Ultimele subiecte
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICEScris de virgil Ieri la 21:58
» Conjectura Goldbach, Ternary, Chen, Sun,..Prime Gaps,..Firoozbakht,.. și altele
Scris de No_name Ieri la 21:40
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de Meteorr Ieri la 21:15
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Ieri la 19:03
» Globalizarea
Scris de eugen Ieri la 10:34
» Intrebari-Raspunsuri
Scris de eugen Ieri la 09:59
» Politică şi religie
Scris de eugen Mier 02 Oct 2024, 07:54
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Mier 02 Oct 2024, 07:40
» URME ALE EXTRATERESTRILOR PE PAMANT. DESCOPERIRI INEXPLICABILE SI FENOMENE OZN 1
Scris de Meteorr Dum 29 Sept 2024, 21:35
» OZN in Romania
Scris de virgil Sam 28 Sept 2024, 09:27
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de CAdi Joi 26 Sept 2024, 18:45
» Despre credinţă şi religie
Scris de virgil Mier 25 Sept 2024, 21:57
» Basarabia, Bucovina - pământ românesc
Scris de virgil Mar 24 Sept 2024, 20:16
» New topic
Scris de ilasus Joi 19 Sept 2024, 19:17
» Fotografia astronomica.
Scris de Razvan Mier 18 Sept 2024, 20:53
» Grup de cercetare pentru constiinta
Scris de virgil Lun 09 Sept 2024, 21:10
» Structura atomului
Scris de virgil Lun 02 Sept 2024, 20:16
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Dum 25 Aug 2024, 11:27
» Experimentul Pound Rebka
Scris de virgil Lun 19 Aug 2024, 18:14
» Microundele
Scris de CAdi Vin 16 Aug 2024, 11:11
» Transilvania-pamant stramosesc
Scris de CAdi Mier 14 Aug 2024, 06:55
» Scrierea dacilor
Scris de CAdi Lun 12 Aug 2024, 19:58
» Sanatate- Diverse
Scris de eugen Sam 10 Aug 2024, 10:01
» Daci nemuritori
Scris de eugen Vin 09 Aug 2024, 22:10
» Suntem indexaţi de motoarele de căutare?
Scris de CAdi Mar 06 Aug 2024, 15:58
» Impulsul elicoidal
Scris de virgil Joi 01 Aug 2024, 21:01
» Constatari
Scris de CAdi Joi 01 Aug 2024, 06:36
» Fenomene Electromagnetice
Scris de eugen Lun 22 Iul 2024, 21:37
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de virgil Lun 22 Iul 2024, 18:39
» Masina Timpului
Scris de CAdi Lun 22 Iul 2024, 13:17
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la CAdi în Fotografia astronomica. ( 3 )
» Mesaj de la virgil în Basarabia, Bucovina - pământ românesc
( 2 )
» Mesaj de la CAdi în Basarabia, Bucovina - pământ românesc
( 2 )
» Mesaj de la Razvan în Fotografia astronomica.
( 2 )
» Mesaj de la Meteorr în Conjectura Goldbach, Ternary, Chen, Sun,..Prime Gaps,..Firoozbakht,.. și altele
( 2 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12386) | ||||
CAdi (12309) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7955) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6172) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3921) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 8 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 8 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
EMINESCU, Templu National
+5
Bordan
negativ
virgil
CAdi
eugen
9 participanți
Pagina 1 din 3
Pagina 1 din 3 • 1, 2, 3
EMINESCU, Templu National
EMINESCU al nostru, merita un capitol special, un loc de cinste, pastrat cu sfintenie.
In curand, pe 15 iunie se vor implini 123 de ani de la Inaltarea lui Eminescu.
La 39 de ani, el parasea scena terestra, lasand in urma o Romanie sangeranda, ale carei rani nevindecate dor si azi.
Poate sufletul lui si-a gasit in sfarsit echilibrul in lumile tainice astrale, de unde ne priveste cu compasiune si ne vorbeste prin timp.
Sufletul lui, odata eliberat de lanturile prometeice ale carnii, sa se fi pornit ca Luceafarul?
Porni Luceafarul, cresteau in zari a lui aripe...
Este de datoria noastra sa ne incordam simturile adormite ale memoriei si sa discernem mesajele care vin spre noi: La steaua care-a rasarit, E-o cale-atat de lunga...
Mediul cultural romanesc a interpretat si interpreteaza in fel si chip fenomenul Eminescu. Asa cum in stiinta interpretam de exemplu fenomenul Tungusk.
La comanda politica comunista, scriitura romaneasca, de voie , de nevoie a slavit pe Eminescu ca poet si mai putin sau deloc , ca publicist.
Publicistica lui Eminescu, de exemplu articolele vremii de la Timpul-a fost ocolita cu grija, fiind socotita incorecta politic.
Virulenta cunoscuta a lui Eminescu fata de atmosfera politica putreda, contagioasa , cu care era contemporan, putea fi molipsitoare daca stiam de ea.
Asa ca scoala ne-a invatat -cum a putut si ea-despre romanticul Eminescu dar nu si despre realistul Eminescu care ar fi putut schimba un guvern peste noapte cu un articol bine tintit la Timpul.
Asa-zisul cult despre Eminescu-cel oficial, de suprafata, cenzurat- a fost sustinut in mod subtil pentru a preveni un cult national veritabil pro Eminescu.
Asa se explica de ce cenzura comunista a interzis publicarea unui volum din opera poetului, cu publicistica tenace a acestuia.
Se pare ca memoria noastra este inca in transa-anchilozata de tot felul de frici si complexe artificiale. Putini au curajul sa deschida acest subiect tabu, chiar printre literati. Ba unii dintre ei fac lucruri josnice, catalogandu-l pe Eminescu depasit.
Rusine lor, analfabetilor de lux, mancatori de paine romaneasca !
O atitudine perfida a circulat , afirmandu-se cinic ca scrierile publicistice ale lui au fost
scrise sub influenta unui pretins sifilis, care ar fi dat dereglari psihice.
Limpezimea de clestar cu care scria Eminescu arata un om perfect sanatos mintal si foarte lucid.
Sunt cunoscute masinatiunile de reducere la tacere a lui Eminescu, luat cu forta, declarat nebun si intoxicat sistematic cu mercur, poetul gasindu-si sfarsitul in final intr-un spital. Aici, la comanda oculta, nu i s-a facut diagnosticul real al cauzei mortii...
A murit la doar 39 de ani.
S-a dat vina pe acel sifilis , care chipurile ar fi dus la complicatii. Insa erau dovezi anterioare ca nici el nici rudele lui directe nu avusesera asa ceva. Era normal ca un om ca Eminescu, crescut la tara , sa aiba o constitutie robusta, lucru care a explicat rezistenta indarjita la mercur, in lupta trupului lui pentru viata.
A ramas expresia tipica: Asasinarea fizica si sociala a lui Eminescu.
In Biblie este cunoscut episodul uciderii pruncilor, in care regele Irod da comanda unui adevarat genocid, acela al uciderii pruncilor.
Intr-un fel, Eminescu a fost victima unei campanii tip Irod. Poetul, al carui suflet pur de copil-inger, merita alta soarta.
Dintr-o astfel de generatie de martiri au facut parte multi altii.
Cezar Ivanescu, un scriitor roman decedat cu cativa ani in urma,obscurizat de puterea veche si de cea noua, a aruncat manusa in curtea colaborationistilor, afirmand ceva de genul: Labis, Marin Preda au fost "ajutati" sa moara; mai aproape de noi, un poet foarte tanar, Gasparic, a murit in conditii suspecte la una din mineriadele de dupa 1989.
Colaborationistii au tacut.
Nu facem vanatoare de vrajitoare. Dar avem dreptul sa ne intrebam: Pe ce lume traim?
Sa revenim la Eminescu.
Iata ce declara poetul, unor membri Junimisti, nebanuind ce furtuni va atrage asupra sa:
Tot, tot este un sir neintrerupt de martiri...
Aprofundarea spiritului filosofilor germani m-a facut sa ma reorientez catre elaborarea unei filosofii practice , vizand scoaterea Romaniei din sub-istorie.
Interesul practic pentru istoria noastra ar consta cred in inlaturarea oricarei indreptatiri pentru importul necritic de institutii straine.
==================
In incheiere am putea zice:
Iarta-ne badie Mihai ca prea adesea te uitam.Ajuta-ne sa ne amintim de tine si sa ne amintim cine suntem. Tu ti-ai facut datoria. E randul nostru.
Fie ca prezenta ta sa fie vie in Templul Romaniei Spirituale !
In curand, pe 15 iunie se vor implini 123 de ani de la Inaltarea lui Eminescu.
La 39 de ani, el parasea scena terestra, lasand in urma o Romanie sangeranda, ale carei rani nevindecate dor si azi.
Poate sufletul lui si-a gasit in sfarsit echilibrul in lumile tainice astrale, de unde ne priveste cu compasiune si ne vorbeste prin timp.
Sufletul lui, odata eliberat de lanturile prometeice ale carnii, sa se fi pornit ca Luceafarul?
Porni Luceafarul, cresteau in zari a lui aripe...
Este de datoria noastra sa ne incordam simturile adormite ale memoriei si sa discernem mesajele care vin spre noi: La steaua care-a rasarit, E-o cale-atat de lunga...
Mediul cultural romanesc a interpretat si interpreteaza in fel si chip fenomenul Eminescu. Asa cum in stiinta interpretam de exemplu fenomenul Tungusk.
La comanda politica comunista, scriitura romaneasca, de voie , de nevoie a slavit pe Eminescu ca poet si mai putin sau deloc , ca publicist.
