
Eugen:Variator de putere 1500 w; 16.07.11/20.25/1.
Cornili: Turbine, efect vacuumatic; 29.07.11/11.51/, 1.
Eugen: Sursa de cc; 07.08.11/17.25/,1.
Eugen: Capsula pentru studiu termodinamic; 14.07.11/15.17/1.
Eugen: Minicentrala termica; 27.08.11/12.17/1.
Gafiteanu: Captatoare solare din folie de aluminiu; 27.08.11/13.34/1.
Gafiteanu: Captator solar cu oglinzi;27.08.11/,1.
Eugen: Ambreiaj cu curele; 11.09.11/16.41/1.
Eugen: Electrolizor hidroxigaz; 03.1011/23.51/1.
Gafiteanu: Electrolizor cu membrana; 15-10.11/11.28/1.
Eugen: Atentie la gaze explozibile; 15.10.11/20.34/2.
George: Detalii termodinamice; 18.10.11/2.
Eugen: Controler de cc; 06.11.11/10.50/2.
Eugen: Masurarea frecventei de rezonanta; 25.0212/22.11/2.
Eugen: Membrana din fibra de sticla la electroliza; 11.03.12/15.31/2.
George: Izolatori de acumulator ;01.04.12/19.57/3.
Eugen: Metoda de masurare a debitului de combustibil ; 28.04.12/17.25/3.
Eugen: Bobina de inalta tensiune Tesla; 13.05.012/13.47/3
Eugen: Aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/00.27/3
Sadang: Detalii Bob Beck, aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/15.13/3
Eugen: Detalii constructive debitmetru;06.06.12/12.49/3
Eugen: Masurarea parametrilor unei bobine prin metoda rezonantei;16.06.12/14.15/3
Eugen: Elemente experimentale pentru electrolizor;06.06.12/12.49/3
Eugen: Studiul undelor-impuls pe un transformator si interpretare la undele TESLA;
30.06.12/15.05/3
Eugen: Probe si masuratori la adaos Hidrogen in combustie motor; 17.11.2012/ 19.31/3
Eugen:
Studiul reactiei indusului la transformatoare asimetrice cu miez de aer; rezonanta dubla; rezonanta tripla;unde stationare

Amplificarea tensiunii in regim de unde stationare;
Masurarea vitezei impulsului electromagnetic prin conductori de cupru;
Masuratori la transformator cu bobina Tesla, in regim rezonant;




==================================================
M-am gandit la necesitatea acestui topic mai demult.
Se pare ca i-a venit timpul. Propun sa impartasim, sa exprimam din experientele noastre practice-cei care consimt.
Incep eu.

Inainte de a construi ceva, ne punem problema logica a bugetului.
Putem micsora efortul financiar, recuperand aparate, obiecte, parti, etc.
Lucruri in prag de a fi aruncate la gunoi.
Eu am recuperat, refolosit, transat, reabilitat cateva, mai mult electrice. Sa trec la subiect.

Sursa portabila de curent alternativ, 220 vca, 800 w, destinata pentru caz de avarie, sau in locuri izolate, camping, etc

Am construit o sursa compacta compusa din:
-baterie 12 vcc, 38 Ah
-invertor electronic 12 vcc/220 vca, 800 w
-redresor 12 vcc, 6 Ah
-priza 220 vca
-priza de 12 vcc
-sigurante
-indicatie la incarcare amperaj baterie
-indicatie nivel volti baterie
-ventilator, sigurante, etc.

Am asamblat intr-o carcasa de computer abandonat din care am recuperat fire,ventilatoare, panoul frontal cu butoanele utile, etc.
Am folosit un invertor care scoate alternante de 50 hz, in "colturi",(verificat pe osciloscop),pentru ca era mai ieftin. Acest tip de tensiune nu se recomanda consumatorilor electronici, dar merge la scule electrice de mana , iluminat,etc.
Pentru electronice se recomanda invertoare sinusoidale care sunt mai scumpe decat cele in trepte.
Durata de functionare a sursei este pana la cateva ore , in functie de regimul de consum.

