Laborator-sa construim impreuna

virgil a scris:
In domeniul sonic particulele care joaca rolul de rezonatori, se deplaseaza in nodurile dintre ventrele oscilatiilor, ceia ce inseamna ca unele particule sunt respinse, altele sunt atrase dinspre maximul ventrului spre nod. Acelasi lucru trebuie sa se intample si in campul electromagnetic, dar trebuie dovedit experimental. Astfel vom putea justifica fortele de atractie si de respingere dintre particule, si prin extensie procedeul se va aplica si in campul gravitational. Insa acolo trebuie sa gasim procedeul de producere a campului gravitational artificial.

In domeniul sonic particulele care joaca rolul de rezonatori, se deplaseaza in nodurile dintre ventrele oscilatiilor, ceia ce inseamna ca unele particule sunt respinse, altele sunt atrase dinspre maximul ventrului spre nod. Acelasi lucru trebuie sa se intample si in campul electromagnetic, dar trebuie dovedit experimental. Astfel vom putea justifica fortele de atractie si de respingere dintre particule, si prin extensie procedeul se va aplica si in campul gravitational. Insa acolo trebuie sa gasim procedeul de producere a campului gravitational artificial.

eugen a scris:Lampa va fi alimentata obisnuit de la 220 vca prin sistemul de amorsare, iar bobina va fi conectata la o sursa de inalta frecventa.

Pacalici a scris:Ce faci tudorele? Bagi strambe?

scanteitudorel a scris:Nu-ti convine ? Mie? Poate lui eugen...

Virgil,
Desigur ca se poate experimenta si cum ai propus tu.

eugen a scris:Transformator toroidal de inalta frecventa, cu miez in aer


In imagine un transformator experimental.
Poate fi folosit ca ridicator sau coborator de tensiune, dupa cazul montajului.
Frecventa utilizarii, pana in 100 kilohertz, cuplat cu condensatori potriviti.
Alimentare de la oscilator de 100 watti, 50 volti, 2 amperi.

Avantaje:
- nu necesita miez;
- nu intra in saturatie la curenti mari;
- are racire simpla;
- usor de construit, eventual pe sectiuni ;
- util in experimente.

eugen a scris:Am construit deja unul ca cel de mai jos , pe ferita, dar intra in saturatie. Deci lucreaza la putere limitata.
Folosind mai putina sarma are pierderi mai mici, intr-adevar.

k

eugen a scris:Doru,
Am mai multe transformatoare recuperate de la mai multe cuptoare cu microunde.
Am facut alta masuratoare pe alt trafo si ampermetrul cleste mi-a aratat in jur de 2 amperi, in gol.

eugen a scris:Pe masura ce voi lucra cu alti trafo de acest tip,  de aceeasi parametri nominali, voi putea compara performantele si identifica problemele.

Alte cauze de anomalii pot fi:
- eroare de masurare aparat; dar aparatul este nou, in mod normal n-ar trebui sa dea eroare; Nu   ai  unul  ieftin ,  care  sa   fie  folosit  ca  model de   comparatie. in  plus am inseriat in primar, la alimentare, un bec de 12 volti, de rezistenta mult mai mica decat impedanta de intrare trafo si lumineaza normal, aproape ca in regimul lui la 12 V, la cativa amperi.  Aceasta  nu  este   o  solutie  pentru   a  verifica .

- tabla de miez de proasta calitate.  Este   foarte   buna  .  Am  avut  si  eu  unul   pe  care  l-am  tot   tocat   bucatica   cu   bucatica   in  diferite   experimente  .

Ceea ce este curios este ca la trei trafo diferite, am masurat aproape acelasi curent in gol. Acest   curent  in  gol  trebuie  sa   aiba    cateva   procente    fata   de   curentul  nominal  .

Scrie-mi daca ti se par corecte calculele facute de mine intre marimi, fara cifre. Am  nevoie   si   de   formule   ca  sa-mi  dau seama   de  relatia   dintre  fenomenele   fizice   si  formulele matematice aplicate   de  tine.  Am   sa  ma   uit  cu  atentie  poate  nu  este   cazul .
Mersi.

eugen a scris:Doru,
Am modificat raspunsurile tale inserate, cu verde.
Rosu nu se foloseste .

eugen a scris:Posibil sa fie scurt intre spire.
Mersi de implicare.

eugen a scris:Primar:
U1= Tensiune=220vca;
I1o= Curent in gol, =1,8 amperi;
I1s=Curent in sarcina , =6 amperi;
R1= rezistenta ohmica  a bobinajului=2,5 ohmi; Aceasta  valoare  este  importanta   atunci  cand vrei  sa  vezi  care  este  curentul maxim  asorbit la  pornire  . 220v/2,5 ohmi =88 A ,( curent  de   virf) si  88 A x 220v =19,3 KW  

( aceste marimi le-am determinat prin masuratori pe primar)