Publicistica lui Eminescu, de exemplu articolele vremii de la Timpul-a fost ocolita cu grija, fiind socotita incorecta politic.
Virulenta cunoscuta a lui Eminescu fata de atmosfera politica putreda, contagioasa , cu care era contemporan, putea fi molipsitoare daca stiam de ea.
Asa ca scoala ne-a invatat -cum a putut si ea-despre romanticul Eminescu dar nu si despre realistul Eminescu care ar fi putut schimba un guvern peste noapte cu un articol bine tintit la Timpul.
Asa-zisul cult despre Eminescu-cel oficial, de suprafata, cenzurat- a fost sustinut in mod subtil pentru a preveni un cult national veritabil pro Eminescu.
Asa se explica de ce cenzura comunista a interzis publicarea unui volum din opera poetului, cu publicistica tenace a acestuia.
Se pare ca memoria noastra este inca in transa-anchilozata de tot felul de frici si complexe artificiale. Putini au curajul sa deschida acest subiect tabu, chiar printre literati. Ba unii dintre ei fac lucruri josnice, catalogandu-l pe Eminescu depasit.
Rusine lor, analfabetilor de lux, mancatori de paine romaneasca !
O atitudine perfida a circulat , afirmandu-se cinic ca scrierile publicistice ale lui au fost
scrise sub influenta unui pretins sifilis, care ar fi dat dereglari psihice.
Limpezimea de clestar cu care scria Eminescu arata un om perfect sanatos mintal si foarte lucid.
Sunt cunoscute masinatiunile de reducere la tacere a lui Eminescu, luat cu forta, declarat nebun si intoxicat sistematic cu mercur, poetul gasindu-si sfarsitul in final intr-un spital. Aici, la comanda oculta, nu i s-a facut diagnosticul real al cauzei mortii...
A murit la doar 39 de ani.
S-a dat vina pe acel sifilis , care chipurile ar fi dus la complicatii. Insa erau dovezi anterioare ca nici el nici rudele lui directe nu avusesera asa ceva. Era normal ca un om ca Eminescu, crescut la tara , sa aiba o constitutie robusta, lucru care a explicat rezistenta indarjita la mercur, in lupta trupului lui pentru viata.
A ramas expresia tipica: Asasinarea fizica si sociala a lui Eminescu.
In Biblie este cunoscut episodul uciderii pruncilor, in care regele Irod da comanda unui adevarat genocid, acela al uciderii pruncilor.
Intr-un fel, Eminescu a fost victima unei campanii tip Irod. Poetul, al carui suflet pur de copil-inger, merita alta soarta.
Dintr-o astfel de generatie de martiri au facut parte multi altii.
Cezar Ivanescu, un scriitor roman decedat cu cativa ani in urma,obscurizat de puterea veche si de cea noua, a aruncat manusa in curtea colaborationistilor, afirmand ceva de genul: Labis, Marin Preda au fost "ajutati" sa moara; mai aproape de noi, un poet foarte tanar, Gasparic, a murit in conditii suspecte la una din mineriadele de dupa 1989.
Colaborationistii au tacut.
Nu facem vanatoare de vrajitoare. Dar avem dreptul sa ne intrebam: Pe ce lume traim?
Sa revenim la Eminescu.
Iata ce declara poetul, unor membri Junimisti, nebanuind ce furtuni va atrage asupra sa:
Tot, tot este un sir neintrerupt de martiri...
Aprofundarea spiritului filosofilor germani m-a facut sa ma reorientez catre elaborarea unei filosofii practice , vizand scoaterea Romaniei din sub-istorie.
Interesul practic pentru istoria noastra ar consta cred in inlaturarea oricarei indreptatiri pentru importul necritic de institutii straine.
==================
In incheiere am putea zice:
Iarta-ne badie Mihai ca prea adesea te uitam.Ajuta-ne sa ne amintim de tine si sa ne amintim cine suntem. Tu ti-ai facut datoria. E randul nostru.
Fie ca prezenta ta sa fie vie in Templul Romaniei Spirituale !
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
Si te-ai dus dulce minune
Si s-a dus dragostea noastra....
Spirit de E
,,Un spatiu sa schimbam cu celelalte
Si nici o vatra nu ne fie draga,
Al lumii duh in lanturi nu ne leaga,
Ci vrea din treapta in treapta
Sa ne salte...''
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 12309
Puncte : 58651
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: EMINESCU, Templu National
Trebuiau sa poarte un nume
Eminescu n-a existat.
A existat numai o ţară frumoasă
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai
Şi nişte ape ca nişte copaci curgători
În care luna îşi avea cuibar rotit.
Şi, mai ales, au existat nişte oameni simpli
Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani şi plugari,
Cărora le plăcea să spună,
Seara, în jurul focului poezii ¬-
"Mioriţa" şi "Luceafărul" şi "Scrisoarea III".
Dar fiindcă auzeau mereu
Lătrând la stâna lor câinii,
Plecau să se bată cu tătarii
Şi cu avarii şi cu hunii şi cu leşii
Şi cu turcii.
În timpul care le rămânea liber
Între două primejdii,
Aceşti oameni făceau din fluierele lor
Jgheaburi
Pentru lacrimile pietrelor înduioşate,
De curgeau doinele la vale
Pe toţi munţii Moldovei şi ai Munteniei
Şi ai Ţării Bârsei şi ai Ţării Vrancei
Şi ai altor ţări româneşti.
Au mai existat şi nişte codri adânci
Şi un tânăr care vorbea cu ei,
Întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt?
Acest tânăr cu ochi mari,
Cât istoria noastră,
Trecea bătut de gânduri
Din cartea cirilică în cartea vieţii,
Tot numărând plopii luminii, ai dreptăţii, ai iubirii,
Care îi ieşeau mereu fără soţ.
Au mai existat şi nişte tei,
Şi cei doi îndrăgostiţi
Care ştiau să le troienească toată floarea
Într-un sărut.
Şi nişte păsări ori nişte nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi şi mişcătoare şesuri.
Şi pentru că toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus Eminescu.
O poezie scrisa de Marin Sorescu
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 12309
Puncte : 58651
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: EMINESCU, Templu National
Scoala ne-a intiparit un Eminescu romantic.
Dar Scoala a fost sub vremi, cum spuneau cronicarii si din motive dictatoriale s-a sfiit sa ne arate un Eminescu angajat in lupta politica, ca gazetar si ganditor lucid.
Eminescu a transformat pana si cuvantul intr-o arma mai teribila decat pusca si gloantele, impotriva unui dusman difuz, perfid, care a atacat si ataca si azi fiinta nemului romanesc atat din interior prin slabiciunile noastre cat si din exterior prin impetuozitatea si nesatietatea legiunilor moderne, incolonate pentru jaf si demolare.
Totusi, multumim Scolii ca ni l-a pastrat viu pe Eminescu. Dar nu ajunge numai atat. Recuperarea Constiintei Eminescu tine de fiecare dintre noi si pana la urma are efect de viata si de moarte asupra existentei noastre demne.
Iata cum il definea-printre altele- Nicolae Iorga pe Eminescu:
Cine este Eminescu?
Dispretul pentru uzurparea conducerii de putinii care nu s-au ridicat macar prin inteligenta, cultura si munca lor.
Cine este Mihai Eminescu?
Evlavia pentru timpurile de cinste, barbatie si masura.
Cine este Mihai Eminescu?
Afirmarea unitatii romanesti eterne, groaza de cotropirea straina, care ucide o constiinta, impiedica o desfasurare, sfarma un viitor, lasa fara ingrijire un trecut, pentru a da in loc jaf si coruptie, oricare ar fi numele cotropitorului, al celui dintai dintre neamurile de cultura ori a celei din urma plebi asiatice.
(Nicolae Iorga, 16 octombrie 1916).
Dar Scoala a fost sub vremi, cum spuneau cronicarii si din motive dictatoriale s-a sfiit sa ne arate un Eminescu angajat in lupta politica, ca gazetar si ganditor lucid.
Eminescu a transformat pana si cuvantul intr-o arma mai teribila decat pusca si gloantele, impotriva unui dusman difuz, perfid, care a atacat si ataca si azi fiinta nemului romanesc atat din interior prin slabiciunile noastre cat si din exterior prin impetuozitatea si nesatietatea legiunilor moderne, incolonate pentru jaf si demolare.
Totusi, multumim Scolii ca ni l-a pastrat viu pe Eminescu. Dar nu ajunge numai atat. Recuperarea Constiintei Eminescu tine de fiecare dintre noi si pana la urma are efect de viata si de moarte asupra existentei noastre demne.
Iata cum il definea-printre altele- Nicolae Iorga pe Eminescu:
Cine este Eminescu?
Dispretul pentru uzurparea conducerii de putinii care nu s-au ridicat macar prin inteligenta, cultura si munca lor.
Cine este Mihai Eminescu?
Evlavia pentru timpurile de cinste, barbatie si masura.
Cine este Mihai Eminescu?
Afirmarea unitatii romanesti eterne, groaza de cotropirea straina, care ucide o constiinta, impiedica o desfasurare, sfarma un viitor, lasa fara ingrijire un trecut, pentru a da in loc jaf si coruptie, oricare ar fi numele cotropitorului, al celui dintai dintre neamurile de cultura ori a celei din urma plebi asiatice.
(Nicolae Iorga, 16 octombrie 1916).
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
Eminescu a fost un om al timpurilor lui, cine este Eminescu de azi?
Ati auzit de un astfel de om contemporan noua? daca nu, inseamna ca am involuat mult, ajutati sau poate impinsi de comunistii de ieri si securistii de azi. Eu am auzit de unul Nastase, de unul Voiculescu,
ba am auzit si de un poet chiabur Dinescu care scrie carti de bucate.