Reincarcarea bateriei se face in masina, prin cuplare paralela la 12 vcc, sau stationar, prin redresorul intern de la 220 vca.

Pentru cei interesati, pot da detalii mai amanuntite la nevoie.
Nu am o schema tip. Am lucrat din aproape in aproape, pe viu.

Pentru vizualizare imagini, se poate accesa:

eugen a scris:Cate brevete ai Doru ? Stii cata munca este in spatele lor!
PS: daca masori rezistenta ohmica a droserului, citeste te rog de
pe tablita curentul nominal.
Cu tensiunea, curentul si rezistenta cunoscute se poate determina
inductanta.

8  brevete  scrie  si  la  profilul  meu.
Eticheta  a  fost  lipita  pe  fata   unde  exista  contacti  electrici  si a  fost  acoperita  cu  un  lac  izolator . In  timp  probabil  ca  a  patruns  umezeala din  aer  si  nu  se  mai  intelege  nimic.  El  a  fost  montat  pe  un  stalp  electric   din  fata  porti.  Sa  inlocuit  lampa fluorescenta   si   repectivul domn   mi-a  dat  mie  Droserul. Rezistenta este de 2 Ohmi. Diametrul conductorului este cuprins intre o.6mm la 250W si 0,7 mm la 400W . Asa retin eu . Am demontat cate un droser din fiecare acum 10 ani.

Doru,
Mersi foarte mult pentru datele furnizate.
Intre timp am gasit date despre un drosel Philips de 400w:

http://www.lighting.philips.com/main/prof/lighting-electronics/hid/hid-electromagnetic/hid-basic-bsn-bmh-semi-parallel-for-son-cdo-cdm-mh-hpi/913700283026_EU/product

Dupa datele tale si ale Philips, estimez factorul de calitate al balastului, la 50 hz, de ordinul 100, in conditiile neglijarii capacitatii parazite proprii.
( Q= aproximativ U/ IR).
Iar inductanta cam de ordinul de marime de 0,7 Henry.
( inductanta=  aproximativ U/314I.)
Am luat valori U= 220, I  = 1 amper. R =2 ohmi.
Calculele sunt aproximative, pentru stabilarea ordinului de marime.
Calcule exacte nacesita masuratori de proba cu droserul in sarcina si masurat tensiunea pe drosel si curentul prin acesta.

La acest nivel de factor de calitate, droserul se incarca cu o energie magnetica considerabila.

OBS: puterea nominala de 400 w ar trebui sa corespunda lampii alimentate, nu ?

eugen a scris:OBS: puterea nominala de 400 w ar trebui sa corespunda lampii alimentate, nu ?

eugen ,
Regret  ca  nu  am  avut  mai multe  date  la  dispozitie  .  Acelasi  lucru l-as  fi facut    si  eu  pe  internet ,  dar   maine. Bine  ca  le-ai  gasit  tu.
 400  de W normal  ca   trebuie  sa  corespunda  lampi  fluorescente .  Eu  stiu  ca  si  pe  acestea  scrie  250-400 W . Cele  cu  descarcare  in  vapori  de  mercur.
Mai discutam noi.

Estimarea energiei electromagnetice;
Estimarea inductantei optime de amorsare eficienta a campului magnetic.









Detalii in alta postare.

Bine eugen , am sa vad despre ce este vorba.

Vad ca sunte-ti familiarizati cu oscilatoarele. M-ar interesa o experienta simpla dar care presupune doua oscilatoare, si doua rezonatoare (circuite acordate pe frecventa oscilatoarelor)
Aceste oscilatoare sa fie de cca 10W, si acordate pe aceiasi lungime de unda de cca. 10 cm. Apoi sa fie puse in doua castroane de plastic, si lasate sa pluteasca pe apa linistita din cada timp de cateva ore la distante de ordinul a cateva lungimi de unda, cat si fractiuni din acestea. Vreau sa stiu daca acestea interactioneaza in vreun fel intre ele, adica daca se modifica distanta. Apoi un alt experiment, sa asezam pe apa in acelasi mod, un singur oscilator si un rezonator, la fel sa observam daca se modifica distanta intre ele, daca le asezam la distante diferite pe suprafata apei, distante de cateva lungimi de unda, sau fractiuni de lungimi de unda. daca stie cineva raspunsul fara a face experimentul e mai bine.