Secundar:
U2=2000 volti;( valoare nominala condensator);
I2=0,5 amperi;( valoare nominala efectiva curent dioda);
R2= Rezistenta ohmica a bobinajului=200 ohmi.
Din  aceste   valori  rezulta   ca  rezistenta   consumatorului  este  egala  cu 2000v/0,5A= 4000 Ohmi

Am calculat:
1- Pierderi joule pe sarma primarului, in gol:
P1cug=R1x I1o^2= 2,5x 1,8^2=8,1 watt;   OK.
2-Pierderi joule pe sarma primarului, in sarcina:
P1cus= R1x I1s^2=2,5x 5^2=62,5 watti;   De  ce ai  folosit    5 A? I1s=Curent in sarcina , =6 amperi;= >90W
3-Puterea absorbita in gol:
P1g= 220x I1o= 220x 1,8=396 watti; Foarte  mare .
4-Puterea absorbita in sarcina,
P1s=220x I1s= 220x6=1320 watti; OK.
5=Pierderi in miez in gol:
Pmg= P1g-P1cug=396-8,1=387,9 watti; ????Cred   Cred   ca  pierderea  Joule  in  gol  este  inclusa   in  pierderea la   sarcina  .  
6- Impedanta echivalenta primara in gol:
Z1g= 220/ I1g= 220/1,8= 122,2  Ohmi; OK
7-Impedanta echivalenta primara in sarcina:
Z1s= 220/I1s=220/5= 44    Ohmi;  Iar  5A  in  loc   de  6 A=> 36,6 Ohmi.

8- Puterea debitata de secundar:
P2= U2xI2= 2000x 0,5= 1000 watti.OK
9-Puterea joule pierduta pe sarma secundarului:
P2cu= R2x I2^2= 200x 0,5x0,5=50 watti; Nu.....  mi  se  pare  mare  .  Ia   vezi  intr-o  schema  daca  nu   cum-va   secundarul  debiteaza  4000 Volti.  Parca   asa   am   auzit.
10-Impedanta echivalenta interna a secundarului:
Deoarece  nu  sunt  valori masurate   pe  un  Tr. electric  bun  , nu  ma  mai  pot   pronunta   asupra   valabilitati rezultatelor  calculate dupa   formulele scrise    de  tine .
Z2= U2/I2= 2000/0,5=4000 ohmi.

11-Pierderile in miez in sarcina:
Pms= P1s-( P1cus+ P2cu+P2)
Pms=1320-( 62,5+ 50+1000) =207,5 watti

12-Randamentul in sarcina:
P2/ P1s= 1000/1320=75,8 %

OBS:
La o analiza mai detaliata, in functie de numarul de spire, sectiunea miezului, etc se mai pot determina:
- solenatia primara in gol;
- solenatia primara in sarcina;
- solenatia in secundar;
- inductantele utile si de scapari;
- fluxul util si fluxul de scapari;
- inductia magnetica medie  in miez, etc.

eugen a scris:Simularea comportarii unui transformator bobinat pe magnet, in inalta frecventa

Doru,
Nu stiu la ce frecventa ai lucrat pentru generatorul Jnaudin ( inspirat dupa Bearden).Nu  am  lucrat   cu un  oscilator  pentru   asa   ceva  . Doar   am  studiat   din  punct  de  vedere   teoretic   inventia.
Am fost curios sa vad cum se comporta un magnet in inalta frecventa. Din  cate  am  vazut  pe cele  doua  imagini   ale    osciloscopului   ai  pierderi  insemnate   de  energie  .

In poza 1, pe o bara magnetica, 2 bobinaje:
- primarul, cu galben; inseriat cu o capacitate de 0,25 microFarazi, intra in rezonanta cam pe la 60 kilohertzi ( curent maxim in circuit serie LC).
- secundarul, cu rosu.

In poza 2, pe osciloscop:
- cu albastru, forma curentului pe primar, la o frecventa de 60 kilohertzi, curent efectiv aproximativ 2 amperi; sursa oscilatoare, impulsuri patratice alternative;
- cu galben, forma tensiunii pe secundar; se observa impulsuri foarte ascutite, Aceste   virfuri   masurate  cu  un   voltametru  sau  ampermetru  digital  dau  erori   foarte  mari ,  de  aceia  este   bine   de  vazut   pe   osciloscop  forma   curbelor  .[/b] in genul celor prezentate de Bearden in descrierea la patentul lui:

Generator Bearden
http://www.rexresearch.com/meg/meg.htm
Patent Bearden
http://www.rexresearch.com/meg/meg.htm#usp

Forma ascutita a tensiunii induse arata si variatii foarte cazatoare ale fluxului magnetic, variatie utila la obtinere de tensiuni induse mari   Da  ,  pe  timp   foarte   scurt  ,  dar   au  energie   mica ,  deoarece   forta  magnetomotoare   este   mica.  Cum  se   spune  ,in   sarcina   moare.   Sunt  diferente  mari  de  energie intre   cele   doua,  asa  cum  am  scris  si mai  sus.   ( Legea lui Faraday).
Una din aplicatii, poate fi utila la circuite comandate cu impulsuri ascutite, etc.