Cat despre cei care au murit, numai de bine.
Ati auzit de un astfel de om contemporan noua? daca nu, inseamna ca am involuat mult, ajutati sau poate impinsi de comunistii de ieri si securistii de azi. Eu am auzit de unul Nastase, de unul Voiculescu,
ba am auzit si de un poet chiabur Dinescu care scrie carti de bucate.
Cat despre cei care au murit, numai de bine.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12386
Puncte : 56599
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: EMINESCU, Templu National
Eminescu trebuie citit, înteles, învãtat, iar dacã cineva se simte în stare sã-l egaleze mãcar, sã încerce. Toti "marii" literaturii ce i-au urmat s-au recunoscut învinsi, niciunul nu a îndrãznit sã se declare mãcar un epigon, limitîndu-se la sfioase si respectuoase critici de genul celei a lui Sorescu de mai sus.
Lui Eminescu nu-i trebuie o criticã, ci o replicã pe mãsurã.
O poate da cineva ?
(Pentru cititorii acestei postãri deprinsi mai mult cu limbajul sec al cifrelor, precizez urmãtoarele : critica este -în acest context- o analizã cît mai obiectivã a textului, pe care de obicei o fac unii scriitori ce nu pot ajunge la nivelul celor analizati; iar replica este o parte a unui dialog între douã persoane de acelas nivel)
Lui Eminescu nu-i trebuie o criticã, ci o replicã pe mãsurã.
O poate da cineva ?
(Pentru cititorii acestei postãri deprinsi mai mult cu limbajul sec al cifrelor, precizez urmãtoarele : critica este -în acest context- o analizã cît mai obiectivã a textului, pe care de obicei o fac unii scriitori ce nu pot ajunge la nivelul celor analizati; iar replica este o parte a unui dialog între douã persoane de acelas nivel)
_________________
N∃GATIV
Re: EMINESCU, Templu National
Viziunea lui Eminescu privind Invierea Romaniei:
“Ce să vă spun? Iubesc mult acest popor blând, pe spatele căruia diplomaţii croiesc hărţi şi războaie, zugrăvesc împărăţii despre care lui nici prin gând nu-i trece. Iubesc acest popor care nu serveşte decât de cataligi acelora care se înalţă la putere. Popor nenorocit care geme sub măreţia tuturor palatelor de gheaţă pe care i le aşezăm pe umeri.
E mică ţărişoara noastră, îi sunt strivite hotarele, greutăţile vremurilor au ştirbit-o, dar această ţară mică şi ştirbită e ţara noastră, e Ţara Româneasca e patria iubită a oricărui suflet românesc. Noi o iubim aşa cum este, aşa cum a făcut-o Dumnezeu, cum a ajuns prin suferinţele seculare până în zilele noastre. O iubim fără a-i cere nimic în schimb, nici chiar încrederea ei, atât de lesne de indus în eroare, nici chiar iubirea înnădită azi la lucruri străine şi la oameni străini.[/i]
Tocmai de aceea trebuie să schimbaţi opţiunea publică!Daţi-i o altă direcţiune! Răscoliţi geniul naţional, spiritul propriu şi caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme. Faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţie de idei în care ideea de “românesc” să fie mai mare decât “uman”, “genial”, “frumos”. “sursa: bucovinaprofunda.wordpress.comhttp://www.previewshots.com/images/v1.3/t.gif (http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2012/08/12/mihail-eminescu-faceti-o-uriasa-reactiune-morala-o-revolutie-de-idei/)
“Ce să vă spun? Iubesc mult acest popor blând, pe spatele căruia diplomaţii croiesc hărţi şi războaie, zugrăvesc împărăţii despre care lui nici prin gând nu-i trece. Iubesc acest popor care nu serveşte decât de cataligi acelora care se înalţă la putere. Popor nenorocit care geme sub măreţia tuturor palatelor de gheaţă pe care i le aşezăm pe umeri.
E mică ţărişoara noastră, îi sunt strivite hotarele, greutăţile vremurilor au ştirbit-o, dar această ţară mică şi ştirbită e ţara noastră, e Ţara Româneasca e patria iubită a oricărui suflet românesc. Noi o iubim aşa cum este, aşa cum a făcut-o Dumnezeu, cum a ajuns prin suferinţele seculare până în zilele noastre. O iubim fără a-i cere nimic în schimb, nici chiar încrederea ei, atât de lesne de indus în eroare, nici chiar iubirea înnădită azi la lucruri străine şi la oameni străini.[/i]
Tocmai de aceea trebuie să schimbaţi opţiunea publică!Daţi-i o altă direcţiune! Răscoliţi geniul naţional, spiritul propriu şi caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme. Faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţie de idei în care ideea de “românesc” să fie mai mare decât “uman”, “genial”, “frumos”. “sursa: bucovinaprofunda.wordpress.comhttp://www.previewshots.com/images/v1.3/t.gif (http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2012/08/12/mihail-eminescu-faceti-o-uriasa-reactiune-morala-o-revolutie-de-idei/)
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
Starea Natiunii, veche si noua
„Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus, totuşi, mâna pe statul român. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşe. De-aceea nu-i de mirare că întreaga noastră dezvoltare mai nouă, n-a avut în vedere conservarea naţionalităţii, ci realizarea unei serii de idei liberale şi egalitare cosmopolite. A fost o fineţe extraordinară de-a debita esenţa cosmopolitismului sub forma naţionalităţii80 şi de-a face să treacă toate elementele sănătoase şi istorice ale trecutului sub acest jug caudin81. Odată egalitarismul cosmopolit introdus în legile politice ale ţării, orice patriot improvizat şi de provenienţă îndoioasă a voit [şi a putut] să stea alături (să aibă aceleaşi drepturi n.n.) cu aceia pe care trecutul lor îi lega, cu sute de rădăcini, de ţară şi popor. Dar aceşti oameni noi, aceşti Ťpatrioţiť, căutau numai foloasele influenţei politice, nu datoriile. Din cauza acestor elemente, care formează plebea de sus, elementele autohtone ale ţării dau repede îndărat în privire morală şi în privire materială”82... „Străini superpuşi fără nici un cuvânt (superpuşi ilegitim n.n.) naţiei româneşti, o exploatează cu neomenie, ca orice străin fără păs de ţară şi popor”83, de-„am ajuns, într-adevăr, în această Americă dunăreană, ca tocmai românii să fie trataţi ca străini, să se simtă străini în ţara lor proprie”84... „Acest spectacol al exclusivei (al integralei n.n.) stăpâniri a unei rase şi decăzute şi abia imigrate asupra unui popor istoric şi autohton e o adevărată anomalie, căreia poporul istoric ar trebui să-i puie capăt, dacă ţine la demnitatea şi la onoarea lui”85... „Nu e indiferent ce elemente determină soarta unui popor. Predispoziţii şi aptitudini moştenite, virtuţi şi slăbiciuni moştenite, calităţi sau defecte intelectuale şi morale, dau domniei unui element etnic alt caracter decât domniei altui element. Demagogia la noi însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiţii, fără patrie, fără trecut, în contra celor ce au o tradiţie hotărâtă, un trecut hotărât”86.
„A fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat,
ba chiar pentru orice locuitor al acestui pământ (România n.n.), care este moştenirea, în exclusivitate şi istorică, a neamului românesc. Acesta este un lucru care se înţelege de la sine”87.
( Eminescu, Timpul, in Eminescu Interzis, autor Radu Mihai Crisan)
„Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus, totuşi, mâna pe statul român. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşe. De-aceea nu-i de mirare că întreaga noastră dezvoltare mai nouă, n-a avut în vedere conservarea naţionalităţii, ci realizarea unei serii de idei liberale şi egalitare cosmopolite. A fost o fineţe extraordinară de-a debita esenţa cosmopolitismului sub forma naţionalităţii80 şi de-a face să treacă toate elementele sănătoase şi istorice ale trecutului sub acest jug caudin81. Odată egalitarismul cosmopolit introdus în legile politice ale ţării, orice patriot improvizat şi de provenienţă îndoioasă a voit [şi a putut] să stea alături (să aibă aceleaşi drepturi n.n.) cu aceia pe care trecutul lor îi lega, cu sute de rădăcini, de ţară şi popor. Dar aceşti oameni noi, aceşti Ťpatrioţiť, căutau numai foloasele influenţei politice, nu datoriile. Din cauza acestor elemente, care formează plebea de sus, elementele autohtone ale ţării dau repede îndărat în privire morală şi în privire materială”82... „Străini superpuşi fără nici un cuvânt (superpuşi ilegitim n.n.) naţiei româneşti, o exploatează cu neomenie, ca orice străin fără păs de ţară şi popor”83, de-„am ajuns, într-adevăr, în această Americă dunăreană, ca tocmai românii să fie trataţi ca străini, să se simtă străini în ţara lor proprie”84... „Acest spectacol al exclusivei (al integralei n.n.) stăpâniri a unei rase şi decăzute şi abia imigrate asupra unui popor istoric şi autohton e o adevărată anomalie, căreia poporul istoric ar trebui să-i puie capăt, dacă ţine la demnitatea şi la onoarea lui”85... „Nu e indiferent ce elemente determină soarta unui popor. Predispoziţii şi aptitudini moştenite, virtuţi şi slăbiciuni moştenite, calităţi sau defecte intelectuale şi morale, dau domniei unui element etnic alt caracter decât domniei altui element. Demagogia la noi însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiţii, fără patrie, fără trecut, în contra celor ce au o tradiţie hotărâtă, un trecut hotărât”86.