eugen a scris:Probabil estimezi evidentierea unei unde de presiune.
Ramane deschis experimentul, ma mai gandesc si eu.

virgil, eugen , daca nu ma insel Dl. vasile tudor la inceputul lucrari Vortex ...... prezinta un astfel de experiment , sau posibil sa fi vazut pe yutube . Nu i-am acordat prea multa atentie si din acest motiv nu cunosc detalii.

scanteitudorel a scris:...daca nu ma insel Dl. vasile tudor la inceputul lucrari Vortex

Sigur in lucrarea stiintifica a Dl. Prof.Ing. vasile tudor. Asa imi aduc si eu aminte.

Tun vortexial

Doru,
Am citit si vizionat si eu despre tunul care emite un vortex calator ca un  rotocol de fum de tigara.
A postat CAdi mai demult un video cu un astfel de vortex care pleaca dintr-un tun special si dupa cativa zeci de metri loveste o tinta din lemn, pe care o darama.
Fenomenul e cunoscut demult.
De pilda in secolul 19, Thompson daca imi amintesc bine, aborda subiectul tuburilor vortexiale folosind exemplul rotocoalelor de fum de tigara.
Contextul abordarii erau undele scalare Tesla, tuburile de forta electromagnetica.

eugen a scris:Frecventa de la cuptoarele cu microunde


Virgil,
Lungimea de unda pe care ti-ai propus-o este compatibila cu lungimea de unda de la cuptoarele cu microunde, pe frecventa de ordinul 2 Gigahertz.
Ar trebui, in ideea ca s-ar folosi magnetroanele ( oscilatoarele) de la cuptor cu microunde, sa fie modificata schema de alimentare clasica de la cuptor, pentru putere redusa la 10 w.
Pericolul de radiere, la 10 w e mai scazut.
Totul pus pe plute, etc.

Rezonatoarele ar putea fi facute din bucle de sarma de lungime totala egala cu lungimea de unda, si ele asezate pe plutitor.

Mai simplu ar fi de incercat intr-un cuptor cu microunde, plasat un vas cu apa, un plutitor cu bucla rezonatoare. Bucla ar trebui izolata intr-un balon de sticla, e posibil descarcare de inalta tensiune pe metal.


Probabil estimezi evidentierea unei unde de presiune.
Ramane deschis experimentul, ma mai gandesc si eu.

In domeniul sonic particulele care joaca rolul de rezonatori, se deplaseaza in nodurile dintre ventrele oscilatiilor, ceia ce inseamna ca unele particule sunt respinse, altele sunt atrase dinspre maximul ventrului spre nod. Acelasi lucru trebuie sa se intample si in campul electromagnetic, dar trebuie dovedit experimental. Astfel vom putea justifica fortele de atractie si de respingere dintre particule, si prin extensie procedeul se va aplica si in campul gravitational. Insa acolo trebuie sa gasim procedeul de producere a campului gravitational artificial.

eugen a scris:Doru,
Am citit si vizionat si eu despre tunul care emite un vortex calator ca un rotocol de fum de tigara.
A postat CAdi mai demult un video cu un astfel de vortex care pleaca dintr-un tun special si dupa cativa zeci de metri loveste o tinta din lemn, pe care o darama.

Am vazut asa ceva intr-un material prezentat pe Discovery. Magie , puterea gandului, iluzionism . Nu stiu cum functioneaza.

virgil a scris:Insa acolo trebuie sa gasim procedeul de producere a campului gravitational artificial.

Pana  atunci  va  ma  curge  multa  apa  pe  Dunare. Ambitios  proiect, dar cu ce ?

scanteitudorel a scris:

virgil a scris:Insa acolo trebuie sa gasim procedeul de producere a campului gravitational artificial.