„A fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat,
ba chiar pentru orice locuitor al acestui pământ (România n.n.), care este moştenirea, în exclusivitate şi istorică, a neamului românesc. Acesta este un lucru care se înţelege de la sine”87.
( Eminescu, Timpul, in Eminescu Interzis, autor Radu Mihai Crisan)
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
Găteşte-te mireasă, frumoasă ROMÂNIE!
Îmbracă-te mireasă, frumoasă Bucovină,
Cu tricolorul sacru tu fruntea ţi-o încinge,
Din pântecu-ţi de aur scăldată în lumină
Se naşte un Luceafăr, ce jalea ta o stinge,
Se naşte din durerea eternelor dureri,
Din punctul nemuririi, din zâne şi din zei,
Din punctul ce desface o facere-n plăceri,
Să ne aducă nouă plimbările sub tei,
Să ne aducă nouă lumina sa divină,
Cu care Tatăl lui la înzestrat în cer,
Să ne aducă nouă pe maica Bucovină,
Slăvită între stele, Luceafărul din ler,
Mă închin la tine, Domnul meu, Luceafăr,
Neputincios între ale lumii sensuri,
Te rog să-mi dai puterea să fiu teafăr,
Să desluşesc misterul din a tale versuri,
Să desluşesc înscrisul, ce-a vrut să spună slova,
Trăiri ce le-ai înscris în al tău sfănt cuvânt,
Ce l-ai lăsat celor care nu vor să-şi uite vorba,
Un grai divin de aur al primului pământ,
Găteşte-te mireasă, frumoasă ROMÂNIE,
În culoarea sacră din preacuratul nufăr,
În IA ta cea sfântă din tril de ciocârlie,
Să-i dai a ta iubire eternului LUCEAFĂR!
Bordan – 14 ianuarie 2014
Îmbracă-te mireasă, frumoasă Bucovină,
Cu tricolorul sacru tu fruntea ţi-o încinge,
Din pântecu-ţi de aur scăldată în lumină
Se naşte un Luceafăr, ce jalea ta o stinge,
Se naşte din durerea eternelor dureri,
Din punctul nemuririi, din zâne şi din zei,
Din punctul ce desface o facere-n plăceri,
Să ne aducă nouă plimbările sub tei,
Să ne aducă nouă lumina sa divină,
Cu care Tatăl lui la înzestrat în cer,
Să ne aducă nouă pe maica Bucovină,
Slăvită între stele, Luceafărul din ler,
Mă închin la tine, Domnul meu, Luceafăr,
Neputincios între ale lumii sensuri,
Te rog să-mi dai puterea să fiu teafăr,
Să desluşesc misterul din a tale versuri,
Să desluşesc înscrisul, ce-a vrut să spună slova,
Trăiri ce le-ai înscris în al tău sfănt cuvânt,
Ce l-ai lăsat celor care nu vor să-şi uite vorba,
Un grai divin de aur al primului pământ,
Găteşte-te mireasă, frumoasă ROMÂNIE,
În culoarea sacră din preacuratul nufăr,
În IA ta cea sfântă din tril de ciocârlie,
Să-i dai a ta iubire eternului LUCEAFĂR!
Bordan – 14 ianuarie 2014
Bordan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 2219
Puncte : 21635
Data de inscriere : 18/02/2012
Re: EMINESCU, Templu National
Dor de un LUCEAFĂR, dor de EMINESCU ...
Găteşte-te de gală, frumoasă boltă albastră,
Cu curcubeul vieţii încinge cuantică starea ta,
C-acuma în pleiada-ţi auroră şi măiastră
Renaşte un Luceafăr, se naşte-o dalbă stea,
Se naşte din prezenţa misterului galactic
Iubiri electrizante din chaosul uitării,
Amoruri cu esenţă din dorul nostru cuantic
Ce bat la poarta stării din liniştea visării,
O stare absolută de relativ probabil,
Probată-n relativul prezentului din noi,
O stare şi o sumă de cert şi improbabil,
Adusă în lumină de-un absolut în doi,
Îmbracă-te în straie vibrând apetisante,
Cu îmbinări divine într-un miraj electric
Înlănţuiri eterne cu valsuri ionizante
Într-un sărut magnific electric şi magnetic,
Căci vine din scânteia luminii din lumină,
Lumina albă, pură, din preacuratul nufăr,
Magie universală din dragoste divină
O sacră strălucire, un preasfânt Luceafăr,
Ce naşte nemurirea înscrisă într-un vers
Vibraţia celestă din coarda lui Enescu,
Un dor care explică tot ce-i în univers,
Dor de un LUCEAFĂR, dor de EMINESCU ...
Bordan – 14 ianuarie 2014
Găteşte-te de gală, frumoasă boltă albastră,
Cu curcubeul vieţii încinge cuantică starea ta,
C-acuma în pleiada-ţi auroră şi măiastră
Renaşte un Luceafăr, se naşte-o dalbă stea,
Se naşte din prezenţa misterului galactic
Iubiri electrizante din chaosul uitării,
Amoruri cu esenţă din dorul nostru cuantic
Ce bat la poarta stării din liniştea visării,
O stare absolută de relativ probabil,
Probată-n relativul prezentului din noi,
O stare şi o sumă de cert şi improbabil,
Adusă în lumină de-un absolut în doi,
Îmbracă-te în straie vibrând apetisante,
Cu îmbinări divine într-un miraj electric
Înlănţuiri eterne cu valsuri ionizante
Într-un sărut magnific electric şi magnetic,
Căci vine din scânteia luminii din lumină,
Lumina albă, pură, din preacuratul nufăr,
Magie universală din dragoste divină
O sacră strălucire, un preasfânt Luceafăr,
Ce naşte nemurirea înscrisă într-un vers
Vibraţia celestă din coarda lui Enescu,
Un dor care explică tot ce-i în univers,
Dor de un LUCEAFĂR, dor de EMINESCU ...
Bordan – 14 ianuarie 2014
Bordan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 2219
Puncte : 21635
Data de inscriere : 18/02/2012
Re: EMINESCU, Templu National
Cred că este exagerat ca să considerăm pe Mihai Eminescu ca fiind templu naţional,iar eu consider că a fost un poet mare atras şi de anumite probleme filozofice,anumite probleme ştiinţifice si anumite probleme politice.........
Mihai Eminescu a fost mult influenţat de marii poeţi latini printre care şi de poetul latin Publius Ovidius Naso surghiunit la Tomis (Constanţa).
Uite ce spune Wikipedia:
" http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&ved=0CDMQFjAB&url=http%3A%2F%2Fwww.bcu-iasi.ro%2Fpag%2Fnr102008.pdf&ei=PTfWUtiEFYWRhQe0_YDIAQ&usg=AFQjCNE3sQuwxPcrk532omGiW3Ak1cZ_5Q&bvm=bv.59378465,d.ZG4 "
Mihai Eminescu a fost mult influenţat de marii poeţi latini printre care şi de poetul latin Publius Ovidius Naso surghiunit la Tomis (Constanţa).
Uite ce spune Wikipedia:
" http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&ved=0CDMQFjAB&url=http%3A%2F%2Fwww.bcu-iasi.ro%2Fpag%2Fnr102008.pdf&ei=PTfWUtiEFYWRhQe0_YDIAQ&usg=AFQjCNE3sQuwxPcrk532omGiW3Ak1cZ_5Q&bvm=bv.59378465,d.ZG4 "
Dacu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 2613
Puncte : 22286
Data de inscriere : 28/07/2012
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: EMINESCU, Templu National
Prin acest Eminescu
Dacu,
Cand am deschis acest topic, m-am gandit ca Eminescu este ca o cupola spirituala,nationala, ca un arbore la umbra caruia ne odihnim si ne hranim sufleteste toti.
Templu National poate fi tradus si ca Templu Spiritual, in sens largit.
Fiecare suflet de roman adevarat cred ca se simte ca intr-un Templu, in Universul Eminescu.
Daca te-ai gandit doar dpdv religios, ca e nepotrivit sa fie considerat Eminescu Templu, imi pare rau, nu schimb denumirea topicului!
Pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, spune Biblia.
Prin acest Eminescu,se vor sfinti sufleteste urmasii, am putea parafraza noi.
Dacu,
Cand am deschis acest topic, m-am gandit ca Eminescu este ca o cupola spirituala,nationala, ca un arbore la umbra caruia ne odihnim si ne hranim sufleteste toti.
Templu National poate fi tradus si ca Templu Spiritual, in sens largit.
Fiecare suflet de roman adevarat cred ca se simte ca intr-un Templu, in Universul Eminescu.
Daca te-ai gandit doar dpdv religios, ca e nepotrivit sa fie considerat Eminescu Templu, imi pare rau, nu schimb denumirea topicului!
Pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, spune Biblia.
Prin acest Eminescu,se vor sfinti sufleteste urmasii, am putea parafraza noi.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
Îţi mulţumesc de toate
Eu ştiu, Luceafăr, că tu ştii,
Ce gânduri mă frământă
De când eram noi doi copii
Şi-aveam înima-nfrântă,
Când supărat fiind pe tot,
Tu-mi răsăreai în cale
Şi mă lăsai ca un preot
Să-ţi spun a mea jale,
Să-mi plâng chinul şi amarul
Din lumea asta strâmbă
Unde s-ascunde adevărul,
Dreptatea se înstrâmbă,
Unde e jale şi durere
Şi patimi multe, multe,
O lume rea, plină de rele
Ce-i place doar să insulte,
O lume ascunsă dup-o faţă
De ură şi minciună,
Un joc murdar de suprafaţă
De fals şi de ranchiună ...