Pana  atunci  va  ma  curge  multa  apa  pe  Dunare. Ambitios  proiect, dar  cu  ce  ?

Mai intai cu mintea, apoi cu experimentul. Newton asa a facut, fara LHC.

virgil a scris:

scanteitudorel a scris:

virgil a scris:Insa acolo trebuie sa gasim procedeul de producere a campului gravitational artificial.

Pana  atunci  va  ma  curge  multa  apa  pe  Dunare. Ambitios  proiect, dar  cu  ce  ?

Mai intai cu mintea, apoi cu experimentul. Newton asa a facut, fara LHC.

Imi plac curajul si deschiderea ta. Daca sapi, s-ar putea sa gasesti
un camp. Daca va fi un camp de impingere, nu vei fi printre cei
surprinsi. Numai sa se poata deosebi! Dar daca incerci sa-l produci,
metodele vor fi diferite, in functie de varianta care o urmaresti.

virgil a scris:Mai intai cu mintea, apoi cu experimentul. Newton asa a facut, fara LHC.

De acord cu tine , dar ce inseamna LHC ?

scanteitudorel a scris:

virgil a scris:Mai intai cu mintea, apoi cu experimentul. Newton asa a facut, fara LHC.

De  acord  cu  tine  ,  dar  ce  inseamna  LHC ?

Acceleratorul de particule, Large Hadron Collider (engleză pentru „Mare Accelerator de Hadroni”; pe scurt LHC) 

virgil a scris:Acceleratorul de particule, Large Hadron Collider (engleză pentru „Mare Accelerator de Hadroni”; pe scurt LHC)

Multumesc.

eugen a scris:Levitatie cu unde de presiune

https://youtu.be/ouQcL2-L_kU
https://youtu.be/G9SlyXhNoZ4
https://youtu.be/669AcEBpdsY
https://youtu.be/qUiB_zd9M0k

Imi plac filmele astea, eu cred ca ceva similar s-ar putea face cu unde electromagnetice, si/sau unde gravitationale.

Vi se pare ca ar fi o diferenta intre levitatie si susternatie?

virgil_48 a scris:Vi se pare ca ar fi o diferenta intre levitatie si susternatie?

Si da si nu. Levitatia este un cuvant mai mult mistic in timp ce sustentatia este un cuvant modern. Levitatia se bazeaza pe credinta si vointa proprie fara a folosi aparate de zbor sau alte mijloace, in timp ce sustentatia se face cu ajutorul unor mijloace artificiale prin mentinerea unui corp intr-un fluid la un anumit nivel.

Mai exista plutirea si mai ales izolarea. Adica un corp ramane unde il pui, fara sa fie afectat de nici o influenta prin campuri din exterior. Prin izolare intelegem crearea unui ecran special, ce formeaza un mini-univers de spatiu-timp independent de cel mare.

Bobina - Condensator dintr-un singur material


In imagine, am construit o bobina din folie de aluminiu de latime 30 mm, 2 sectiuni inseriate intr-un anumit mod, astfel incat capacitatea proprie a bobinei sa fie utila intr-un regim de rezonanta paralel.
Bobina poate functiona la cativa kilohertzi si este utila experimental pentru studiul factorului de calitate al unei bobine cu capacitatea proprie " parazita" devenita capacitate utila.

In alte aplicatii, se poate studia efectul util al cuplajului capacitiv intre   un primar si secundar de aceeasi alura.
De asemeni se poate masura alura undei de curent prin bobina la frecvente inalte, masurand curent la capete ( noduri) si la mijloc ( ventru) si identifica punctul de rezonanta in frecventa de ventru maxim.

Asa, si? Pe cercetatorul forumist cu ce il ajuta bobina asta??? Sau este numai asa o informatie demisecretizata?...

Reamintesc ca aici este vorba de:

Laborator-sa construim impreuna

Cum putem noi deci reproduce ce ai prezentat?