Tu-mi ascultai jalea şi dorul
Şi of-ul din durere
Şi-mi arătai să privesc cerul
C-acolo-i o avere,
Unde nu e nici timp nici loc
Şi nu cunoaştem moarte
Şi n-are rost să plângi deloc
Pentru iluzii deşarte,
Pentru o mască de materii
Din lumea trecătoare
O lume plină de mizerii
Urât mirositoare,
Mi-ai spus atunci
Că viaţa-i scurtă,
Că nu s-adună ce aduci
Şi nici ce bagi în burtă,
Ci se adună ce oferi
Din dragoste curată,
Nu fuga-ntr-una după averi
Cum aparent arată,
Că viaţa asta ţi-a fost dată
Să îngrijeşti un suflet,
Să te ridici ca niodată
Din umblet şi din urlet,
Să cureţi tot răul din tine,
Mizeria şi ura,
Să rămâie doar ce-i bine
Iubirea şi aura,
Să nu pui la socoteală
Răutatea lumii,
Că e doar o forfoteală
Închinată vremii,
Ce te prinde în vârteje
Să te tragă-n scenă,
Te îmbie cu lungi mreje
Într-o luptă crâncenă,
Se întrec doar nătărăii
Ca să iasă-n frunte
Însoţiţi cu aclamaţii
De javre mărunte,
Se întrec doar idioţii
Cu idei tâmpite,
Hoţii care strigă hoţii,
Mumii adormite,
Cei deştepţi stau deoparte,
Nu le fac lor jocul,
Fiindcă ştiu că a lor parte
Le sfinţeşte locul ...
.................................
Mulţumesc, Luceafăr blând,
Căci tu-mi eşti absolutul,
Te port în suflet şi în gând
Cât mă mai duce lutul,
Căci ştiu că eu nu am un vers,
Al tău este cuvântul,
Al tău e întregul univers
Cu luna şi pământul,
Cu gândurile mele toate,
Tu eşti stăpân pe ele,
Şi ţie ţi le-nchin pe toate
Cu doruri şi cu jele,
Tu eşti stăpânul absolut
Peste a lumii margini,
Şi peste golul cel umplut,
Dintre aceste pagini,
Eşti, pentru mine, infinitul,
Din chaosul uitării
Dorul, misterul şi amorul
Din spatele visării,
Ce ţine a lumii sacră taină,
Albul pur din nufăr,
În golul de sub a lui haină,
În dorul de Luceafăr ...
Şi acum, căci este ziua ta,
Îţi mulţumesc de toate,
Şi te mai rog şi eu ceva,
Să nu ne laşi în ... noapte ...
Bordan – 15 ianuarie 2014
Eu ştiu, Luceafăr, că tu ştii,
Ce gânduri mă frământă
De când eram noi doi copii
Şi-aveam înima-nfrântă,
Când supărat fiind pe tot,
Tu-mi răsăreai în cale
Şi mă lăsai ca un preot
Să-ţi spun a mea jale,
Să-mi plâng chinul şi amarul
Din lumea asta strâmbă
Unde s-ascunde adevărul,
Dreptatea se înstrâmbă,
Unde e jale şi durere
Şi patimi multe, multe,
O lume rea, plină de rele
Ce-i place doar să insulte,
O lume ascunsă dup-o faţă
De ură şi minciună,
Un joc murdar de suprafaţă
De fals şi de ranchiună ...
Tu-mi ascultai jalea şi dorul
Şi of-ul din durere
Şi-mi arătai să privesc cerul
C-acolo-i o avere,
Unde nu e nici timp nici loc
Şi nu cunoaştem moarte
Şi n-are rost să plângi deloc
Pentru iluzii deşarte,
Pentru o mască de materii
Din lumea trecătoare
O lume plină de mizerii
Urât mirositoare,
Mi-ai spus atunci
Că viaţa-i scurtă,
Că nu s-adună ce aduci
Şi nici ce bagi în burtă,
Ci se adună ce oferi
Din dragoste curată,
Nu fuga-ntr-una după averi
Cum aparent arată,
Că viaţa asta ţi-a fost dată
Să îngrijeşti un suflet,
Să te ridici ca niodată
Din umblet şi din urlet,
Să cureţi tot răul din tine,
Mizeria şi ura,
Să rămâie doar ce-i bine
Iubirea şi aura,
Să nu pui la socoteală
Răutatea lumii,
Că e doar o forfoteală
Închinată vremii,
Ce te prinde în vârteje
Să te tragă-n scenă,
Te îmbie cu lungi mreje
Într-o luptă crâncenă,
Se întrec doar nătărăii
Ca să iasă-n frunte
Însoţiţi cu aclamaţii
De javre mărunte,
Se întrec doar idioţii
Cu idei tâmpite,
Hoţii care strigă hoţii,
Mumii adormite,
Cei deştepţi stau deoparte,
Nu le fac lor jocul,
Fiindcă ştiu că a lor parte
Le sfinţeşte locul ...
.................................
Mulţumesc, Luceafăr blând,
Căci tu-mi eşti absolutul,
Te port în suflet şi în gând
Cât mă mai duce lutul,
Căci ştiu că eu nu am un vers,
Al tău este cuvântul,
Al tău e întregul univers
Cu luna şi pământul,
Cu gândurile mele toate,
Tu eşti stăpân pe ele,
Şi ţie ţi le-nchin pe toate
Cu doruri şi cu jele,
Tu eşti stăpânul absolut
Peste a lumii margini,
Şi peste golul cel umplut,
Dintre aceste pagini,
Eşti, pentru mine, infinitul,
Din chaosul uitării
Dorul, misterul şi amorul
Din spatele visării,
Ce ţine a lumii sacră taină,
Albul pur din nufăr,
În golul de sub a lui haină,
În dorul de Luceafăr ...
Şi acum, căci este ziua ta,
Îţi mulţumesc de toate,
Şi te mai rog şi eu ceva,
Să nu ne laşi în ... noapte ...
Bordan – 15 ianuarie 2014
Bordan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 2219
Puncte : 21635
Data de inscriere : 18/02/2012
Re: EMINESCU, Templu National
Din păcate Mihai Eminescu (a cărui versificaţie este într-adevăr excelentă) a cam plagiat pe alţi poeţi şi a fost influenţat de versificaţia unor mari poeţi latini şi în special a fost influenţat de poetul latin Publius Ovidius Naso surghiunit la Tomis.Însuşi marele scriitor şi critic literar George Călinescu a specificat că Mihai Eminescu a plagiat pe unii poeţi.....eugen a scris:Prin acest Eminescu,se vor sfinti sufleteste urmasii[/i], am putea parafraza noi.
Ai citit linkul postat de mine?
Dacu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 2613
Puncte : 22286
Data de inscriere : 28/07/2012
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: EMINESCU, Templu National
Criticilor lui Eminescu
Dacul,
Prefer sa citesc direct din Eminescu, si apoi daca imi mai ramane timp de criticii lui...
Pledoariei tale i-a raspuns Eminescu acum...130 de ani:
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege...
Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale -
Astea toate te apropie de dânşii... Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.
(Scrisoarea I)
Si as mai parafraza din Criticilor mei :
E usor a posta,
Cand nimic nu ai a spune!
Dacul,
Prefer sa citesc direct din Eminescu, si apoi daca imi mai ramane timp de criticii lui...
Pledoariei tale i-a raspuns Eminescu acum...130 de ani:
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege...
Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale -
Astea toate te apropie de dânşii... Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.
(Scrisoarea I)
Si as mai parafraza din Criticilor mei :
E usor a posta,
Cand nimic nu ai a spune!
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
GEORGE CALINESCU: Viata lui Mihai Eminescu
"El [Eminescu] avea ca atare un suflet etic, simtitor la toate ideile si sentimentele, care alcatuind traditia unei societati, sunt ca grinzile afumate ce sustin acoperisul unei case, nefiind lipsit totdeodata de viziunea unui viitor mai drept. Nu nutrea nici o aspiratie pentru sine, ci numai pentru poporul din care facea parte, fiind prin aceasta mai mult un exponent decât un individ [...].
Eminescu a fost, într-un cuvânt, un om înzestrat sa exprime sufletul jalnic sau mânios al unei multimi în primejdie de a fi strivita de puterile îndârjite ale lumii vechi, sa o învioreze cu vehementa si s-o împinga înainte, aratându-i viitorul în chipul unui trecut idilic si pe care soarta l-a aruncat într-o societate parând entuziasta de progres si grabita de a-i lepada vesmintele vetuste, dar hotarâta a nu abandona nimic din privilegiile ei [...].
Astfel se stinse în al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamântul românesc. Ape vor seca în albie, si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate, si câte o stea va vesteji pe cer în departari, pâna când acest pamânt sa-si strânga toate sevele si sa le ridice în teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale."
http://www.mihaieminescu.ro/critice/calinescu.htm
"El [Eminescu] avea ca atare un suflet etic, simtitor la toate ideile si sentimentele, care alcatuind traditia unei societati, sunt ca grinzile afumate ce sustin acoperisul unei case, nefiind lipsit totdeodata de viziunea unui viitor mai drept. Nu nutrea nici o aspiratie pentru sine, ci numai pentru poporul din care facea parte, fiind prin aceasta mai mult un exponent decât un individ [...].
Eminescu a fost, într-un cuvânt, un om înzestrat sa exprime sufletul jalnic sau mânios al unei multimi în primejdie de a fi strivita de puterile îndârjite ale lumii vechi, sa o învioreze cu vehementa si s-o împinga înainte, aratându-i viitorul în chipul unui trecut idilic si pe care soarta l-a aruncat într-o societate parând entuziasta de progres si grabita de a-i lepada vesmintele vetuste, dar hotarâta a nu abandona nimic din privilegiile ei [...].
Astfel se stinse în al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamântul românesc. Ape vor seca în albie, si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate, si câte o stea va vesteji pe cer în departari, pâna când acest pamânt sa-si strânga toate sevele si sa le ridice în teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale."
http://www.mihaieminescu.ro/critice/calinescu.htm
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
De pe forum adunate
... a uitat să scrie şi traducerea din algebră în română, de-aia nu e pe înţeles!
Omul are un fix,fixul nu are nimic importiva. Vedeti ca nu intelege mai nimic si mai grav ca nici se straduieste sa inteleaga ceva.
De ce insistati cu explicatii ? Mie personal nu mi se pare atata de distractiv astfel incat sa merite acest efort.Sau sa inteleg ca sunteti platiti de ajenturile starine sa-l readuceti pe calea fizicii oficiale ?
Alo domnule administrator si la mine puteti marii "Se exprima clar" sau nu am fost suficient de clar cand am afirmat ca FOIP-ul asta este o mare prosteala?
La fel de mare ca si Eli-coidele dumneavoastra ?
Eugene, fii si tu un gigel cumsecade si du-te si abereaza pe alte topicuri (maxwell, energii, nebunii), ca sunt deja suficiente aberatii pe asta. Hai, fugi si joaca-te cu jeturile de apa, ca esti scandura pe langa discutie.
Morala:
Rele-or zice ca sunt toate
Cate nu vor intelege...
Iar deasupra tuturora
Va vorbi vre-un mititel,
...lustruindu-se pe el.
( Eminescu, postarea intai ...)
... a uitat să scrie şi traducerea din algebră în română, de-aia nu e pe înţeles!
Omul are un fix,fixul nu are nimic importiva. Vedeti ca nu intelege mai nimic si mai grav ca nici se straduieste sa inteleaga ceva.
De ce insistati cu explicatii ? Mie personal nu mi se pare atata de distractiv astfel incat sa merite acest efort.Sau sa inteleg ca sunteti platiti de ajenturile starine sa-l readuceti pe calea fizicii oficiale ?
Alo domnule administrator si la mine puteti marii "Se exprima clar" sau nu am fost suficient de clar cand am afirmat ca FOIP-ul asta este o mare prosteala?
La fel de mare ca si Eli-coidele dumneavoastra ?
Eugene, fii si tu un gigel cumsecade si du-te si abereaza pe alte topicuri (maxwell, energii, nebunii), ca sunt deja suficiente aberatii pe asta. Hai, fugi si joaca-te cu jeturile de apa, ca esti scandura pe langa discutie.
Morala:
Rele-or zice ca sunt toate
Cate nu vor intelege...
Iar deasupra tuturora
Va vorbi vre-un mititel,
...lustruindu-se pe el.
( Eminescu, postarea intai ...)
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
v0id- Banat pe termen nedefinit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 424
Puncte : 12867
Data de inscriere : 01/02/2014
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: EMINESCU, Templu National
EMINESCU- SCRISOAREA TREIA, fragment
(Sau din " Epistolele " lui Eminescu catre Neamul Sau...)
Motto:
" Cu Eminescu trebuie sa incepem cercetarea istorica si stiintifica".
(Tudor Diaconu)
De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii;
Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii...
...
O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi,
Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ,
Şi cu voi drapându-şi nula, vă citează toţi nerozii,
Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.
Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini,
Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini,
Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră
De la munte pân' la mare şi la Dunărea albastră.
...
Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!
...
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
...
Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!
(Sau din " Epistolele " lui Eminescu catre Neamul Sau...)
Motto:
" Cu Eminescu trebuie sa incepem cercetarea istorica si stiintifica".
(Tudor Diaconu)
De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii;
Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii...
...
O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi,
Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ,
Şi cu voi drapându-şi nula, vă citează toţi nerozii,
Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.
Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini,
Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini,
Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră
De la munte pân' la mare şi la Dunărea albastră.
...
Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!
...
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
...
Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
Pentru toti romanii din diaspora-printre care ma numar eu si familia mea- o dedicatie in versuri, in amintirea poetului National Mihai Eminescu:
Balada emigrantului, in limba lui Eminescu
Departe este Tara mea,
Taramul ce-l tanjesc,
Unde-am lasat copilaria
De care mi-amintesc.
Gradina casei, raiul vechi,
Si casa batraneasca,
Mormantul proaspat, cu parintii,
Din tara romaneasca...
Dar Tara, oamenii, trecutul
Mi-s departati . Sfasietor
Oftez adanc cateodata
De lipsa lor!
Aici, Muzeu-i palid imprejur:
Figuri straine, limuzine,
Dar eu tanjesc la libertatea
De dac din mine.
Decorul , ca un surogat
Te-nseala ca e bine,
Dar pretul e instrainarea
Pentru un colt de paine.
Ades imi zboara gandurile
Spre Tara-mi departata,
Dar si Ea sufera-n tacere
Caci e nemangaiata.
Indepartat petrec exilul meu,
Nimic nu poate sa m-aline
Decat fiinta care ma-nsoteste
Si lupta langa mine!
Dar stiu ca intr-o buna zi,
Ma voi intoarce-acasa
Si ranile s-or vindeca,
La un pahar pe masa.
Sub talpa mea din nou va fi,
Frematatoare, afanata,
Aceeasi iarba matasoasa,
Din tara minunata.
Ca in povesti de Sadoveanu,
La hanul fermecat,
Ne-om aduna din patru zari,
Toti care am plecat!
Si -om inchina cate un strop,
Din sangele de vin,
Pentru acei ce nu mai sunt,
Si - om lacrima-n suspin ...
Balada emigrantului, in limba lui Eminescu
Departe este Tara mea,
Taramul ce-l tanjesc,
Unde-am lasat copilaria
De care mi-amintesc.
Gradina casei, raiul vechi,
Si casa batraneasca,
Mormantul proaspat, cu parintii,
Din tara romaneasca...
Dar Tara, oamenii, trecutul
Mi-s departati . Sfasietor
Oftez adanc cateodata
De lipsa lor!
Aici, Muzeu-i palid imprejur:
Figuri straine, limuzine,
Dar eu tanjesc la libertatea
De dac din mine.
Decorul , ca un surogat
Te-nseala ca e bine,
Dar pretul e instrainarea
Pentru un colt de paine.
Ades imi zboara gandurile
Spre Tara-mi departata,
Dar si Ea sufera-n tacere
Caci e nemangaiata.
Indepartat petrec exilul meu,
Nimic nu poate sa m-aline
Decat fiinta care ma-nsoteste
Si lupta langa mine!
Dar stiu ca intr-o buna zi,
Ma voi intoarce-acasa
Si ranile s-or vindeca,
La un pahar pe masa.
Sub talpa mea din nou va fi,
Frematatoare, afanata,
Aceeasi iarba matasoasa,
Din tara minunata.
Ca in povesti de Sadoveanu,
La hanul fermecat,
Ne-om aduna din patru zari,
Toti care am plecat!
Si -om inchina cate un strop,
Din sangele de vin,
Pentru acei ce nu mai sunt,
Si - om lacrima-n suspin ...
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
GLOSSA | ||||||
GLOSSA Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi si noua toate; Ce e rau si ce e bine Tu te-ntreaba si socoate; Nu spera si nu ai teama, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamna, de te cheama, Tu ramâi la toate rece. Multe trec pe dinainte, In auz ne suna multe, Cine tine toate minte Si ar sta sa le asculte?... Tu asaza-te deoparte, Regasindu-te pe tine, Când cu zgomote desarte Vreme trece, vreme vine. Nici încline a ei limba Recea cumpana-a gândirii Inspre clipa ce se schimba Purtând masca fericirii, Ce din moartea ei se naste Si o clipa tine poate; Pentru cine o cunoaste Toate-s vechi si noua toate. Privitor ca la teatru Tu în lume sa te-nchipui: Joace unul si pe patru, Totusi tu ghici-vei chipu-i, Si de plânge, de se cearta, Tu în colt petreci în tine Si-ntelegi din a lor arta Ce e rau si ce e bine. Viitorul si trecutul Sunt a filei doua fete, Vede-n capat începutul Cine stie sa le-nvete; Tot ce-a fost ori o sa fie In prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zadarnicie Te întreaba si socoate. | Caci acelorasi mijloace Se supun câte exista, Si de mii de ani încoace Lumea-i vesela si trista; Alte masti, aceeasi piesa, Alte guri, aceeasi gama, Amagit atât de-adese Nu spera si nu ai teama. Nu spera când vezi miseii La izbânda facând punte, Te-or întrece nataraii, De ai fi cu stea în frunte; Teama n-ai, cata-vor iarasi Intre dânsii sa se plece, Nu te prinde lor tovaras: Ce e val, ca valul trece. Cu un cântec de sirena, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca sa schimbe-actorii-n scena, Te momeste în vârteje; Tu pe-alaturi te strecoara, Nu baga nici chiar de seama, Din cararea ta afara De te-ndeamna, de te cheama. De te-ating, sa feri în laturi, De hulesc, sa taci din gura; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Daca stii a lor masura; Zica toti ce vor sa zica, Treaca-n lume cine-o trece; Ca sa nu-ndragesti nimica, Tu ramâi la toate rece. Tu ramâi la toate rece, De te-ndeamna, de te cheama: Ce e val, ca valul trece, Nu spera si nu ai teama; Te întreaba si socoate Ce e rau si ce e bine; Toate-s vechi si noua toate: Vreme trece, vreme vine. (1883, decembrie) | |||||
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
De ziua lui EMINESCU: Scrisoarea I, Fragment:
Începând la talpa însăşi a mulţimii omeneşti
Şi suind în susul scării pân' la frunţile crăieşti,
De a vieţii lor enigmă îi vedem pe toţi munciţi,
Făr-a şti să spunem care ar fi mai nenorociţi...