Uite cum arata o variatie a factorului de calitate cu frecventa in inalta frecventa:


Bobina pe aer monostrat.

Iar asta este Datasheet-ul cu mai multe detalii: http://www.coilcraft.com/pdfs/na5931.pdf

Bobina ta cum arata baleiata in Joasa Frecventa? Adica Q(f)=?

A construi sau a vorbi ?

Pacalici a scris:

Reamintesc ca aici este vorba de:

Laborator-sa construim impreuna

Cum putem noi deci reproduce ce ai prezentat?

Pacalici,
Da' tu ce vrei sa construiesti ?
Si de ce crezi ca trebuie reprodus ?
Vrei sa copiezi ca chinezii...?
Ei uite ca nu mai dau detalii.
Sau daca vrei, detaliile sund deja date daca stii sa discerni din urma de pe acest topic.

A construi impreuna nu inseamna neaparat aceeasi lucrare. Fiecare cu motivatiile lui.
Doi oameni , unul din Romania si unul din Japonia pot construi impreuna , independent, cu conditia ca cel din Romania sa taca si sa faca.
Este vorba de a construi impreuna in viata asta .
Nu a vorbi in viata asta si a face in alta...

Esti secretos?

Sau ti-e frica sa nu iti fure occidentul ideile?

Pacalici,
Nu sunt secretos, ca dovada acest topic unde am dat multe detalii, emanate din munca mea dedicata acestui forum.
Dar pot schimba foaia.

virgil a scris:
In domeniul sonic particulele care joaca rolul de rezonatori, se deplaseaza in nodurile dintre ventrele oscilatiilor, ceia ce inseamna ca unele particule sunt respinse, altele sunt atrase dinspre maximul ventrului spre nod. Acelasi lucru trebuie sa se intample si in campul electromagnetic, dar trebuie dovedit experimental. Astfel vom putea justifica fortele de atractie si de respingere dintre particule, si prin extensie procedeul se va aplica si in campul gravitational. Insa acolo trebuie sa gasim procedeul de producere a campului gravitational artificial.

Unde stationare de inductie magnetica, curent si tensiune in bobina

Virgil,
Ai intuit foarte bine .
Experimentele pe care le-am facut iti  dau dreptate.
In poza 1 se vad formele undelor de curent ( camp magnetic).
In punctele 1 si 2 unde s-au prelevat 2 masuratori pe  osciloscop cu 2 canale, pe 2 spire identice pe post de fluxmetre, la frecventa de 3 Megahertzi.
Unda de curent / camp magnetic are maximele in antifaza, ceea ce arata ca in jurul Nodului, curentii curg unul spre altul in sensuri opuse, pana se anuleaza ( ventru de tensiune).
In Nod avem o " presiune" electrica maxima.
 

In domeniul sonic particulele care joaca rolul de rezonatori, se deplaseaza in nodurile dintre ventrele oscilatiilor, ceia ce inseamna ca unele particule sunt respinse, altele sunt atrase dinspre maximul ventrului spre nod. Acelasi lucru trebuie sa se intample si in campul electromagnetic, dar trebuie dovedit experimental. Astfel vom putea justifica fortele de atractie si de respingere dintre particule, si prin extensie procedeul se va aplica si in campul gravitational. Insa acolo trebuie sa gasim procedeul de producere a campului gravitational artificial.

Ma bucur foarte mult ca prin experimentul tau se poate dovedi ca fortele de atractie sau de respingere pot fi justificate prin existenta campului electromagnetic.
Sigur ar mai trebui facuta si experienta urmatoare; 
Peste montajul tau din poza, se aseaza un geam neted peste care se presara niste granule de polistiren foarte usoare. La cuplarea curentului electric, dupa un timp aceste granule ar trebui sa se adune in zona nodului dintre cele doua ventre.
In caz de nu este destul de sensibil montajul, acelasi lucru se poate face daca pe un vas alungit cu un strat subtire de apa, se asterne un praf de polistiren care pluteste, si care in timp se va strange intr-un nod.
O descriere mai temeinica a experimentului ar fi mai convingatoare.