Unul e în toţi, tot astfel precum una e în toate,
De asupra tuturora se ridică cine poate,
Pe când alţii stând în umbră şi cu inima smerită
Neştiuţi se pierd în taină ca şi spuma nezărită -
Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?...
Ca şi vântu-n valuri trece peste traiul omenesc.
Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l...
Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?
Nemurire, se va zice. Este drept că viaţa-ntreagă,
Ca şi iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă.
"De-oi muri - îşi zice-n sine - al meu nume o să-l poarte
Secolii din gură-n gură şi l-or duce mai departe,
De a pururi, pretutindeni, în ungherul unori crieri
Şi-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri!"
O, sărmane! ţii tu minte câte-n lume-ai auzit,
Ce-ţi trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit?
Prea puţin. De ici, de colo de imagine-o făşie,
Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie;
Şi când propria ta viaţă singur n-o ştii pe de rost,
O să-şi bată alţii capul s-o pătrunză cum a fost?
Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,
Printre tomuri brăcuite aşezat şi el, un brac,
Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari,
Colbul ridicat din carte-ţi l-o sufla din ochelari
Şi te-o strânge-n două şiruri, aşezându-te la coadă,
În vro notă prizărită sub o pagină neroadă.
Poţi zidi o lume-ntreagă, poţi s-o sfarămi... orice-ai spune,
Peste toate o lopată de ţărână se depune.
Mâna care-au dorit sceptrul universului şi gânduri
Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri...
Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare...
Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,
Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te aşteaptă.
Ba să vezi... posteritatea este încă şi mai dreaptă.
Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subţire
Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt şi dânşii... Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Şi prostatecele nări
Şi le umflă orişicine în savante adunări
Când de tine se vorbeşte. S-a-nţeles de mai nainte
C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte.
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege...
Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale -
Astea toate te apropie de dânşii... Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Începând la talpa însăşi a mulţimii omeneşti
Şi suind în susul scării pân' la frunţile crăieşti,
De a vieţii lor enigmă îi vedem pe toţi munciţi,
Făr-a şti să spunem care ar fi mai nenorociţi...
Unul e în toţi, tot astfel precum una e în toate,
De asupra tuturora se ridică cine poate,
Pe când alţii stând în umbră şi cu inima smerită
Neştiuţi se pierd în taină ca şi spuma nezărită -
Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?...
Ca şi vântu-n valuri trece peste traiul omenesc.
Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l...
Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?
Nemurire, se va zice. Este drept că viaţa-ntreagă,
Ca şi iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă.
"De-oi muri - îşi zice-n sine - al meu nume o să-l poarte
Secolii din gură-n gură şi l-or duce mai departe,
De a pururi, pretutindeni, în ungherul unori crieri
Şi-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri!"
O, sărmane! ţii tu minte câte-n lume-ai auzit,
Ce-ţi trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit?
Prea puţin. De ici, de colo de imagine-o făşie,
Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie;
Şi când propria ta viaţă singur n-o ştii pe de rost,
O să-şi bată alţii capul s-o pătrunză cum a fost?
Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,
Printre tomuri brăcuite aşezat şi el, un brac,
Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari,
Colbul ridicat din carte-ţi l-o sufla din ochelari
Şi te-o strânge-n două şiruri, aşezându-te la coadă,
În vro notă prizărită sub o pagină neroadă.
Poţi zidi o lume-ntreagă, poţi s-o sfarămi... orice-ai spune,
Peste toate o lopată de ţărână se depune.
Mâna care-au dorit sceptrul universului şi gânduri
Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri...
Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare...
Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,
Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te aşteaptă.
Ba să vezi... posteritatea este încă şi mai dreaptă.
Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subţire
Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt şi dânşii... Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Şi prostatecele nări
Şi le umflă orişicine în savante adunări
Când de tine se vorbeşte. S-a-nţeles de mai nainte
C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte.
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege...
Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale -
Astea toate te apropie de dânşii... Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12386
Puncte : 56599
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: EMINESCU, Templu National
Ca sa fim in concordanta cu natura site-ului propun urmatoarele :
"La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă,
Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă,
Când nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns...
Când pătruns de sine însuşi odihnea cel nepătruns.
Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă?
N-a fost lume pricepută şi nici minte s-o priceapă,
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
Dar nici de văzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază.
Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
Şi în sine împăcată stăpânea eterna pace!...
Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...
Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii...
De-atunci negura eternă se desface în făşii,
De atunci răsare lumea, lună, soare şi stihii...
De atunci şi până astăzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit.
........................
Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist şi roş
Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoşi,
Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ'
Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi;
Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,
Ca şi frunzele de toamnă toate stelele-au pierit;
Timpul mort şi-ntinde trupul şi devine vecinicie,
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,
Şi în noaptea nefiinţii totul cade, totul tace,
Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... "
Fragment din scrisoarea I
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsuluď amor
Ne urmăreşte încă.
"La steaua"
Porni luceafarul. Cresteau
In cer a lui aripe,
Si cai de mii de ani treceau
In tot atitea clipe.
...................
Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaste,
Si vremea-ncearca în zadar
Din goluri a se naste.
............................
Din chaos, Doamne, -am aparut
Si m-as intoarce-n chaos...
Si din repaos m-am născut.
Mi-e sete de repaos.
fragmente din "Luceafarul"
Vi se par cunoscute fenomenele ?
Pot aminti ca Eminescu a murit in 1889, iar Einstein si-a publicat vestita teorie a relativitatii (restranse) în 1905, sub denumirea de "Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare", in care una peste alta descrie ce nu se poate face : sa se constate simultaneitatea. Faptul ca aceasta imposibilitate este legata de principiul incertitudinii, e altceva.
Care de la cine s-o fi inspirat ? Nu cred ca se cunosteau...
"La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă,
Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă,
Când nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns...
Când pătruns de sine însuşi odihnea cel nepătruns.
Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă?
N-a fost lume pricepută şi nici minte s-o priceapă,
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
Dar nici de văzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază.
Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
Şi în sine împăcată stăpânea eterna pace!...
Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...
Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii...
De-atunci negura eternă se desface în făşii,
De atunci răsare lumea, lună, soare şi stihii...
De atunci şi până astăzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit.
........................
Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist şi roş
Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoşi,
Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ'
Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi;
Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,
Ca şi frunzele de toamnă toate stelele-au pierit;
Timpul mort şi-ntinde trupul şi devine vecinicie,
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,
Şi în noaptea nefiinţii totul cade, totul tace,
Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... "
Fragment din scrisoarea I
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsuluď amor
Ne urmăreşte încă.
"La steaua"
Porni luceafarul. Cresteau
In cer a lui aripe,
Si cai de mii de ani treceau
In tot atitea clipe.
...................
Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaste,
Si vremea-ncearca în zadar
Din goluri a se naste.
............................
Din chaos, Doamne, -am aparut
Si m-as intoarce-n chaos...
Si din repaos m-am născut.
Mi-e sete de repaos.
fragmente din "Luceafarul"
Vi se par cunoscute fenomenele ?
Pot aminti ca Eminescu a murit in 1889, iar Einstein si-a publicat vestita teorie a relativitatii (restranse) în 1905, sub denumirea de "Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare", in care una peste alta descrie ce nu se poate face : sa se constate simultaneitatea. Faptul ca aceasta imposibilitate este legata de principiul incertitudinii, e altceva.
Care de la cine s-o fi inspirat ? Nu cred ca se cunosteau...
_________________
N∃GATIV
Re: EMINESCU, Templu National
Incalcarea drepturilor de autor !
Un rand-doua si un link e permis.
Ideile revolutionare de relativitate si cuante deja circulau prin bodegi, ecuatiile lui Maxwel se predau in scoli. Eminescu a studiat multe la Viena. Vezi cartea unui german Ludwig Buchner=Forta si materie "Kraft und Stoff"..Din aceasta a copiat Einstein.
http://en.wikipedia.org/wiki/Ludwig_B%C3%BCchner
https://www.google.ro/search?q=buchner+kraft&espv=2&biw=994&bih=636&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=eQZRVbmzJoPjywPJw4CQBw&ved=0CDgQsAQ
Un rand-doua si un link e permis.
Ideile revolutionare de relativitate si cuante deja circulau prin bodegi, ecuatiile lui Maxwel se predau in scoli. Eminescu a studiat multe la Viena. Vezi cartea unui german Ludwig Buchner=Forta si materie "Kraft und Stoff"..Din aceasta a copiat Einstein.
http://en.wikipedia.org/wiki/Ludwig_B%C3%BCchner
https://www.google.ro/search?q=buchner+kraft&espv=2&biw=994&bih=636&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=eQZRVbmzJoPjywPJw4CQBw&ved=0CDgQsAQ
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 35956
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: EMINESCU, Templu National
Aici o gasiti:
https://ia600408.us.archive.org/1/items/kraftundstoff02bcgoog/kraftundstoff02bcgoog.pdf
Aici lucrarile lui Einstein inspirate: http://download-v2.springer.com/static/pdf/887/art%253A10.1007%252FBF01696955.pdf?token2=exp=1431375560~acl=%2Fstatic%2Fpdf%2F887%2Fart%25253A10.1007%25252FBF01696955.pdf*~hmac=706471dd5ca52eb4cca166780adfc891c945bfad0ebfa8b62a74511d07d91047
Eminescu cred ca a ajuns si la Berlin si la Viena, dar nu a mai apucat Parisul cu facultatea Moulin Rouge. https://www.youtube.com/watch?v=yJVXczaWSCU
https://ia600408.us.archive.org/1/items/kraftundstoff02bcgoog/kraftundstoff02bcgoog.pdf
Aici lucrarile lui Einstein inspirate: http://download-v2.springer.com/static/pdf/887/art%253A10.1007%252FBF01696955.pdf?token2=exp=1431375560~acl=%2Fstatic%2Fpdf%2F887%2Fart%25253A10.1007%25252FBF01696955.pdf*~hmac=706471dd5ca52eb4cca166780adfc891c945bfad0ebfa8b62a74511d07d91047
Eminescu cred ca a ajuns si la Berlin si la Viena, dar nu a mai apucat Parisul cu facultatea Moulin Rouge. https://www.youtube.com/watch?v=yJVXczaWSCU
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 35956
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: EMINESCU, Templu National
Asasinarea lui Eminescu
"Cum nu se cuminţeşte, este trimis tot cu forţa la ospiciul de pe lângă Mânăstirea Neamţ. Eminescu, pe deplin lucid, i se plânge lui Gheorghe Bojeicu de la Cernăuţi, că a fost „internat ca alineat, deşi nu fusese”. Este sechestrat la Neamţ din noiembrie 1886 până în aprilie 1887. Gardienii aruncă pe el găleţi de apă rece şi îl bat cu funia udă pentru a-l „calma”. Încearcă să fugă de mai multe ori şi în cele din urmă reuşeşte să obţină o mutare la Iaşi, sub îngrijirea doctorului Iszac.
Acesta este cel care îi va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie: „sifilis congenital matern cu paralizie generală progresivă”. Diagnosticul conţinea însă un mesaj important: Eminescu trebuia să fie paralizat, Eminescu trebuia să fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica în ziarele vremii. Asasinarea civilă a lui Eminescu din 1883 va fi completată de experimentele doctorului Iszac, care visa să scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care să intre în analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale are vremii, care arătau că mercurul este toxic şi total contraindicat în tratarea sifilisului, doctorul Iszac îi va administra doze uriaşe de mercur, de 4 până la 7 grame."
Bibliografie:
1. Ovidiu Vuia: Misterul morţii lui Eminescu, Ed. Paco, Bucureşti, 1996
2. Thedor Codreanu: Dubla sacrificare a lui Eminescu, Serafimus Grup, 1999
3. Nicolae Georgescu : Boala şi moartea lui
Eminescu, Criterion, 2007
"Cum nu se cuminţeşte, este trimis tot cu forţa la ospiciul de pe lângă Mânăstirea Neamţ. Eminescu, pe deplin lucid, i se plânge lui Gheorghe Bojeicu de la Cernăuţi, că a fost „internat ca alineat, deşi nu fusese”. Este sechestrat la Neamţ din noiembrie 1886 până în aprilie 1887. Gardienii aruncă pe el găleţi de apă rece şi îl bat cu funia udă pentru a-l „calma”. Încearcă să fugă de mai multe ori şi în cele din urmă reuşeşte să obţină o mutare la Iaşi, sub îngrijirea doctorului Iszac.
Acesta este cel care îi va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie: „sifilis congenital matern cu paralizie generală progresivă”. Diagnosticul conţinea însă un mesaj important: Eminescu trebuia să fie paralizat, Eminescu trebuia să fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica în ziarele vremii. Asasinarea civilă a lui Eminescu din 1883 va fi completată de experimentele doctorului Iszac, care visa să scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care să intre în analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale are vremii, care arătau că mercurul este toxic şi total contraindicat în tratarea sifilisului, doctorul Iszac îi va administra doze uriaşe de mercur, de 4 până la 7 grame."
Bibliografie:
1. Ovidiu Vuia: Misterul morţii lui Eminescu, Ed. Paco, Bucureşti, 1996
2. Thedor Codreanu: Dubla sacrificare a lui Eminescu, Serafimus Grup, 1999
3. Nicolae Georgescu : Boala şi moartea lui
Eminescu, Criterion, 2007
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
Eminescu si stiinta
http://www.icf.ro/individual/lab04/osiceanu/Eminescu_Studiu_Eedition.pdf
Din sînul vecinicului ieri Trăieşte azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n ceri
S-aprinde iarăşi soare
[Luceafărul - 1883]
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atît de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie:
Era pe cînd nu s-a zărit,
Azi o vedem si nu e.
[LA STEAUA... 1883]
Magistrală demonstraţie făcută de Eminescu!! De această dată Poetul renunţă şi la metafore pentru a-şi expune direct si definitiv ideile. Observăm cum "cuvîntul - cheie" acum este folosit de Eminescu exact cu acelaşi înţeles ca şi contemporanul nostru R. Feynman, care ne învaţă să desluşim nesimultaneitatea evenimentelor în noua geometrie spaţiu - timp.
(Petre Osiceanu)
http://www.icf.ro/individual/lab04/osiceanu/Eminescu_Studiu_Eedition.pdf
Din sînul vecinicului ieri Trăieşte azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n ceri
S-aprinde iarăşi soare
[Luceafărul - 1883]
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atît de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie:
Era pe cînd nu s-a zărit,
Azi o vedem si nu e.
[LA STEAUA... 1883]
Magistrală demonstraţie făcută de Eminescu!! De această dată Poetul renunţă şi la metafore pentru a-şi expune direct si definitiv ideile. Observăm cum "cuvîntul - cheie" acum este folosit de Eminescu exact cu acelaşi înţeles ca şi contemporanul nostru R. Feynman, care ne învaţă să desluşim nesimultaneitatea evenimentelor în noua geometrie spaţiu - timp.
(Petre Osiceanu)
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3921
Puncte : 33111
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: EMINESCU, Templu National
Oare unde ești bădiță?
Oare unde ești bădiță cu a ta sfîntă peniță,
să scrii jalea și durerea ce frămîntă neamul tău,
să cobori din ʼnaltul lumii Cuvîntul lui Dumnezeu?
Să pogori ca-n alte vremuri din înalturi cu iubirea,
să ne dai un semn și nouă ce înseamnă fericirea.
Că e plină călimara, nu cu prafuri și cerneală,
ci cu lacrimă de sînge strînse-n toc de-această țară ..
Unde oare ești bădică să aluneci iar pe-o rază
să ne dai din spuma lumii Universul într-o frază.
Să ne-nveți iar graiul dulce, limba vechilor cazanii,
c-au spurcat-o precupeții de mînă cu toți golanii?
Plînge slova ta bătrînă, plînge marea, plîng Carpații,
oare unde ești bădiță, că sîntem mai morți ca morții?
N-avem vlagă, n-avem vînă, n-avem de nimic rușine,
blestemați de-o soartă crudă, cerșetori la porți străine,
Te rugăm, ne iartă Doamne, și din ʼnalturile sfinte,
dă-ne iar înțelepciune ca un bun și drag Părinte,
vino iar, în noapte-albastră, pe cărarea cu suspinul,
ne învață ce-i iubirea, ce-i speranța, ce-i rubinul ..
Bordan
Oare unde ești bădiță cu a ta sfîntă peniță,
să scrii jalea și durerea ce frămîntă neamul tău,
să cobori din ʼnaltul lumii Cuvîntul lui Dumnezeu?
Să pogori ca-n alte vremuri din înalturi cu iubirea,
să ne dai un semn și nouă ce înseamnă fericirea.
Că e plină călimara, nu cu prafuri și cerneală,
ci cu lacrimă de sînge strînse-n toc de-această țară ..
Unde oare ești bădică să aluneci iar pe-o rază
să ne dai din spuma lumii Universul într-o frază.
Să ne-nveți iar graiul dulce, limba vechilor cazanii,
c-au spurcat-o precupeții de mînă cu toți golanii?
Plînge slova ta bătrînă, plînge marea, plîng Carpații,
oare unde ești bădiță, că sîntem mai morți ca morții?
N-avem vlagă, n-avem vînă, n-avem de nimic rușine,
blestemați de-o soartă crudă, cerșetori la porți străine,
Te rugăm, ne iartă Doamne, și din ʼnalturile sfinte,
dă-ne iar înțelepciune ca un bun și drag Părinte,
vino iar, în noapte-albastră, pe cărarea cu suspinul,
ne învață ce-i iubirea, ce-i speranța, ce-i rubinul ..
Bordan
Bordan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 2219
Puncte : 21635
Data de inscriere : 18/02/2012
Re: EMINESCU, Templu National
Din cate tin minte bietul om a murit prin 1889. A trecut ceva timp de atunci si oamenii ar fi trebuit sa inteleaga ce a vrut sa spuna. Ideea e ca Eminescu a invatat sanscrita pentru a citi in original textele vedice. Traducerea este cu adevarat magistrala, dar sensul nu e cel pe care ni-l sugerezi.eugen a scris:Magistral[/b][/size]ă demonstraţie făcută de Eminescu!! De această dată Poetul renunţă şi la metafore pentru a-şi expune direct si definitiv ideile. Observăm cum "cuvîntul - cheie" acum este folosit de Eminescu exact cu acelaşi înţeles ca şi contemporanul nostru R. Feynman, care ne învaţă să desluşim nesimultaneitatea evenimentelor în noua geometrie spaţiu - timp.[/size]
(Petre Osiceanu)
Daca nu esti de acord cu faptul ca toate evenimentele in Univers se petrec simultan, nu ajungi nicaieri. Chiar Einstein a spus clar ca simultaneitatea "nu poate fi constatata", nu ca ar trebui deslusita " nesimultaneitatea evenimentelor în noua geometrie spaţiu - timp", cum s-ar exprima probabil d-l Feynmann. Chiar nu pricepe nimeni ca nu exista asa ceva ? Adica "geometrie spatiu-timp".
_________________
N∃GATIV
Pagina 1 din 3 • 1, 2, 3
Pagina 1 din 3
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|